Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 din Legea locuinţei nr. 114/1996, excepţie ridicată de Costel Grosu în Dosarul nr. 82/116/2016* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.573D/2019. 2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, personal, precum şi părţile Mioara Dobre, Gheorghe Petrică Gabriel, Florin Prodan, personal, şi Gheorghe Drăgan, reprezentat de soţie, Ionica-Nela Drăgan. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că modul de redactare a prevederii legale criticate contravine dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, dat fiind faptul că împarte în mod discreţionar solicitanţii de locuinţe sociale în două categorii: tineri sub 35 de ani şi tineri care au împlinit această vârstă. În acest mod, repartizarea acestor categorii de locuinţe sociale se face în funcţie de criteriul vârstei, independent de situaţia familială sau financiară a solicitantului. 4. Se mai susţine că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 47 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. De asemenea, se susţine şi încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 34 - Dreptul la ocrotirea sănătăţii, prin introducerea criteriului discriminatoriu al vârstei la repartizarea locuinţelor sociale şi care este aplicat în mod prioritar faţă de celelalte criterii legale. 5. Se mai invocă cele statuate într-un document aflat la dosarul instanţei de fond prin care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, răspunzând unei adrese emise de Primăria Oraşului Călăraşi, a arătat că prevederile art. 43 din Legea nr. 114/1996 doar enumeră categoriile de persoane care pot beneficia de locuinţe sociale, iar în cadrul fiecărui criteriu cuprins în acest text de lege trebuie avute în vedere condiţiile de locuit ale solicitanţilor, numărul persoanelor care gospodăresc împreună cu solicitanţii, starea sănătăţii sau vechimea cererilor. 6. Având cuvântul, partea Gheorghe Petrică Gabriel solicită admiterea excepţiei, arătând că textul de lege criticat nu distinge între tinerii căsătoriţi, până la împlinirea vârstei de 35 de ani, iar în speţă acest criteriu a fost aplicat ca atare de către instanţa judecătorească, deşi acesta nu este prevăzut de lege. 7. Celelalte părţi prezente solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat reglementează în mod neechivoc ordinea de prioritate şi categoriile de persoane exigibile. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16, referitoare la principiul egalităţii în drepturi, critica de neconstituţionalitate se referă la aspecte concrete de aplicare a legii, de către autorităţile locale, ce nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 9. Prin Decizia civilă nr. 2.231 din 3 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 82/116/2016*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 43 din Legea locuinţei nr. 114/1996. Excepţia a fost invocată de Costel Grosu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind anularea unei hotărâri de consiliu local privind repartizarea locuinţelor sociale. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile legale criticate nu îndeplinesc exigenţele de claritate şi predictibilitate, reglementând în mod echivoc categoriile de persoane eligibile pentru a beneficia de locuinţe sociale, ceea ce creează posibilitatea autorităţii locale de a adăuga la lege. 11. Se mai susţine că, în acelaşi timp, textul de lege criticat creează posibilitatea ca anumite categorii de persoane să fie privilegiate, să beneficieze de tratament favorabil, deşi nu se află într-o situaţie diferită de cea a altor persoane. 12. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se consideră că textul de lege criticat reglementează în mod neechivoc ordinea de prioritate şi categoriile de persoane eligibile pentru a beneficia de locuinţe sociale. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 43 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „Locuinţele sociale se repartizează de către autorităţile administraţiei publice locale care le au în administrare pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, în condiţiile prevederilor prezentului capitol, şi de ele pot beneficia, în ordinea de prioritate stabilită potrivit legii, următoarele categorii de persoane: persoanele şi familiile evacuate sau care urmează a fi evacuate din locuinţele retrocedate foştilor proprietari, tinerii care au vârsta de până la 35 de ani, tinerii proveniţi din instituţii de ocrotire socială şi care au împlinit vârsta de 18 ani, invalizii de gradul I şi II, persoanele cu handicap, pensionarii, veteranii şi văduvele de război, beneficiarii prevederilor Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi ai prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, alte persoane sau familii îndreptăţite.“ 17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 43 din Legea locuinţei reglementează modalitatea de repartizare a locuinţelor sociale de către autorităţile administraţiei publice locale care le au în administrare, pe baza unor criterii stabilite de acestea, în condiţiile legii, precum şi categoriile de persoane beneficiare, în ordinea de prioritate prevăzută expres. 19. Referitor la cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate ale legii, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225) că una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative şi că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat (a se vedea în acest sens Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013, sau Decizia nr. 708 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2019, paragrafele 26-28). 20. Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reţine, prin raportare la criticile formulate referitoare la încălcarea cerinţelor de claritate şi previzibilitate a legii, că normele criticate stabilesc într-un mod clar şi riguros domeniul reglementat, având o previzibilitate certă cu privire la efectele pe care le produc. 21. De asemenea, în cauză nu poate fi reţinută o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor, întrucât norma criticată se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în ipoteza acesteia, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, iar încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării ar putea exista atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, ipoteză ce nu corespunde situaţiei prezentate în cauză (a se vedea în acest sens Decizia nr. 781 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 16 februarie 2016). 22. Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie privind rolul Parlamentului ca autoritate legiuitoare, autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu arată în ce constă această încălcare. În aceste condiţii, Curtea reţine că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, precum şi Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012), Curtea neputând să se substituie autorului excepţiei în motivarea acesteia. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Costel Grosu în Dosarul nr. 82/116/2016* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 43 din Legea locuinţei nr. 114/1996 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
