Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 872 din 26 noiembrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 şi ale art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 872 din 26 noiembrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 şi ale art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 226 din 5 martie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Eugen Lăzărescu în Dosarul nr. 144/260/2016/a2 al Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.673D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.798D/2018, având un obiect identic al excepţiei de neconstituţionalitate, ridicată de Kasai Marec în Dosarul nr. 25.561/325/2017/a1 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.673D/2018 şi nr. 1.798D/2018, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.798D/2018 la Dosarul nr. 1.673D/2018, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia taxelor judiciare de timbru.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea nr. 37 din 19 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 144/260/2016/a2, Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Eugen Lăzărescu odată cu soluţionarea unei cereri de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în cuantum de 20 de lei, stabilită de către instanţa de apel.
    8. Prin Încheierea din 23 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 25.561/325/2017/a1, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Kasai Marec cu prilejul soluţionării unei cereri de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, referitor la prevederile art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, autorii acesteia susţin că obligaţia timbrării unei plângeri contravenţionale este neconstituţională şi încalcă dispoziţiile art. 21 alin. (4) din Constituţie, întrucât o astfel de plângere este supusă jurisdicţiei speciale a contenciosului administrativ contravenţional. Se susţine că obligaţia de timbrare a unei cereri în materie de contencios administrativ special îngrădeşte liberul acces la o cale de atac eficientă împotriva abuzurilor reprezentanţilor unei autorităţi, drept stabilit de art. 6 alin. (1) şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest context învederează faptul că procedura contravenţională este o parte specială a procedurii de drept administrativ, având în vedere principiile care stau la baza reglementării şi aplicării acesteia, procedura contravenţională fiind reglementată în principal prin norme administrative speciale prevăzute în legislaţia contravenţională, care se completează cu normele procedurale civile şi penale, în măsura în care ele nu contravin raporturilor administrativ-contravenţionale, întrucât aceste norme, prin tehnicitate şi aplicare îndelungată, s-au impus drept constante în procesul de aplicare a normelor juridice. Autorii excepţiei susţin că, întrucât procesul-verbal este un act administrativ de autoritate, care produce efecte juridice din momentul întocmirii lui, întreaga procedură de contestare a procesului-verbal de contravenţie, ce presupune judecata în primă instanţă şi în calea de atac a apelului, intră în sfera noţiunii de „jurisdicţie specială administrativă“, ceea ce presupune accesul gratuit la justiţie şi necondiţionat de plata unor taxe judiciare.
    10. În ceea ce priveşte critica prevederilor art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, autorii excepţiei susţin că prin instituirea unui termen scurt de decădere de 3 zile, şi nu a unui termen rezonabil, asemănător, spre exemplu, cu termenul de drept comun de 30 de zile pentru exercitarea apelului sau a recursului, este suprimat, practic, dreptul debitorului obligaţiei de plată a taxei de timbru de a contesta într-un „termen rezonabil“ modalitatea prin care instanţa a înţeles să stabilească taxa de timbru judiciar în cadrul procedurii de soluţionare a cererii de reexaminare. În acest context se arată că hotărârea prin care instanţa urmează să tranşeze această veritabilă cale de atac exercitată de partea interesată este definitivă, ceea ce face ca şi calea de atac a reexaminării să nu fie efectivă, prin aceasta încălcându-se dreptul de acces la instanţă şi dreptul la „un recurs efectiv“.
    11. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.673D/2018, Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care instanţa de judecată invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 135 din 20 martie 2018. Instanţa de judecată precizează că, în ceea ce priveşte invocarea art. 21 alin. (4) din Constituţie, autorul excepţiei porneşte de la o interpretare eronată a acestor dispoziţii, apreciind că procedura prevăzută de capitolul IV din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor ar reglementa o procedură jurisdicţională administrativă, în condiţiile în care dispoziţiile în cauză prevăd competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale în sarcina instanţei de judecată şi nu a unui organ administrativ-jurisdicţional.
    12. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.798D/2018, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 135 din 20 martie 2018, prin care s-a statuat, în esenţă, că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl constituie prevederile art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.798D/2018, din examinarea încheierii de sesizare şi a notelor scrise ale autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că acesta a invocat atât excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19, cât şi pe cea a art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, însă, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a acestor din urmă prevederi, instanţa de judecată nu s-a pronunţat în niciun sens, respectiv al admisibilităţii sau al respingerii, ca inadmisibile, a acestei excepţii.
    17. În acest context, în ceea ce priveşte stabilirea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa, cu valoare de principiu, că în exercitarea controlului de constituţionalitate, instanţa de contencios constituţional trebuie să ţină cont de voinţa reală a părţii care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, în caz contrar, Curtea ar fi ţinută doar de un criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea generică a textului legal criticat (în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006; Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012). Având în vedere aceste considerente de principiu, Curtea apreciază că, în realitate, obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 19 şi ale art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, care au următorul conţinut normativ:
    - Art. 19: „În materie contravenţională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei.“;
    – Art. 39 alin. (1): „Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.“

    18. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (4), potrivit cărora „jurisdicţiile (…) administrative sunt facultative şi gratuite“, precum şi prevederilor art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil şi, respectiv, dreptul la un remediu efectiv.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezentele cauze, Curtea statuând în sensul conformităţii acestora cu Legea fundamentală.
    20. Astfel, referitor la prevederile art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în jurisprudenţa sa, cu titlu exemplificativ fiind Decizia nr. 232 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 5 iulie 2016, Decizia nr. 135 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 11 iunie 2018, Decizia nr. 378 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, sau Decizia nr. 265 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 12 august 2020, Curtea a reţinut că în materie contravenţională, potrivit reglementării criticate, „plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei“, aceste cereri nemaifiind scutite de taxa judiciară de timbru, astfel cum era statuat în art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în forma sa iniţială.
    21. Prin conţinutul normativ, în vigoare, al prevederilor art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, legiuitorul a prevăzut că „pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, pentru recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, precum şi pentru orice alte cereri incidente se percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege.“ Curtea a statuat că o atare modalitate de legiferare în ceea ce priveşte derularea procesului contravenţional este însă una benefică, întrucât, prin stabilirea unei sume în cuantum de 20 lei, care nu este de natură să îngrădească accesul la justiţie al contravenienţilor, s-a evitat exercitarea doar formală sau cu scop pur şicanatoriu a plângerilor contravenţionale, contravenienţii fiind obligaţi să depună diligenţe pentru a achita taxa judiciară de timbru, diligenţe care exprimă dorinţa acestora de a stărui în judecată. În situaţia în care şi această sumă modică este prea ridicată pentru veniturile contestatorului, acesta poate formula cerere de ajutor public judiciar în termen de 5 zile de la comunicarea obligaţiei de a achita taxa judiciară de timbru, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008. Curtea a observat, de altfel, că taxa instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este una fixă şi nu depinde în niciun fel de tipul contravenţiei împotriva căreia se depune plângerea şi nici de cuantumul amenzii. În acest context, Curtea a reţinut că o atare soluţie legislativă este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în materie contravenţională, pentru sistemul unei taxe fixe, şi nu la valoare, considerente pentru care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.
    22. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la pretinsa contrarietate a reglementării criticate faţă de dispoziţiile art. 21 din Constituţie, prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, Curtea Constituţională a statuat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012) că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind, astfel, justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Astfel, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii, iar impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind, aşadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe astfel cum este cea criticată în prezenta cauză; în acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care sa statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57.
    23. Cât priveşte criticile referitoare la art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea s-a mai pronunţat, cu titlu exemplificativ fiind Decizia nr. 749 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iunie 2019, Decizia nr. 470 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 29 octombrie 2018, Decizia nr. 318 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 18 septembrie 2018, sau Decizia nr. 479 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 19 ianuarie 2018, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat în sensul conformităţii acestor prevederi cu Legea fundamentală.
    24. Astfel, în ceea ce priveşte criticile formulate din perspectiva instituirii unui termen scurt de decădere de 3 zile, împrejurare de natură a aduce atingere accesului la instanţă şi dreptului la „un recurs efectiv“, Curtea a reţinut că textul criticat din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reprezintă o normă procedurală care reglementează soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, aşadar, un incident procedural prealabil antamării fondului de către instanţa de judecată. Întrucât în discuţie este o chestiune prealabilă, soluţionarea acesteia este guvernată de principiul celerităţii, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralităţii şi contradictorialităţii, a obligativităţii citării părţilor, precum şi a posibilităţii exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluţionare a cererii de reexaminare. Curtea a mai observat că raţiuni ce ţin de necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti justifică în mod obiectiv soluţia legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - şi mijloacele procedurale utilizate. Totodată, Curtea a statuat că acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare ce permit instanţei judecătoreşti să examineze circumstanţele specifice fiecărui caz şi să realizeze un just echilibru între interesele individuale şi cele privind administrarea justiţiei, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiţie.
    25. Curtea a reţinut că, aşa cum prevede art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru şi se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă. Totodată, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru pot fi restituite, la cererea petiţionarului, în condiţiile şi situaţiile prevăzute de art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Curtea a reţinut că cererea de reexaminare este instrumentul juridic pe care legiuitorul l-a pus la îndemână reclamantului din cadrul unei acţiuni aflate pe rolul instanţei, prin care acesta poate cere unui alt complet de judecată decât cel care i-a stabilit cuantumul taxei de timbru să recalculeze suma fixată cu acest titlu, pe care o apreciază ca fiind nejustificat de mare, iar nu pârâtului, care poate contesta suma doar ca apărare, pe cale de excepţie. Obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru este o obligaţie fiscală şi este prevăzută de legea specială numai în sarcina celor care apelează la justiţie, iar între beneficiarul serviciului public al justiţiei şi instanţa de judecată se stabileşte un raport de drept fiscal, caracterizat prin relaţia de subordonare a părţilor. Plătitorul taxei judiciare de timbru se află într-un raport de autoritate cu instanţa de judecată, separat şi distinct de raportul juridic pe care îl are cu partea cu care se judecă şi care este, de regulă, unul de drept privat, procesul debutând numai în măsura în care obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru a fost executată.
    26. Curtea a învederat, totodată, că mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia presupun şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, legiuitorul, în virtutea rolului său constituţional consacrat de art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili, prin lege, procedura de judecată. Aceste prevederi constituţionale dau expresie principiului consacrat şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, de exemplu, prin Hotărârea din 16 decembrie 1992, pronunţată în Cauza Hadjianastassiou împotriva Greciei, paragraful 33, a stabilit că statele contractante se bucură de o mare libertate în alegerea mijloacelor proprii care să permită sistemului judiciar să respecte imperativele articolului 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    27. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 21 alin. (4) din Constituţie, autorii excepţiei pornesc de la o premisă greşită, apreciind că procedura prevăzută de capitolul IV din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 ar reglementa o procedură jurisdicţională administrativă, în condiţiile în care dispoziţiile în cauză prevăd competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale în sarcina instanţei de judecată şi nu a unui organ administrativ-jurisdicţional. Referitor la susţinerile potrivit cărora „jurisdicţia în materia contravenţională“ ar trebui să fie gratuită, astfel cum este jurisdicţia administrativă, prin Decizia nr. 232 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 5 iulie 2016, Curtea a subliniat că acest aspect ţine de voinţa legiuitorului, care este liber să acorde scutiri de la plata taxelor de timbru în considerarea anumitor situaţii specifice, fiind, aşadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe astfel, cum este cea criticată în cauză.
    28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Eugen Lăzărescu în Dosarul nr. 144/260/2016/a2 al Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi de către Kasai Marec în Dosarul nr. 25.561/325/2017/a1 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 19 şi ale art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 noiembrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016