Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Valorificare Creanţe - S.R.L. din Bucureşti şi de Mircea Moise în Dosarul nr. 12.049/63/2007/a42 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.301D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că asupra prevederilor criticate instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat în raport cu critici similare şi, întrucât nu au intervenit elemente noi care să conducă la schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, solicită menţinerea acesteia. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 12 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 12.049/63/2007/a42, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Valorificare Creanţe - S.R.L. din Bucureşti şi de Mircea Moise într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul criticat este neconstituţional, în măsura în care este interpretat şi aplicat de către instanţa judecătorească în sensul că suspendarea de drept, avută în vedere de art. 36 din Legea nr. 85/2006, intervine numai în cazul în care dispoziţiile cuprinse în acest articol se invocă în cadrul litigiilor în care se încearcă realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, pe calea unei acţiuni judiciare, extrajudiciare sau a măsurilor de executare silită iniţiate în afara cadrului concursual. Prin urmare, sunt afectate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 124 şi art. 147 alin. (4), nefiind respectat principiul supremaţiei Constituţiei, al legalităţii, inclusiv exigenţele referitoare la calitatea legii, din moment ce conferă judecătorului posibilitatea de a interpreta şi aplica dispoziţia cuprinsă în art. 36 din Legea nr. 85/2006 în sensul criticat, context în care soluţiile instanţelor judecătoreşti pot fi diferite şi contradictorii, în funcţie de propria convingere şi de subiectivitatea judecătorilor. Se învederează că nu există jurisprudenţă a Curţii Constituţionale în materie prin care să se condiţioneze suspendarea de drept, avută în vedere de textul criticat, de invocarea acestuia în cadrul litigiilor în discuţie. 6. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă opinează că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, sens în care menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. 7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia acţiunilor exercitate în cadrul unui proces penal.“ 11. Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să exercite controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. 12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3)-(5) - Principiile supremaţiei Constituţiei, legalităţii şi separaţiei puterilor, ale art. 15 alin. (1) - Universalitatea, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 124 - Înfăptuirea justiţiei şi ale art. 147 alin. (4) - Caracterul general şi obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că soluţia legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu prevederi constituţionale şi critici de neconstituţionalitate similare cu cele formulate în prezenta cauză, concretizat, spre exemplu, prin Decizia nr. 271 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 18 august 2020, şi Decizia nr. 404 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 25 septembrie 2018, prin care Curtea a respins, ca inadmisibile, excepţiile de neconstituţionalitate. 14. Din economia prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, Curtea reţine că acestea dispun că de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia acţiunilor exercitate în cadrul unui proces penal. Astfel, procedura insolvenţei are un caracter colectiv, unitar şi concursual, în care toţi creditorii ce deţin creanţe împotriva debitorului trebuie să-şi înscrie aceste creanţe la masa credală, şi de aceea legiuitorul, prin textul de lege criticat, a dispus ca toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale să se suspende, altfel nemaiputându-se respecta caracterul unitar, colectiv şi concursual al procedurii. Prin urmare, existenţa unor acţiuni paralele cu procedura concursuală prevăzută de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce ar face imposibilă evaluarea activului şi pasivului averii debitorului, în vederea aplicării procedurii insolvenţei, potrivit scopului şi principiilor acesteia (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 842 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 11 decembrie 2012). 15. Or, având în vedere că textul de lege criticat se referă la acţiuni judiciare, extrajudiciare sau de executare silită, pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, este evident că numai acele acţiuni care tind la realizarea creanţelor, adică la îndestularea creditorilor, sunt susceptibile de a fi suspendate, context în care îi revin instanţei de judecată competenţa şi, în acelaşi timp, obligaţia de a analiza în ce măsură acţiunile aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţei de judecată se circumscriu cerinţelor cuprinse în dispoziţiile criticate sau, dimpotrivă, acţiunea are drept scop, spre exemplu, obţinerea unei hotărâri judecătoreşti având caracter executoriu prin care să fie recunoscută şi stabilită creanţa şi să primească un caracter cert, lichid şi exigibil (cu privire la aceste aspecte, a se vedea şi Decizia nr. 149 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 11 mai 2016, paragraful 20, şi Decizia nr. 41 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 1 aprilie 2013). 16. Faţă de această împrejurare, Curtea observă că autorii excepţiei de neconstituţionalitate au în vedere o pretinsă neconstituţionalitate a normelor criticate tocmai prin prisma interpretărilor date acestora de către autorităţile îndrituite cu aplicarea în concret a legii, respectiv de către instanţele de judecată pe rolul cărora se află litigiul. Or, în ceea ce priveşte conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Or, în speţa de faţă este vorba de interpretarea şi aplicarea prevederilor Legii nr. 85/2006, iar, în virtutea rolului constituţional al instanţelor de judecată, revine acestora competenţa de a stabili anumite chestiuni de fapt aplicabile speţei în funcţie de obiectul litigiului dedus judecăţii. 17. De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea a reţinut că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie, aspecte ce conduc la concluzia că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011). 18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Valorificare Creanţe - S.R.L. din Bucureşti şi de Mircea Moise în Dosarul nr. 12.049/63/2007/a42 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
