Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Gheorghe Boeru în Dosarul nr. 572/121/2017 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.732D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent învederează că autorul excepţiei a decedat, potrivit celor comunicate la dosar, şi nu sunt cunoscuţi moştenitori introduşi în cauză. 4. Curtea ia act de această situaţie, iar preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că, în raport cu dispoziţiile art. 44 din Constituţie, critica priveşte o problemă de reglementare, iar cu privire la art. 16 se arată că nu există o discriminare prin comparaţie cu persoanele care au obţinut terenuri în proprietate, deoarece beneficiile acordate sunt fără fundament constituţional, legiuitorul acordându-le anumitor categorii de persoane. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 19 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 572/121/2017, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Boeru într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului împotriva sentinţei civile prin care s-a respins cererea autorului de obligare a municipiului Galaţi, prin primar, la acordarea în proprietate a unei suprafeţe de 10.000 mp de teren în extravilan. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că textul de lege criticat, potrivit căruia atribuirea se face „în limita posibilităţilor“, este deficitar în privinţa efectelor asupra beneficiarilor. Astfel, acesta încalcă principiul egalităţii, deoarece dintre persoanele care au participat la Revoluţia Română din Decembrie 1989 au fost împroprietărite doar 150 de persoane, pentru restul nemaifiind posibilităţi de acordare a terenurilor. Astfel, textul care condiţionează acordarea terenurilor de posibilitatea împroprietăririi, iar nu de legitimitatea dreptului acordat, permite excluderea unor participanţi la Revoluţie, discriminându-i în raport cu cei împroprietăriţi. 7. Textul de lege criticat nu prevede acordarea unui echivalent bănesc pentru aceia care nu pot primi în natură terenurile, astfel încât autorul este privat de dreptul de creanţă asupra statului şi discriminat faţă de cei care au primit terenul în natură. De aceea, autorul solicită Curţii Constituţionale „să constate neconstituţionalitatea textului astfel cum este redactat şi să introducă prevederea potrivit căreia în cazul imposibilităţii acordării în natură a dreptului la suprafaţa de teren solicitantul este îndreptăţit la primirea echivalentului bănesc în raport de valorile comerciale existente la momentul acordării dreptului.“ 8. Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului -Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, având următorul cuprins: „(1) Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum şi la art. 3^1 lit. b), care îndeplinesc condiţiile prezentei legi beneficiază şi de următoarele drepturi: […] n) atribuirea, în limita posibilităţilor, în proprietate a 10.000 mp de teren în extravilan şi 500 mp de teren în intravilan - acesta din urmă pentru destinaţia de locuinţă, dacă nu a avut sau nu are în proprietate un alt spaţiu locativ; [...]“. 13. În opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat aduce atingere art. 16 - Egalitatea în drepturi şi art. 44 alin. (1) şi (2) - Dreptul de proprietate privată din Constituţie. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dreptul acordat prin textul de lege criticat face parte dintr-un ansamblu de măsuri, cum ar fi, spre exemplu, şi dreptul la indemnizaţie reparatorie, pe care Legea nr. 341/2004 le-a instituit pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au contribuit la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei este incontestabil, însă acestea nu sunt garantate prin Constituţie, ci sunt acordate de legiuitor potrivit competenţei sale (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 1.046 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 20 februarie 2013). 15. În ceea priveşte critica raportată la art. 16 din Constituţie, Curtea reţine că normele supuse controlului de constituţionalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări. Faptul că textul de lege criticat este deficitar în privinţa efectelor asupra solicitanţilor - respectiv unii au beneficiat de acesta, iar pentru alţii nu s-au mai găsit suprafeţe disponibile - reprezintă o problemă de aplicare a legii de către unităţile administrativ-teritoriale care ar fi trebuit să facă inventarul terenurilor şi să le distribuie în mod echitabil tuturor beneficiarilor. Sintagma „în limita posibilităţilor“ are semnificaţia acordării terenului în limita disponibilului aflat în patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale, iar nu a acordării lui integral către unii proprietari şi neacordării către alţi proprietari. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare în sensul art. 16 din Constituţie faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor interese subiective (a se vedea Decizia nr. 228 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 8 august 2019). 16. În ceea ce priveşte încălcarea prevederilor art. 44 din Constituţie, Curtea a statuat că problema garantării şi ocrotirii proprietăţii nu poate fi invocată decât după reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate (a se vedea Decizia nr. 1.221 din 20 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2008). Or, în cauză, autorul nu are un drept de proprietate constituit, ci numai o vocaţie la acest drept, astfel încât prevederile art. 44 din Constituţie nu sunt incidente în cauză. 17. În ceea ce priveşte solicitarea completării textului de lege în sensul „introducerii prevederii potrivit căreia în cazul imposibilităţii acordării în natură a dreptului la suprafaţa de teren solicitantul este îndreptăţit la primirea echivalentului bănesc în raport de valorile comerciale existente la momentul acordării“, Curtea reţine că nu se poate subroga în sfera de competenţă a legiuitorului, întrucât ar încălca prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Boeru în Dosarul nr. 572/121/2017 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
