Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Miron Victor Panaitescu în Dosarul nr. 3.462/84/2017 al Tribunalului Sălaj - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 84D/2020. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 18 noiembrie 2021, în prezenţa reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 14 decembrie 2021, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 3. Prin Încheierea din 13 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.462/84/2017, Tribunalul Sălaj - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Miron Victor Panaitescu cu ocazia soluţionării unei cauze penale în care autorul excepţiei a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciază că „pretenţiile părţii civile“ sunt calculate de însăşi partea civilă. Este incorect ca reducerea limitelor de pedeapsă să poată fi condiţionată de plata unui prejudiciu calculat de către partea civilă. Calcularea prejudiciului şi stabilirea celui real se pot realiza doar în cursul judecăţii, după administrarea probelor. Astfel, aplicarea reducerii limitelor pedepsei închisorii doar în cazul în care se achită prejudiciul înaintea primului termen de judecată presupune o plată nejustificat de mare. 5. Tribunalul Sălaj - Secţia penală arată că dispoziţiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţională respingând ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate a acestor prevederi. În acest sens invocă Decizia nr. 318 din 18 aprilie 2006, Decizia nr. 1.053 din 9 octombrie 2008, Decizia nr. 1.594 din 26 noiembrie 2009, Decizia nr. 1.564 din 7 decembrie 2010, Decizia nr. 647 din 19 iunie 2012, Decizia nr. 802 din 3 iulie 2008 şi Decizia nr. 638 din 28 iunie 2007. Arată că, până în prezent, nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţiile, cât şi considerentele deciziilor precizate fiind aplicabile şi în prezenta cauză. În concluzie, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005. Curtea observă că art. 10 alin. (1) a fost modificat prin articolul unic pct. 3 din Legea nr. 55/2021 privind modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 1 aprilie 2021. Cu toate acestea, având în vedere că instanţa de contencios constituţional a fost sesizată înainte de aceste modificări, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021 privind modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Din analiza motivării excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorii acesteia apreciază ca fiind neconstituţională sintagma „pretenţiile părţii civile“, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005. Astfel, Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie sintagma „pretenţiile părţii civile“, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021. Textul criticat are următorul conţinut: „În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral pretenţiile părţii civile, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate.“ 10. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3), potrivit căruia părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, şi art. 23 alin. (12) referitor la prezumţia de nevinovăţie. 11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 867 din 14 decembrie 2021*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „pretenţiile părţii civile“, cuprinsă în dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021 privind modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005, este neconstituţională. Prin această decizie, Curtea a reţinut, în esenţă, că, din perspectiva aplicării cauzei de reducere a pedepsei, reglementată de Legea nr. 241/2005, există o diferenţă conceptuală între sintagma „prejudiciu cauzat“ şi sintagma „pretenţiile părţii civile“, acestea referindu-se la chestiuni diferite. Consecinţa acestui fapt se transpune în posibilitatea existenţei unui cuantum al „pretenţiilor părţii civile“ diferit de cel al „prejudiciului cauzat“, putând fi constatate diferenţe semnificative între acestea, atât în minus, cât şi în plus. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, conform art. 20 alin. (5) lit. b) din Codul de procedură penală, „până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate mări sau micşora întinderea pretenţiilor“. *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 867 din 14 decembrie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 1 aprilie 2022. 12. În acest context, Curtea a constatat că îndeplinirea condiţiei referitoare la acoperirea integrală a pretenţiilor părţii civile este indisolubil legată de cuantumul acestora, neputând fi influenţată de stabilirea cuantumului prejudiciului de către procuror. Or, din această perspectivă se poate constata că partea civilă este liberă să solicite pretenţii într-un cuantum mult mai mare sau mult mai mic decât cuantumul prejudiciului stabilit de procuror. Acest fapt determină fie crearea unui impediment de natură să împiedice acoperirea sumei respective şi, implicit, aplicarea cauzei de reducere a limitelor de pedeapsă, fie crearea unei situaţii de natură a avantaja anumiţi inculpaţi. 13. Pe de altă parte, astfel cum anterior s-a arătat, constituirea statului ca parte civilă în procesele referitoare la infracţiunile de evaziune fiscală rămâne caracterizată de principiul disponibilităţii, instanţa sau procurorul neputând limita acest aspect şi neputându-se subroga în drepturile persoanei vătămate. Aşa fiind, constituirea statului ca parte civilă rămâne o opţiune, pe care acesta o poate sau nu exercita. Or, în condiţiile în care aplicarea cauzei de reducere a pedepselor prevăzute de lege în cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9 din Legea nr. 241/2005 a fost condiţionată de către legiuitor, printre altele, de plata voluntară şi în integralitate a pretenţiilor părţii civile, se ajunge la situaţia în care aplicarea acestui beneficiu este condiţionată de comportamentul persoanei vătămate/de manifestarea de voinţă a părţii civile. Cu alte cuvinte, pentru ca dispoziţiile de lege criticate să poate produce efecte juridice este necesar ca în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9 din Legea nr. 241/2005 statul să se constituie parte civilă şi să indice în mod clar, concret, explicit pretenţiile pe care le are sub aspectul laturii civile. Or, se constată că persoana vătămată, constituită ca parte civilă în procesul penal, are interese contrare inculpatului, aşa încât există posibilitatea ca aceasta să îşi exercite dreptul de a reclama reparaţii în mod abuziv, cu scopul de a exclude accesul inculpatului de la beneficiul cauzei de reducere a pedepsei. 14. Din această perspectivă, Curtea constată că, prin modalitatea de reglementare, legiuitorul a creat premisa aplicării cauzei de reducere a pedepsei ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare ale persoanei vătămate/părţii civile. Or, prin această modalitate de reglementare, legiuitorul a conferit persoanei vătămate/părţii civile din procesul penal (referitor la infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 8 şi 9 din Legea nr. 241/2005) o poziţie privilegiată, simpla manifestare de voinţă a acesteia din urmă putând determina posibilitatea aplicării sau neaplicării cauzei de reducere a limitelor de pedeapsă, ceea ce contravine dreptului la un proces echitabil şi principiului potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi. 15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „pretenţiile părţii civile“, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021 privind modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Miron Victor Panaitescu în Dosarul nr. 3.462/84/2017 al Tribunalului Sălaj - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Sălaj - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
