Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Cosmin Virgil Cornoiu în Dosarul nr. 3.890/90/2017 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.343D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, întrucât nu sunt formulate veritabile critici de neconstituţionalitate, în realitate, fiind vorba despre chestiuni ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată, deoarece nu sunt încălcate prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.890/90/2017, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Cosmin Virgil Cornoiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni referitoare la plata indemnizaţiei de instalare în funcţia de procuror, întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate nu îndeplinesc cerinţele de previzibilitate, fiind contrare art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie prin aceea că nu permit destinatarilor normei legale să se conformeze prescripţiilor acesteia. În acest sens, face referire concretă la situaţia sa şi arată că a fost numit procuror stagiar, iar în contextul în care a beneficiat de indemnizaţia de instalare acordată potrivit dispoziţiilor art. 26 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, există obligaţia de exercitare a funcţiei în care a fost numit pentru o perioadă de cel puţin 2 ani. Precizează că, potrivit art. 22 alin. (1) şi art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, după încheierea perioadei de stagiu de 1 an, judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să susţină examenul de capacitate, respectiv să-l promoveze, candidaţii admişi fiind numiţi de Preşedintele României în funcţia de judecător, astfel cum este cazul în speţă, sau de procuror. În acest context legislativ, obligaţia impusă de textul de lege criticat celor care au beneficiat de acordarea indemnizaţiei de instalare - şi anume obligaţia de a-şi exercita funcţia în care au fost numiţi în unitate pentru o perioadă de cel puţin 2 ani, în caz contrar trebuind să restituie această indemnizaţie - este imposibil de respectat, deoarece destinatarii vizaţi de textul criticat au obligaţia să participe la examenul de capacitate după expirarea perioadei de stagiu de 1 an. De altfel, nici în cazul în care după promovarea examenului de capacitate ar fi continuat activitatea în cadrul parchetului respectiv, exigenţele art. 26 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 nu ar fi fost îndeplinite, având în vedere că a exercitat funcţia de stagiar pe toată durata maximă efectivă (19 luni), deoarece nu ar mai fi ocupat aceeaşi funcţie în care a fost numit, şi anume de procuror stagiar, ci ar fi devenit, după caz, judecător sau procuror, după numirea de către Preşedintele României. 6. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă opinează că dispoziţiile criticate sunt constituţionale şi îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate specifice conţinutului şi formei juridice aferente unui act normativ. De altfel, excepţia de neconstituţionalitate este formulată mai degrabă din perspectiva câmpului de aplicare a normelor criticate, respectiv vizează chestiuni de interpretare şi aplicare a legii care ţin de competenţa instanţelor judecătoreşti, şi nu a Curţii Constituţionale. 7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 26 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „(4) Cel care a beneficiat de acordarea indemnizaţiilor prevăzute la alin. (1)-(3) este obligat să îşi exercite funcţia în care a fost numit în unitate pentru o perioadă de cel puţin 2 ani. În cazul nerespectării acestei obligaţii, drepturile acordate potrivit alin. (1)-(3) se restituie“. 11. Prevederile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, la care fac trimitere dispoziţiile criticate şi care au incidenţă în contextul dat, au următorul conţinut: „(1) Absolvenţii, la încadrarea ca judecători, procurori sau personal asimilat acestora, imediat după terminarea studiilor superioare juridice sau, după caz, a Institutului Naţional al Magistraturii, în unităţi din altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază de o indemnizaţie de instalare egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară corespunzătoare funcţiei în care sunt încadraţi“. 12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) - Statul de drept şi principiul supremaţiei Constituţiei şi legalităţii. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat prevede că judecătorul sau procurorul care a beneficiat de indemnizaţia de instalare este obligat să îşi exercite funcţia în care a fost numit în unitate pentru o perioadă de cel puţin 2 ani, în caz contrar trebuind să restituie această indemnizaţie. Însă, având în vedere dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, judecătorii şi procurorii stagiari au obligaţia de a participa la examenul de capacitate după expirarea perioadei de stagiu de 1 an, situaţie în care, în urma rezultatelor examenului, pot fi repartizaţi în altă unitate. 14. Faţă de această împrejurare, autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de faptul că judecătorii şi procurorii stagiari care au beneficiat de indemnizaţiile prevăzute de art. 26 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 nu pot să îndeplinească ambele obligaţii stabilite în sarcina lor de art. 26 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 şi de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. 15. În acest context, Curtea observă că soluţia legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu prevederi constituţionale şi critici de neconstituţionalitate identice, sens în care este Decizia nr. 582 din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 991 din 27 octombrie 2020, prin care Curtea a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate. Prin decizia precitată, Curtea a constatat că aspectele învederate reprezintă, în realitate, o chestiune de interpretare sistematică a mai multor norme de lege, în vederea aplicării textului de lege criticat, prin coroborare cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004 referitoare la examenul de capacitate, iar nu o problemă de constituţionalitate a textului. Or, Curtea Constituţională se poate pronunţa numai asupra conformităţii unui text de lege cu prevederile şi principiile Constituţiei, iar nu asupra interpretării şi aplicării legii, care reprezintă atribuţii ale instanţelor judecătoreşti. 16. Prin urmare, astfel cum a reţinut constant Curtea Constituţională, spre exemplu, în Decizia nr. 62 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491 din 10 iunie 2020, paragraful 38, interpretarea şi aplicarea legii ţin de instituţiile îndrituite cu ducerea la îndeplinire a prevederilor legale, precum şi de instanţele de judecată învestite cu soluţionarea litigiului. De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. 17. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. Astfel, în aplicarea acestor dispoziţii constituţionale, prin Decizia nr. 24 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 17 ianuarie 2019, s-au stabilit următoarele: „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 26 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 în cazul absolvenţilor care, la încadrarea ca procurori imediat după terminarea studiilor superioare juridice sau, după caz, a Institutului Naţional al Magistraturii, în unităţi din altă localitate decât cea de domiciliu, au beneficiat de o indemnizaţie de instalare egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară corespunzătoare funcţiei în care au fost încadraţi, iar, ulterior, în executarea obligaţiei prevăzute de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, s-au prezentat la examenul de capacitate, au promovat examenul şi au fost numiţi judecători sau, după caz, procurori, în unităţi din altă localitate decât cea în care au efectuat perioada de stagiu, indemnizaţia de instalare nu se restituie“. 18. Faţă de cele prezentate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, precum şi considerentele expuse prin prezenta decizie, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Cosmin Virgil Cornoiu în Dosarul nr. 3.890/90/2017 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
