Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Star Storage - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.854/1/2016 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.236D/2017. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei, doamna avocat Alina Fetiţă, în calitate de apărător ales, cu delegaţie depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celeilalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului autoarei excepţiei, care solicită admiterea acesteia, precizând că a criticat şi prevederile art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă alături de cele ale art. 493 alin. (5) din acelaşi cod. Susţine că textele de lege menţionate încalcă dispoziţiile art. 21 din Constituţie, în măsura în care oferă posibilitatea completului de filtru să respingă recursul atunci când acesta îndeplineşte condiţiile de formă, iar motivele invocate şi dezvoltate se încadrează printre cele prevăzute de art. 488 din Codul de procedură civilă. 4. Reprezentantul Ministerului Public arată, cu titlu prealabil, că sesizarea Curţii Constituţionale a fost făcută doar cu privire la art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, cererea de sesizare a instanţei de control constituţional cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 613 alin. (4) din acelaşi cod fiind respinsă ca inadmisibilă. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată Curtea Constituţională, consideră că este neîntemeiată, precizând că, în opinia sa, nu se impune reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, respectiv cele reţinute în paragraful 20 din Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Decizia nr. 1.554 din 4 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.854/1/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Star Storage - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti, întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, argumentată prin susţinerea că, drept urmare a aplicării procedurii filtrului, instanţa nu s-a pronunţat asupra recursului declarat de revizuenta autoare a excepţiei şi nici nu a analizat motivele de casare invocate. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional în măsura în care permite completului de filtru să respingă recursul atunci când acesta îndeplineşte condiţiile de formă, iar motivele invocate şi dezvoltate se încadrează în prevederile art. 488 din Codul de procedură civilă. Se susţine că procedura de filtru, astfel cum este prevăzută de legiuitor, este o procedură lipsită de oralitate, în care principiile contradictorialităţii şi dreptului la apărare sunt încălcate, invocând în acest sens cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015. 7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale, apreciind că autoarea excepţiei formulează critici care vizează în special modul de aplicare a legii, iar sub aspectul constituţionalităţii reiterează cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, aducând în acest sens argumente desprinse din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi din doctrina referitoare la procedura soluţionării recursurilor. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care, la data ridicării excepţiei, aveau următoarea redactare: „În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părţilor.“ 13. Prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate au fost abrogate prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate, întrucât acestea îşi păstrează incidenţa în soluţionarea cererii de revizuire ca urmare a faptului că, din cauza procedurii filtrării, instanţa de recurs nu a analizat motivele de recurs formulate de recurentă. 14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 alin. (1)-(3) care consacră dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, din analiza actului de sesizare, rezultă că aceasta a fost ridicată în cursul soluţionării cererii de revizuire îndreptate împotriva deciziei prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă a respins ca inadmisibil recursul declarat de autoarea excepţiei împotriva sentinţei civile prin care Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă a respins acţiunea în anulare prin care se solicitase desfiinţarea unei hotărâri arbitrale. Motivul pentru care Înalta Curte a considerat că recursul este inadmisibil şi l-a respins ca atare în cadrul procedurii de filtru l-a reprezentat faptul că, la momentul pronunţării, art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevedea că sunt supuse recursului doar hotărârile prin care curtea de apel admite acţiunea în anulare, excluzându-le implicit pe cele de respingere. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate şi-a întemeiat cererea de revizuire introdusă împotriva deciziei pronunţate de completul de filtru pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă (când instanţa „nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut“), argumentată prin susţinerea că, drept urmare a aplicării procedurii filtrului, instanţa nu s-a pronunţat asupra recursului declarat de aceasta şi nici nu a analizat motivele de casare invocate. 16. Faţă de acest cadru procesual, Curtea reţine că revizuirea este o cale extraordinară de atac care, potrivit art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă, poate fi îndreptată împotriva hotărârilor pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul, cu excepţiile prevăzute la alin. (2), inaplicabile însă în cauză. Or, specificul hotărârii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte admisibilitatea în principiu a recursurilor, prin intermediul procedurii filtrării acestora, îl constituie tocmai faptul că exclude analiza fondului litigiului, limitându-se strict la analiza legalităţii hotărârii atacate cu recurs. 17. Acest lucru a fost accentuat de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, prin care a constatat că sintagma „sau că recursul este vădit nefondat“ din cuprinsul prevederilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă este neconstituţională, întrucât obligă completul de filtru să se pronunţe asupra fondului motivelor de casare invocate, ceea ce excedează procedurii admiterii în principiu. Curtea a observat (paragraful 21 din decizia menţionată) că respingerea recursului pentru motivul că este vădit nefondat presupune examinarea în fond a acestuia, implicând analizarea unor aspecte care vizează temeinicia solicitării care face obiectul recursului; or, procedura examinării admisibilităţii recursului trebuie să vizeze doar aspecte pur formale, întrucât decizia pronunţată în cadrul procedurii de filtrare se dă fără citarea părţilor şi fără posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva ei. În acelaşi sens, Curtea a subliniat (paragraful 22) că legiuitorul nu poate să plaseze un aspect ce ţine de fondul căii de atac într-o etapă procesuală anterioară în care nu se analizează şi nu se soluţionează fondul cauzei, astfel că includerea soluţiei de respingere a recursului ca vădit nefondat în etapa admisibilităţii în principiu a recursului eludează finalitatea şi raţiunea acestei etape. 18. Ca urmare a constatării neconstituţionalităţii sintagmei referitoare la caracterul vădit nefondat al recursului, această ipoteză a fost eliminată, prin efectul obligatoriu al Deciziei nr. 839 din 8 decembrie 2015, dintre situaţiile care puteau justifica respingerea ca inadmisibilă a cererii de recurs în procedura filtrului. 19. În consecinţă, ţinând cont de prevederile art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă, revizuirea apare ca o cale de atac ce nu poate fi formulată împotriva unei decizii pronunţate de Înalta Curte în procedura filtrului, care, prin ipoteză, nu antamează fondul pricinii. De altfel, aceasta a fost şi soluţia pronunţată, în virtutea principiului legalităţii căilor de atac, de instanţa supremă în soluţionarea acestei cereri. 20. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că nu poate fi primită o excepţie de neconstituţionalitate ridicată într-o acţiune care este ab initio inadmisibilă, câtă vreme nu sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină o atare soluţie în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia, ipoteză care nu se regăseşte în cauza de faţă. Aceasta, deoarece, indiferent de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză (a se vedea Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, şi Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, Decizia nr. 433 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 31 august 2016). 21. Prin urmare, Curtea observă că autoarea excepţiei a formulat o primă cale de atac inadmisibilă în condiţiile Codului de procedură civilă, şi anume recursul împotriva sentinţei prin care s-a respins acţiunea în anulare introdusă împotriva unei hotărâri arbitrale, după care a continuat cu o nouă cale de atac inadmisibilă, revizuirea îndreptată împotriva hotărârii completului de filtru cu privire la admisibilitatea în principiu a recursului. 22. Aşadar, faţă de împrejurarea că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cale de atac inadmisibilă potrivit legii, are şi aceasta acelaşi caracter, invocarea sa fiind lipsită de finalitate, în condiţiile în care prevederile de lege supuse controlului nu sunt chiar cele care constituie temeiul respingerii ca inadmisibile a căii de atac în cursul soluţionării căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Star Storage - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.854/1/2016 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
