Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Ion Buţu în Dosarul nr. 861/54/2018 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.440D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la deciziile nr. 613 din 10 octombrie 2019 şi nr. 627 din 7 octombrie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 861/54/2018, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia a fost ridicată de Ion Buţu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui raport de evaluare a integrităţii emis de Agenţia Naţională de Integritate. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că textul de lege criticat contravine principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, deoarece instituie diferenţe de tratament fără a exista un criteriu obiectiv şi rezonabil în ceea ce priveşte incompatibilitatea aplicabilă persoanei care deţine funcţia de viceprimar şi care îşi păstrează statutul de consilier local prin raportare la consilierii locali care nu au o astfel de incompatibilitate. 6. Textul de lege criticat nu este proporţional, rezonabil şi nu vizează protejarea unor drepturi şi interese colective, astfel încât restrângerea este nejustificată în raport cu art. 53 din Constituţie. Interdicţia instituită de legiuitor este generală, îngrădind drepturile aleşilor locali necondiţionat de existenţa unor raporturi juridice între unitatea administrativ-teritorială şi societatea la care aceştia ar deţine funcţia de conducere. Restrângerea este nejustificată din perspectiva asimilării primarului cu viceprimarul. Viceprimarul este subordonat primarului, iar pe durata exercitării mandatului viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local [art. 57 alin. (2) şi (7) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001]. Legea nr. 215/2001 reglementează distincţii între cele două funcţii şi un statut diferit al viceprimarului faţă de primar, distincţii care nu se regăsesc în prevederile Legii nr. 161/2003 unde statutul incompatibilităţilor celor două funcţii este identic. Deşi viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local, incompatibilităţile sunt diferite între funcţia de consilier şi aceea de viceprimar. 7. În lipsa precizării motivului pentru care are loc restrângerea dreptului nu este justificată proporţionalitatea măsurii cu situaţia care a determinat-o. De asemenea, nu este respectată condiţia proporţionalităţii între interesul general şi cel particular, deoarece scopul pentru care a fost dispusă incompatibilitatea este generic şi nu indică un anumit drept sau o libertate fundamentală ca interes legitim. De altfel, restrângerea drepturilor prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 nu este urmată de o compensare a limitării acestora. 8. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 10. Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituţional, făcând referire la punctul său de vedere transmis anterior şi reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 347 din 7 mai 2015 şi nr. 12 şi nr. 13 din 19 ianuarie 2016. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, care aveau următorul cuprins: „(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: [...] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice“. Curtea reţine că partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, fără să păstreze soluţia legislativă criticată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, art. 87 alin. (1) lit. d) a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 17 iunie 2017. Ţinând însă cont de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, precum şi de dispoziţiile aplicabile cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că obiect al acesteia îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017. 14. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că în ceea ce priveşte regimul incompatibilităţilor aleşilor locali aceasta a stabilit, cu valoare de principiu, că prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 dau expresie voinţei legiuitorului, care a apreciat că funcţiile publice care obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice sunt incompatibile cu funcţiile private, specifice mediului de afaceri, întrucât cumulul acestora ar putea duce la atingerea interesului public şi a încrederii cetăţenilor în autorităţile administraţiei publice (a se vedea Decizia nr. 347 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 21 iulie 2015, paragraful 21). Prin Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011, Curtea a reţinut că activitatea primarilor şi viceprimarilor, precum şi a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora. Curtea a constatat că incompatibilitatea stabilită prin dispoziţiile legale criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. Totodată, prin Decizia nr. 765 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 8 februarie 2018, paragraful 19, Curtea a reţinut că înlăturarea incompatibilităţii depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calităţi incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcţie publică ce obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice, dacă, în acelaşi timp, o persoană este angrenată şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcţii ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept. 16. În prezenta cauză Curtea observă că o primă critică priveşte încălcarea prin textul de lege criticat a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, deoarece se instituie diferenţe de tratament în ceea ce priveşte incompatibilitatea aplicabilă persoanei care deţine funcţia de viceprimar, prin raportare la consilierii locali care nu au o astfel de incompatibilitate. 17. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). 18. Aplicând aceste considerente la cauza de faţă, Curtea observă că, potrivit art. 57 alin. (7) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local. Atribuţiile sale sunt însă diferite de cele ale consilierilor locali, deoarece viceprimarul este subordonat primarului şi este înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega din atribuţiile sale [art. 57 alin. (2) din acelaşi act normativ]. Aşa fiind, nu se poate pune semnul egalităţii între persoanele care exercită funcţia de consilier local şi acelea care exercită funcţia de viceprimar, situaţiile diferite atrăgând incompatibilităţi diferite, specifice fiecăreia dintre cele două funcţii. În aceste condiţii nu poate fi primită critica privind încălcarea principiului egalităţii în drepturi prin art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 sub aspectul reglementării unor cazuri de incompatibilitate diferite aferente celor două funcţii - viceprimar şi consilier local. 19. Cea de-a doua critică priveşte încălcarea art. 53 din Constituţie. Curtea constată că autorul nu identifică şi nici din formularea criticii nu sunt identificabile dreptul sau libertatea restrânse prin textul de lege criticat. Or, aprecierea asupra respectării proporţionalităţii restrângerii exerciţiului unui drept sau unei libertăţi nu se poate face în lipsa determinării dreptului sau libertăţii restrânse. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Buţu în Dosarul nr. 861/54/2018 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează Marian Enache Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
