Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Mihai-Laurenţiu Vasilescu în Dosarul nr. 821/116/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 855D/2018. 2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise, prin care solicită admiterea acesteia şi prin care a învederat că obiectul acesteia îl constituie mai multe prevederi legale, suplimentar faţă de cele ce se regăsesc în încheierea de sesizare. Având în vedere aceste aspecte, magistratul-asistent face precizarea că, astfel cum reiese din actele dosarului şi din verificările efectuate, acesta a fost disjuns dintr-un alt dosar al instanţei judecătoreşti, dosar în care se regăsesc şi menţiunile la care face referire autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi care constituie obiectul unui alt dosar aflat pe rolul instanţei de contencios constituţional. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care precizează că într-adevăr aspectele relevate în notele scrise se regăsesc în dosare diferite, iar, în acest dosar, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006. În esenţă, susţine neconstituţionalitatea acestor prevederi din perspectiva dreptului la un proces echitabil şi a accesului liber la justiţie, arătând că, deşi, aparent ar fi vorba de interpretare şi aplicare, aceste operaţiuni sunt viciate de lipsa de previzibilitate a normelor în discuţie, context în care expune diferite situaţii şi inechităţi salariale apărute în practică în ceea ce priveşte indemnizaţia în discuţie şi alte drepturi salariale. Prin urmare, normele criticate sunt perfectibile. Faţă de această împrejurare, arată că, pe lângă prevederile constituţionale precizate iniţial în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, le menţionează şi pe cele referitoare la calitatea legii şi la principiul nediscriminării. 5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, deoarece critica vizează interpretarea şi aplicarea legii, precum şi anumite chestiuni ce ţin de lege ferenda, respectiv de îmbunătăţirea normelor în materie, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată, întrucât textul criticat nu aduce atingere accesului liber la justiţie, ci stabileşte condiţiile în care poate fi exercitat dreptul în discuţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 7 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 821/116/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Mihai-Laurenţiu Vasilescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat în contextul unui litigiu cu privire la solicitarea unor drepturi, respectiv plata indemnizaţiei de instalare în funcţia de procuror, întemeiate pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, în ceea ce priveşte sintagma „imediat după“, care, în interpretarea dată în procesul de aplicare, atrage pierderea unui drept indiferent de motivele neplăţii către judecători, procurori sau personal asimilat acestora a indemnizaţiei de instalare, devenind un fine de neprimire. Astfel, dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, cu referire la sintagma „imediat după“, sunt contrare principiilor accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, întrucât interpretarea la care se face referire adaugă la lege, respectiv instituie, pe de o parte, o procedură prealabilă a beneficiului acestei indemnizaţii, în sensul că o condiţionează de existenţa unei cereri din partea celor îndrituiţi să o primească sau de dovada refuzului plăţii de către angajator. Pe de altă parte, tot prin interpretare, dreptul respectiv se pierde într-un termen neprevăzut de lege, apreciat subiectiv de către instanţa judecătorească, chiar şi în condiţiile în care se presupune că angajatorul debitor nu şi-a onorat obligaţia de plată imediat, putând să se prevaleze de propria culpă, în sensul că nu se mai regăseşte în momentul temporal prevăzut de lege, adică imediat după absolvirea studiilor prevăzute de lege de către beneficiarii indemnizaţiei. 8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, norma criticată neaducând atingere dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece nu împiedică accesul liber la justiţie, nu pune partea reclamantă într-o situaţie defavorabilă în raport cu partea adversă, ci stabileşte numai condiţiile în care dreptul poate fi exercitat. 9. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 9 martie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1) Absolvenţii, la încadrarea ca judecători, procurori sau personal asimilat acestora, imediat după terminarea studiilor superioare juridice sau, după caz, a Institutului Naţional al Magistraturii, în unităţi din altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază de o indemnizaţie de instalare egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară corespunzătoare funcţiei în care sunt încadraţi.“ 13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie. De asemenea, sunt menţionate prevederile art. 6 paragraful 1 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, însă în raport cu prevederi constituţionale şi critici de neconstituţionalitate diferite de cele formulate în prezenta cauză, sens în care este Decizia nr. 581 din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 993 din 27 octombrie 2020. 15. În ceea ce priveşte soluţia legislativă criticată în prezenta cauză, Curtea observă că aceasta face parte dintr-un cadru normativ ce reglementează salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei şi care, în dinamica legislativă, a fost modificat şi completat. Astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 conţine, în prezent, cu precădere aspecte referitoare la unele drepturi ale judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora şi ale magistraţilor-asistenţi, respectiv ale altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cum ar fi: drepturile acordate în cazul delegării şi detaşării; dreptul la atribuirea unei locuinţe de serviciu în condiţiile legii; acordarea de ajutoare, recompense şi contribuţii la acţiuni umanitare; dreptul de a beneficia de o indemnizaţie de instalare egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară corespunzătoare funcţiei în care personalul vizat de ordonanţa de urgenţă în discuţie este încadrat imediat după terminarea studiilor superioare juridice sau, după caz, a Institutului Naţional al Magistraturii, în unităţi din altă localitate decât cea de domiciliu. 16. În ceea ce priveşte indemnizaţia de instalare, prevederile art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 conţin mai multe ipoteze. Astfel, aceasta se poate acorda la încadrarea ca judecători, procurori sau personal asimilat acestora: (i) imediat după terminarea studiilor superioare juridice sau, după caz, a Institutului Naţional al Magistraturii, în unităţi din altă localitate decât cea de domiciliu [alin. (1)], (ii) într-o unitate din mediul rural [alin. (2)], respectiv (iii) sau în cazul încadrării în localităţi în care atragerea juriştilor se face cu dificultate, stabilite prin ordin al ministrului justiţiei sau al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după caz [alin. (3)]. 17. Prin urmare, legea nu instituie un drept ope legis pentru toţi judecătorii, procurorii sau personalul asimilat acestora, ci numai posibilitatea ca aceştia să obţină aceste drepturi dacă se încadrează în una dintre ipotezele prevăzute de lege. Astfel, indemnizaţia prevăzută de art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 este un beneficiu legal care se acordă absolvenţilor la încadrarea pe post, în considerarea calităţii şi situaţiei lor speciale la început de carieră şi care se află în una dintre ipotezele prevăzute de dispoziţiile acestui articol din care fac parte şi prevederile criticate în prezenta cauză şi ale căror interpretare şi aplicare depind de situaţia concretă şi particulară a fiecărui destinatar al normelor în discuţie. 18. Faţă de această împrejurare, Curtea reţine că nemulţumirea autorului excepţiei de neconstituţionalitate constă tocmai în faptul că incidenţa textului criticat la o speţă depinde de interpretarea dată de către instanţele judecătoreşti în procesul de aplicare, ceea ce ar fi contrar accesului liber la justiţie sau dreptului la un proces echitabil. Astfel se susţine că prin această operaţiune se poate pierde dreptul oferit de textul legal, spre exemplu, prin interpretarea sintagmei „imediat după“, în contextul în care instituţia angajatoare nu onorează plata acestor drepturi, sau de instituirea unei proceduri prealabile, în sensul că aceste drepturi se acordă la cererea celui îndrituit să le primească, iar nu din oficiu, prin grija instituţiei angajatoare. 19. În acest context, Curtea constată că aspectele învederate reprezintă, în realitate, o chestiune de interpretare a normelor legale de către autorităţile cu atribuţii în domeniu, precum şi de către instanţele judecătoreşti dacă pe rolul acestora se află litigii al căror obiect este circumscris la acordarea indemnizaţiei respective. Or, Curtea Constituţională se poate pronunţa numai asupra conformităţii unui text de lege cu prevederile şi principiile Constituţiei, iar nu asupra interpretării şi aplicării legii, care reprezintă atribuţii ale instanţelor judecătoreşti. Prin urmare, astfel cum a reţinut constant Curtea Constituţională, spre exemplu, prin Decizia nr. 62 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491 din 10 iunie 2020, paragraful 38, interpretarea şi aplicarea legii ţin de instituţiile îndrituite cu ducerea la îndeplinire a prevederilor legale, precum şi de instanţele de judecată învestite cu soluţionarea litigiului. De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. 20. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. De altfel, în aplicarea acestor prevederi constituţionale, prin Decizia nr. 24 din 26 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 17 ianuarie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a pronunţat asupra art. 26 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, potrivit căruia „Cel care a beneficiat de acordarea indemnizaţiilor prevăzute la alin. (1)-(3) este obligat să îşi exercite funcţia în care a fost numit în unitate pentru o perioadă de cel puţin 2 ani. În cazul nerespectării acestei obligaţii, drepturile acordate potrivit alin. (1)-(3) se restituie“. 21. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a principiului accesului liber la justiţie sau a dreptului la un proces echitabil, Curtea constată că şi din această perspectivă critica de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât textul criticat nu legiferează cu privire la dreptul constituţional prevăzut ca atare de art. 21 din Constituţie, ci, aşa cum s-a arătat mai sus, instituie anumite drepturi/facilităţi pentru judecătorii, procurorii şi alte categorii de personal din sistemul justiţiei care se află în situaţia prevăzută de art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006. 22. Faţă de cele prezentate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, precum şi considerentele expuse prin prezenta decizie, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 23. Distinct de cele prezentate, în ceea ce priveşte menţionarea prin susţinerile în faţa instanţei de contencios constituţional, respectiv criticarea unor noi prevederi legale sau adăugarea altor temeiuri constituţionale în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine faptul că litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi. Prin urmare, invocarea în faţa Curţii şi a altor temeiuri de neconstituţionalitate, deosebit de cele arătate şi motivate prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată a quo care a sesizat instanţa de contencios constituţional, este inadmisibilă (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 335 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 1 noiembrie 2018). 24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Mihai-Laurenţiu Vasilescu în Dosarul nr. 821/116/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
