Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1) şi ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Enache în Dosarul nr. 30.683/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.316D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 783 din 29 noiembrie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 5 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 30.683/3/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1) şi ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Enache în cadrul apelului formulat împotriva unei sentinţe pronunţate într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 25 alin. (1) şi ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 sunt contrare prevederilor art. 16 şi ale art. 53 alin. (2) din Constituţia României, precum şi ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, arată că se consideră discriminat, întrucât prin recalcularea pensiilor militare pe bază de puncte în anul 2011 în conformitate cu Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, foarte multe pensii au crescut artificial şi semnificativ (cu 1.000-2.000 lei sau mai mult), fără a avea la bază o contribuţie reală, deoarece cadrele militare nu au plătit şi nu plătesc contribuţii sociale la pensie. Odată cu recalcularea pensiilor militare în baza Legii nr. 223/2015, multor pensionari militari cu pensii crescute artificial în anul 2011 le-a scăzut dreptul de pensie, tot cu sume de 1.000-2.000 lei, dar cuantumul existent la data de 31 decembrie 2015 le-a rămas în plată chiar dacă diferenţa în plus provenea gratuit din recalcularea precedentă. Aceeaşi regulă s-a aplicat şi pentru pensiile militare cu stagii de cotizare adăugate, al căror cuantum aflat în plată a depăşit dreptul de pensie, deşi diferenţa provine din cotizaţiile plătite la sistemul public de pensii, şi nu gratuit, ca în cazul majorităţii pensionarilor aflaţi în aceeaşi situaţie. Pensiile cadrelor militare trecute în rezervă pe motive disciplinare înainte de anul 2011 s-au majorat semnificativ, deşi acestea, în momentul pensionării, erau diminuate prin pierderea unor beneficii (prima de comandă, diverse sporuri etc.). Pensiile militarilor care au doar vechime militară de 36-37 de ani au crescut, unele chiar semnificativ, ajungând să aibă acelaşi cuantum cu al celor care au mai cotizat 10-15 ani după pensionare. 6. Autorul excepţiei arată şi că odată cu recalcularea pensiilor militare în baza Legii nr. 223/2015, prin introducerea stagiului de cotizare în vechimea pentru stabilirea pensiei militare prin decizie unilaterală, sub acoperirea principiului de rămânere în plată a cuantumului mai avantajos, aparent corect şi echitabil pentru toţi cei aflaţi în aceeaşi situaţie juridică, dar total injust şi discriminatoriu pentru pensionarii cu vechime militară suficientă care pentru obţinerea aceleiaşi pensii nu aveau nevoie să li se adauge stagiile de cotizare la vechimea militară, au apărut două categorii de pensionari. Astfel, o categorie a fost favorizată, respectiv pensionarii militari ale căror pensii au crescut în urma recalculării lor pe principii/criterii nereale/arbitrare (fără contributivitate) în anul 2011 şi au rămas în plată cu pensiile stabilite în acest fel, deşi dreptul recalculat de pensie este cu mult mai mic. O altă categorie a fost defavorizată/discriminată, respectiv cei care au pierdut câştiguri meritate, prin deposedare, respectiv pensionarii militari ale căror pensii au crescut în perioada 2011-2015 prin adăugarea stagiilor de cotizare şi au rămas în plată cu aceste pensii, deşi, potrivit normelor juridice de drept intern şi internaţional, trebuiau să fie mai mari cu cel puţin cuantumul stagiului de cotizare adăugat. Ca urmare, începând cu 1 ianuarie 2016, din cauza nerecunoaşterii/ nevalorificării/neluării în calcul a cuantumului stagiilor respective, aceşti pensionari primesc drepturi de pensie egale cu ale celor care nu au mai cotizat după pensionare. 7. În final, autorul excepţiei arată că simpla includere a stagiului de cotizare suplimentar în baza de calcul a pensiei fără a i se calcula şi valoarea financiară a acestuia (cuantumul) nu reprezintă valorificare, că în sistemul public de pensii orice stagiu de cotizare suplimentar se valorifică prin adăugarea la pensie a cuantumului acestuia în baza principiilor contributivităţii, egalităţii (tratamentul nediscriminatoriu între persoanele aflate în aceeaşi situaţie juridică) şi imprescriptibilităţii, că interpretarea principiilor/condiţiilor prevăzute de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale de către prima instanţă nu este adaptată la cauza în judecată, că principiul proporţionalităţii reprezintă o garanţie ce are în vedere realizarea unui just echilibru între interesele individuale şi interesul public, consacrate şi garantate constituţional, că stagiul de cotizare adăugat şi cuantumul acestuia sunt drepturi legal câştigate pe bază de decizii emise special în acest scop, iar pensia obţinută pe bază de contribuţii este un bun şi, aşa cum se stipulează la pct. IV din Decizia Curţii Constituţionale nr. 872 din 25 iunie 2010, nu poate fi diminuată nici măcar cu caracter temporar. 8. Mai arată că este discriminat în raport cu alţi pensionari militari prin neaplicarea corectă a principiului egalităţii în drepturi şi de şanse, aşa cum este prevăzut de normele juridice internaţionale privitoare la protecţia drepturilor omului şi în Constituţia României, prin raportare la egalitatea în faţa legii prevăzută de art. 16 şi la dispoziţiile art. 53 alin. (2) din Constituţie, care stipulează că restrângerea unor drepturi şi libertăţi poate fi dispusă numai dacă este necesară, iar măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau libertăţii. 9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că art. 25 alin. (1) şi art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu sunt neconstituţionale prin raportare la textele de referinţă constituţionale invocate, relevante în acest sens fiind considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 783 din 29 noiembrie 2018. 10. Arată că, din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituţie, articolele criticate nu instituie niciun privilegiu şi nicio discriminare, astfel cum invocă autorul excepţiei, ci, dimpotrivă, acestea se aplică tuturor persoanelor care intră sub incidenţa acestor prevederi legale, nicio dispoziţie din cuprinsul lor nepermiţând aplicarea în mod diferenţiat categoriilor de persoane cărora le sunt destinate respectivele dispoziţii. 11. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la anumite inechităţi create în sistemul pensiilor militare prin dispoziţiile Legii nr. 223/2015, instanţa de judecată constată că, pe de o parte, aceste critici au caracter general, fără a putea fi verificate în vreun fel sub aspectul veridicităţii acestora, şi, pe de altă parte, chiar dacă ar fi reale, nu se poate şti, în lipsa unor elemente concrete, dacă respectivele inechităţi au fost determinate chiar de textele criticate pentru neconstituţionalitate. 12. Referitor la neconstituţionalitatea din perspectiva art. 53 alin. (2) din Constituţie, reţine că prin dispoziţiile legale criticate nu s-a realizat o restrângere a dreptului la pensie, ci s-a reglementat modalitatea de recalculare a pensiilor de care beneficia, la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, o anumită categorie de pensionari, pensii care au devenit pensii militare. Ţine de opţiunea legiuitorului modalitatea în care sunt valorificate la stabilirea/recalcularea pensiilor anumite stagii de cotizare. 13. În ceea ce priveşte critica formulată de apelant din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, instanţa de judecată menţionează că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Hotărârea din 2 martie 2006, pronunţată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. 14. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 25 alin. (1) şi ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare: - Art. 25 alin. (1): „(1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 16-18 şi 32 şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.“; – Art. 109 alin. (1): „(1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.“ 18. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 53 alin. (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. De asemenea, consideră că sunt încălcate prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind protecţia proprietăţii. 19. Examinând excepţia, Curtea apreciază că, deşi autorul acesteia invocă mai multe aspecte cu caracter general referitoare la o pretinsă discriminare între diferite categorii de persoane, fără a indica însă situaţii concrete care ar putea fi analizate sub aspectul veridicităţii lor, în realitate, nemulţumirea acestuia este determinată de faptul că, potrivit dispoziţiilor de lege supuse controlului de constituţionalitate, stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii nu este valorificat în mod separat, cu prilejul recalculării pensiei militare de stat. 20. Faţă de această critică, instanţa de contencios constituţional reţine că Legea nr. 223/2015 reglementează dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare. În ceea ce priveşte dreptul la pensie, art. 14 din lege stabileşte posibilitatea acordării a trei categorii de pensii, respectiv pensia de serviciu, pensia de invaliditate şi pensia de urmaş. Cât priveşte pensia de serviciu, potrivit art. 15 din aceeaşi lege, aceasta poate fi pensie de serviciu pentru limită de vârstă, anticipată şi anticipată parţială. 21. Condiţiile acordării pensiei de serviciu pentru limită de vârstă au în vedere, în esenţă, două criterii: vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă - respectiv 60 de ani, potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 - şi vechimea efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu. Potrivit art. 3 lit. g) din aceeaşi lege, „vechimea efectivă“ reprezintă „vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa I şi/sau a II-a de muncă“. Vechimea prevăzută la lit. f) este „vechimea cumulată“, care este constituită din „perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii“. Aşa cum reiese din definiţia de la art. 3 lit. i), „stagiul de cotizare“ este „perioada în care persoanele prevăzute la lit. a)-c) au datorat/plătit contribuţii de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii“. Din cele mai sus arătate, Curtea reţine că, pentru a îndeplini condiţia de „vechime efectivă“ necesară acordării pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, sunt luate în considerare atât perioadele de vechime în serviciu, cât şi perioadele de vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii. Prin urmare, stagiul de cotizare în sistemul public de pensii realizat de autorul excepţiei a fost avut în vedere pentru a aprecia îndeplinirea condiţiilor necesare acordării pensiei de serviciu. 22. Prin dispoziţiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 se stabileşte că „Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate“. 23. În mod coerent, ţinând cont şi de faptul că persoanele care îndeplinesc atât condiţiile pentru acordarea pensiei de serviciu, cât şi condiţiile pentru acordarea pensiei în sistemul public de pensii ar putea considera că le este mai favorabil calculul pensiei potrivit acestui din urmă sistem de pensii, dispoziţiile art. 122 din Legea nr. 223/2015 prevăd că „Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, precum şi urmaşii acestora, care la data deschiderii dreptului de pensie, de către casa de pensii sectorială competentă, îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege, cât şi cele prevăzute la data de 1 ianuarie 2016 de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta în termen de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru modul de calcul prevăzut de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016“. 24. De asemenea, potrivit art. 77 din Legea nr. 223/2015, „Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii şi care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate“. 25. Mai mult, Curtea apreciază necesar a fi amintit că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015, pentru fiecare an care depăşeşte vechimea cumulată de 25 de ani, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28. 26. În concluzie, Curtea reţine că vechimea în muncă sau stagiul de cotizare care au fost avute în vedere la acordarea pensiei de serviciu nu pot constitui obiectul unui calcul separat, potrivit principiilor sistemului de pensii, şi al acordării unor drepturi suplimentare celor stabilite potrivit Legii nr. 223/2015. Cu toate acestea, în funcţie de situaţia care este mai avantajoasă pentru pensionar, acesta a putut opta pentru recalcularea pensiei potrivit Legii nr. 223/2015 sau potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. În măsura în care stagiul de cotizare în sistemul public de pensii sau vechimea în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat, pensionarul putea solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate. De asemenea, perioadele de vechime cumulată care depăşeau 25 de ani determinau o mărire a bazei de calcul al pensiei. 27. Aceste dispoziţii se aplică tuturor persoanelor care se pensionează în temeiul Legii nr. 223/2015 sau ale căror pensii sunt recalculate potrivit acestei legi, fără privilegii ori discriminări, astfel că sunt nesusţinute criticile care vizează încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16. 28. Cât priveşte critica raportată la prevederile art. 53 din Constituţie şi ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea reţine că, potrivit celor statuate în jurisprudenţa sa, cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie (în acest sens este Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). Cu toate acestea, Curtea observă că nici dispoziţiile art. 47 alin. (1) din Constituţie, nici prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu prevăd dreptul la o dublă valorificare a stagiilor de cotizare în mai multe sisteme de pensii, astfel că nu se poate aprecia că există vreo restrângere a exerciţiului dreptului de proprietate, contrară prevederilor constituţionale şi convenţionale invocate. 29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dumitru Enache în Dosarul nr. 30.683/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 25 alin. (1) şi ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 2 martie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
