Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cecilia Nestor, prin mandatar Marian-Florin Dobrică, în Dosarul nr. 5.666/118/2014** al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.837D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a acesteia, arătând că în jurisprudenţa sa Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra prevederilor de lege criticate, constatând conformitatea acestora cu dispoziţiile din Legea fundamentală invocate şi în cauza de faţă. În acest sens sunt, de exemplu, deciziile nr. 361 din 30 mai 2017 şi nr. 624 din 17 octombrie 2017. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 8 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 5.666/118/2014**, Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cecilia Nestor, prin mandatar Marian-Florin Dobrică, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a dispoziţiei de respingere a unei notificări formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, formulată prin mandatar. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată că restricţia mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instanţă constituie o împiedicare a accesului liber la justiţie, chiar dacă partea are posibilitatea de a participa la dezbateri şi poate pune concluzii înaintea instanţei de judecată, deoarece prezentarea părţii în faţa instanţei ori de câte ori este necesar să formuleze concluzii orale, în tot cursul procesului, lipseşte de eficienţă mandatul acordat. Prevederea legală criticată este neconstituţională şi din perspectiva dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Constituţie, întrucât, prin faptul că mandatarului nu îi este permis să pună concluzii orale asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului cauzei, partea pe care o reprezintă este în imposibilitatea de a-şi apăra drepturile în justiţie. Opţiunea legiuitorului de a nu permite mandatarului să pună concluzii orale în instanţă, în numele părţii, are caracter discreţionar, întrucât avocatului, prin legislaţia în materie, îi este rezervat dreptul de a refuza justiţiabilul care îi solicită asigurarea unei apărări calificate, apărarea prin avocat nefiind aşadar obligatorie. 6. Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, precizând că normele privind reprezentarea părţilor prin mandatar şi condiţiile de exercitare a acestui mandat vizează un scop legitim şi nu afectează în substanţa sa dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la apărare, legiuitorul fiind singurul în drept să stabilească procedura de judecată, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie. 9. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale. În acest sens arată că îşi menţine punctul de vedere reţinut în Decizia nr. 624 din 17 octombrie 2017. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, prevederile art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Din motivarea scrisă a excepţiei, Curtea reţine însă că autoarea acesteia critică doar prevederile art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, dispoziţiile asupra cărora Curtea urmează să se pronunţe având următoarea redactare: „Reprezentarea convenţională a persoanelor fizice - (1) [...]. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în etapa dezbaterilor.“ 13. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 alin. (1) care consacră dreptul de acces liber la justiţie şi în art. 24 alin. (1) care garantează dreptul la apărare. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că art. 83 din Codul de procedură civilă permite reprezentarea convenţională a persoanelor fizice în faţa instanţelor judecătoreşti, precizând că aceasta se poate realiza fie prin avocat, fie printr-un alt mandatar. Autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate critică regula procedurală cuprinsă în teza a doua a textului menţionat, potrivit căreia, în ipoteza în care mandatul de reprezentare în instanţă este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în etapa dezbaterilor. 15. Curtea observă că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, prin prisma unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentală ca cele invocate în cauza de faţă. Astfel, prin Decizia nr. 77 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 12 mai 2016, paragrafele 14-16, Curtea a constatat că limitele şi condiţiile în care poate fi exercitat mandatul de reprezentare, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune concluzii în instanţă în numele părţii doar prin intermediul unui avocat, reprezintă opţiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabileşte regulile privind procedura de judecată. 16. Curtea a reţinut, totodată, că restricţia mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instanţă nu constituie o împiedicare a accesului liber la justiţie şi nici a dreptului la apărare, întrucât mandatarul păstrează posibilitatea de a formula cereri, de a ridica excepţii, de a propune probe în tot cursul procesului, precum şi de a depune concluzii scrise, iar partea însăşi poate participa la dezbateri şi poate pune concluzii înaintea instanţei de judecată (a se vedea în acest sens Decizia nr. 332 din 10 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 13 iunie 2012, Decizia nr. 191 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, Decizia nr. 412 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, Decizia nr. 749 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 23 octombrie 2007, sau Decizia nr. 726 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 7 decembrie 2006). 17. Totodată, Curtea constată că, prin alin. (2) al art. 83, legiuitorul a oferit şi posibilitatea de a pune concluzii orale în faţa instanţelor judecătoreşti acelui mandatar care, fără să fie avocat, este licenţiat în drept şi, în acelaşi timp, este soţ sau rudă până la gradul al doilea inclusiv cu partea reprezentată. De altfel, prevederile art. 83 din Codul de procedură civilă, în ansamblul lor, sunt destinate să asigure plenitudinea dreptului de acces liber la justiţie, reglementând reprezentarea convenţională ca un mecanism de facilitare a exercitării acestui drept fundamental. Faptul că persoana care consideră necesar să apeleze la justiţie pentru apărarea unor drepturi sau interese proprii nu este obligată să efectueze exclusiv personal acest demers reprezintă o înlesnire pe care legiuitorul a conceput-o în scopul asigurării unor mijloace efective şi eficiente de transpunere în practică a dispoziţiilor art. 21 din Constituţie. 18. În acelaşi timp, modalitatea de reglementare a reprezentării convenţionale asigură şi exercitarea deplină a dreptului de apărare, întrucât limitarea posibilităţii mandatarului de a pune concluzii orale în faţa instanţei nu reprezintă altceva decât o garanţie pentru realizarea dreptului garantat de art. 24 din Legea fundamentală. În considerarea importanţei acestui tip de apărare în cadrul procesului, legiuitorul a apreciat că este necesar să impună realizarea acesteia într-o manieră profesionistă, prin intermediul unui avocat, asigurându-se astfel că justiţiabilul va beneficia de o apărare care să întrunească exigenţele calitative suficiente pentru a-i servi interesele procesuale şi a respecta standardele unui proces echitabil. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cecilia Nestor, prin mandatar Marian-Florin Dobrică, în Dosarul nr. 5.666/118/2014** al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
