Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (4) lit. c) şi ale art. 17 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, în ansamblu, precum şi ale art. I pct. 36 din această ordonanţă de urgenţă [cu referire la art. 22 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] şi ale Legii nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Alexandru Şanta în Dosarul nr. 5.481/211/2016 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.333D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că dispoziţiile art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 au mai format obiectul controlului de constituţionalitate în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare şi nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. În ceea ce priveşte celelalte dispoziţii criticate, învederează că acestea sunt clare şi nu afectează prevederile Legii fundamentale în componenta privind calitatea legii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 23 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 5.481/211/2016, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (4) lit. c) şi ale art. 17 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, în ansamblu, precum şi ale art. I pct. 36 din această ordonanţă de urgenţă [cu referire la art. 22 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] şi ale Legii nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative. 6. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Alexandru Şanta într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat într-un litigiu privind o plângere formulată împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii întemeiate pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece au o formulare echivocă, ce poate să inducă în eroare destinatarul normei. Astfel, deşi normele în discuţie menţionează „lista neagră“ a site-urilor de jocuri de noroc neautorizate în România şi modul în care societăţile care operează în domeniul jocurilor de noroc pot fi introduse sau scoase de pe această listă, în schimb, nu se precizează scopul ei, valoarea juridică şi opozabilitatea faţă de particulari sau rolul acesteia în sistemul normativ. Astfel, aplicarea normelor este imprevizibilă, raportat la faptul că nu se cunoaşte în ce măsură destinatarul normei este ţinut de respectarea listei la care se referă textul criticat şi în ce măsură respectarea listei este suficientă pentru a evita sancţionarea sa contravenţională. 8. Se susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 a fost adoptată cu încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât nu îndeplineşte cerinţele, condiţiile şi limitele constituţionale în care se adoptă ordonanţe de urgenţă. Totodată, se consideră că Legea nr. 124/2015 a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, deoarece între forma adoptată de Senat şi forma adoptată de Camera Deputaţilor există deosebiri majore de conţinut juridic, având şi o configuraţie semnificativ diferită. 9. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 10. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, în ceea ce priveşte susţinerea cu privire la încălcarea principiului bicameralismului, deoarece forma Legii nr. 124/2015 adoptată de Senat diferă substanţial de forma adoptată de Camera Deputaţilor (care a introdus 35 de amendamente). În ceea ce priveşte pretinsa lipsă de precizie, se arată că, astfel cum reiese din cuprinsul reglementării criticate, publicarea listei negre nu are, în sine, consecinţe juridice cu privire la operatorii economici incluşi în această listă, având rol de informare pentru participanţii la jocuri de noroc. Referitor la dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, respectiv la existenţa situaţiei extraordinare, se arată că în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 se face referire la Scrisoarea de punere în întârziere a Comisiei Europene, prin care se atrage atenţia asupra anumitor dispoziţii naţionale care par să ridice probleme de compatibilitate cu dreptul Uniunii Europene, precum şi asupra necesităţii instituirii unor măsuri fiscale. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 alin. (4) lit. c) şi ale art. 17 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, în ansamblu, precum şi ale art. I pct. 36 din acest act normativ [cu referire la art. 22 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009], publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, şi ale Legii nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015. Dispoziţiile menţionate în mod punctual au următorul cuprins: - Art. 15 alin. (4) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009: „(4) Nu se acordă licenţă de organizare a jocurilor de noroc sau autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, după caz, în situaţia în care operatorii economici organizatori: [...] c) au operat jocuri de noroc la distanţă, astfel cum sunt prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. h)-n), în România şi nu au declarat şi nu au plătit sumele datorate conform prezentei ordonanţe de urgenţă. Site-urile de jocuri de noroc ale operatorilor care exploatează jocurile de noroc la distanţă prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. h)-n), care nu au achitat taxele de licenţă şi de autorizare, precum şi alte sume datorate vor fi introduse pe o «listă neagră» a site-urilor de jocuri de noroc neautorizate în România până la clarificarea situaţiei şi vor fi scoase din «lista neagră» doar prin decizia Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. Condiţiile de introducere şi de scoatere a site-urilor de jocuri de noroc în/din «lista neagră» vor fi reglementate prin ordin al preşedintelui O.N.J.N.“; – Art. 17 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009: „(11) Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. instituie o «listă neagră» a site-urilor de jocuri de noroc neautorizate în România. «Lista neagră» care conţine site-urile de jocuri care desfăşoară ori au desfăşurat activităţi de jocuri de noroc neautorizate va fi iniţiată la propunerea direcţiilor de specialitate din cadrul O.N.J.N., iar aprobarea pentru introducerea şi eliminarea din «lista neagră» se va face cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, ale normelor de aplicare a acesteia şi ale ordinului preşedintelui O.N.J.N.; O.N.J.N. va publica pe site-ul propriu «lista neagră».“; – Art. 22 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 (astfel cum a fost introdus prin art. I pct. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014): „(6) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei participarea persoanelor fizice de pe teritoriul României la activităţi de jocuri de noroc la distanţă, aşa cum sunt definite la art. 10 alin. (1) lit. h)-n), care nu sunt autorizate de O.N.J.N.“ 15. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii, ale art. 61 alin. (2) referitor la principiul bicameralismului şi ale art. 115 alin. (4) cu privire la condiţiile în care pot fi adoptate ordonanţe de urgenţă. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că în materia jocurilor de noroc trebuie luate în considerare, în primul rând, cadrul legal european, dar şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în domeniul libertăţii de a presta servicii, prevăzute de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Astfel, prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunţată în Cauza C-258/08, LadbrokesBetting&Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd împotriva Stichting de NationaleSporttotalisator, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi-a reconfirmat jurisprudenţa potrivit căreia, în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acţiune. Totodată, au fost învederate criteriile de care instanţele naţionale trebuie să ţină seama în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naţionale de a limita dependenţa de jocurile de noroc şi de a preveni frauda în domeniu. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că obiectivul principal urmărit de reglementarea naţională trebuie să fie lupta împotriva criminalităţii, mai precis protecţia consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârşite de operatori, şi a precizat că o legislaţie naţională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenţei de jocurile de noroc şi pentru a preveni frauda, este în principiu compatibilă cu dreptul european (a se vedea Decizia nr. 136 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 20 mai 2020, paragraful 18, sau Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012). 17. În exercitarea marjei de apreciere, legiuitorul primar derivat a stabilit, în mod detaliat, reguli cu privire la condiţiile în care se pot organiza şi desfăşura activităţile de jocuri de noroc. Astfel, la nivel naţional, Curtea observă că prevederile art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 fac parte din normele care circumscriu condiţiile ce trebuie îndeplinite de către un operator economic pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc de la Comitetul de Supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, precum şi situaţiile în care nu se acordă licenţă de organizare a jocurilor de noroc sau autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, după caz, printre acestea regăsindu-se şi situaţia în care operatorii economici organizatori au operat jocuri de noroc la distanţă în România şi nu au declarat şi nici nu au plătit sumele datorate conform legii. În acest context, legiuitorul, prin art. 15 alin. (4) lit. c) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, a stabilit că site-urile de jocuri de noroc ale operatorilor care exploatează jocurile de noroc la distanţă, respectiv: jocuri loto, pariuri, jocuri de noroc caracteristice cazinourilor, jocuri de noroc caracteristice cluburilor de poker, jocurile tip slot-machine, jocurile bingo desfăşurate în săli de joc, jocurile bingo organizate prin intermediul reţelelor de televiziune şi jocurile loto - la distanţă, şi care nu au achitat taxele de licenţă şi de autorizare şi nici alte sume datorate vor fi introduse pe o „listă neagră“ a site-urilor de jocuri de noroc neautorizate în România până la clarificarea situaţiei lor şi vor fi scoase din „lista neagră“ prin decizia Comitetului de Supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, potrivit art. 17 alin. (11) din acelaşi act normativ. 18. Prin urmare, lista prevăzută de art. 15 alin. (4) lit. c) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 vizează operatorii economici, respectiv pe acei furnizori de servicii în domeniul jocurilor de noroc ale căror site-uri desfăşoară ori au desfăşurat activităţi de jocuri de noroc neautorizate (a se vedea Decizia nr. 590 din 13 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.050 din 27 decembrie 2016), context în care normele în discuţie se adresează operatorilor economici care administrează aceste tipuri de activităţi, nicidecum nu produce efecte juridice aplicabile particularilor - persoane fizice. 19. În ceea ce priveşte aspectele referitoare la criteriile de calitate a legii, respectiv claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate, pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, pretins a fi încălcate prin normele criticate, Curtea a constatat, în jurisprudenţa sa, că autoritatea legiuitoare are obligaţia de a edicta norme care să respecte aceste trăsături. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce“, iar, potrivit art. 36 alin. (1) din aceeaşi lege, „actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie“. 20. Aplicând aceste considerente de principiu la normele supuse controlului de constituţionalitate, Curtea observă că acestea se circumscriu cerinţelor de calitate a legii, întrucât din conţinutul acestora reiese cu uşurinţă şi claritate înţelesul dat de legiuitor, destinatarii dispoziţiilor art. 15 alin. (4) lit. c) şi ale art. 17 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 fiind persoanele juridice care solicită licenţă, respectiv autorizaţia pentru exploatarea jocurilor de noroc, în condiţiile legislaţiei specifice în materie, şi cărora nu li se va acorda licenţă de organizare a jocurilor de noroc sau autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, după caz, dacă nu îndeplinesc acele cerinţe prescrise de lege, fiind totodată introduse pe o „listă neagră“ a site-urilor de jocuri de noroc neautorizate. Prin urmare, normele legale trebuie interpretate şi aplicate ţinând seama de structura şi succesiunea conţinutului unui act normativ, de conexiunile existente între normele legale incidente şi de faptul că operatorii economici sau participanţii la astfel de jocuri trebuie să manifeste diligenţă pentru cunoaşterea cadrului legislativ aferent. 21. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 124/2015, în raport cu art. 61 alin. (2) din Constituţie referitor la principiul bicameralismului, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru motivele ce se vor arăta în continuare. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a stabilit două criterii esenţiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura legislativă, se încalcă principiul bicameralismului, şi anume: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură să afecteze principiul constituţional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009). Însă bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunţe asupra unei soluţii legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de prima Cameră sesizată, desigur, fără schimbarea obiectului esenţial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în prima Cameră sesizată ar însemna limitarea rolului său constituţional, iar caracterul decizional ataşat acesteia devine iluzoriu. S-ar ajunge la un veritabil mimetism, în sensul că cea de-a doua Cameră se va identifica, în ceea ce priveşte activitatea sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la soluţiile legislative pentru care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. 22. Prin urmare, nu se poate susţine încălcarea principiului bicameralismului atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însuşită de prima Cameră sesizată. În acest sens, modificările aduse formei adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să cuprindă o soluţie legislativă care păstrează concepţia de ansamblu a acesteia şi să fie adaptate în mod corespunzător, prin stabilirea unei soluţii legislative alternative/complementare, care nu se abate de la forma adoptată de Camera de reflecţie, în condiţiile în care aceasta este mai cuprinzătoare sau mai bine articulată în cadrul ansamblului legii, cu realizarea anumitor coroborări inerente oricărei modificări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 765 din 14 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 21 februarie 2017, paragrafele 37 şi 38, sau Decizia nr. 377 din 31 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 45). 23. Aplicând considerentele de principiu rezultate din jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la criteriile esenţiale ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru respectarea principiului bicameralismului, Curtea constată că, în cazul legii criticate, deşi există diferenţe între formele adoptate de Senat şi de Camera Deputaţilor, nu se poate afirma că ar exista deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. 24. Astfel, ambele forme adoptate vizează aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative. În acest sens, Senatul, în calitate de cameră de reflecţie, a adoptat printr-un articol unic Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, iar Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea de aprobare, cu modificări şi completări, printr-un articol căruia i se subsumează un număr de 35 de puncte, stabilind, totodată, şi dispoziţii tranzitorii prin art. II. 25. Din examinarea amendamentelor formulate, precum şi din motivarea aferentă introducerii în lege a acestora reiese că acestea vizează: punerea de acord a cadrului legislativ cu reglementările Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, pentru a se evita dubla reglementare; punerea de acord a cadrului legislativ cu reglementările Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2000, pentru a se evita dubla reglementare; îndreptarea unor erori materiale; enumerarea clară a măsurilor administrative care duc la imposibilitatea aplicării pentru licenţă, pentru a se elimina anumite interpretări sau confuzii cu alte măsuri administrative; clarificări operate ca urmare a solicitărilor Comisiei Europene, respectiv cu privire la drepturile operatorilor care vor deţine echipamente pe teritoriul României; corelarea unor prevederi; lămurirea aspectelor referitoare la unele noţiuni care pot fi utilizate doar în anumite circumstanţe, spre exemplu, jackpot, care poate fi utilizat doar pentru jocurile tip slot-machine, nu şi pentru aparatele cu risc limitat. 26. Prin urmare, toate modificările aduse de Camera decizională se raportează la materia avută în vedere de ordonanţa de urgenţă a Guvernului a cărei aprobare are loc şi la forma de reglementare aprobată de prima Cameră sesizată. 27. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, în ansamblu, precum şi a art. I pct. 36 din această ordonanţă de urgenţă [cu referire la art. 22 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] în raport cu dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea reţine că prin Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 28 iunie 2017, paragrafele 27-30, a constatat că aceasta este neîntemeiată, deoarece în preambulul acestei ordonanţe de urgenţă sunt expuse în mod concret elementele care au condus la adoptarea unor măsuri pe calea delegării legislative. 28. Astfel, Curtea a reţinut că ordonanţa de urgenţă criticată a fost adoptată în contextul în care Comisia Europeană a adresat o „scrisoare de punere în întârziere - încălcarea nr. 2013/4216 a Comisiei Europene“, prin care „se atrage atenţia asupra anumitor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, care par să ridice probleme de compatibilitate cu principiile fundamentale ale libertăţii de a presta servicii, reglementate de articolul 56 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene“, iar prin ordonanţa de urgenţă se propun reglementări legislative care să evite încălcarea prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene. De asemenea, Curtea observă că, astfel cum reiese atât din nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă, cât şi din expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă, acest act normativ propune „reglementări legislative care să stopeze procedura de infringement pornită împotriva României pentru încălcarea prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (procedură aflată în ultima fază, urmând ca, în caz de neconformare conform angajamentului, să se dispună sesizarea Curţii Europene de Justiţie), dar în acelaşi timp să servească intereselor statului în vederea întăririi securităţii sociale şi a ordinii de drept, precum şi a punerii în aplicare a dispoziţiilor aplicabile monopolului de stat în domeniul jocurilor de noroc“. 29. Faţă de această împrejurare, Curtea a constatat că, în conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin. (4) din Constituţie, autorităţile statului român s-au angajat să garanteze ducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din tratatele constitutive ale Uniunii Europene, din reglementările comunitare cu caracter obligatoriu şi din actul de aderare. În acest sens, Guvernul este abilitat din punct de vedere constituţional ca, prin mijloacele pe care le are la îndemână, să garanteze îndeplinirea obligaţiilor României faţă de Uniunea Europeană. Astfel, folosirea ordonanţelor de urgenţă pentru punerea de acord a legislaţiei naţionale cu cea europeană, în situaţia în care este iminentă declanşarea procedurii de infringement în faţa Curţii de Justiţie, este pe deplin constituţională. În aceste condiţii, Curtea, spre exemplu, prin Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017, precitată, şi prin Decizia nr. 802 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, a constatat că o atare situaţie este considerată ca fiind una extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, astfel încât ordonanţa de urgenţă criticată respectă exigenţele art. 115 alin. (4) din Constituţie. 30. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexandru Şanta în Dosarul nr. 5.481/211/2016 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 15 alin. (4) lit. c) şi ale art. 17 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, în ansamblu, precum şi ale art. I pct. 36 din această ordonanţă de urgenţă [cu referire la art. 22 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] şi ale Legii nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 noiembrie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
![Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 857 din 26 noiembrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (4) lit. c) şi ale art. 17 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, în ansamblu, precum şi ale art. I pct. 36 din această ordonanţă de urgenţă [cu referire la art. 22 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] şi ale Legii nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative](http://www.monitoruljuridic.ro/_images/ico_yahoo.png)
