Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin Ioan Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (5) şi (6) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Gheorghe Iliescu în Dosarul nr. 2.024/104/2015** al Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.951D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât, în dinamica legislativă, prin prevederile legale criticate are loc o aplicare a principiului tempus regit actum, ceea ce nu constituie o încălcare a prevederilor art. 16 din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia nr. 936 din 8 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.024/104/2015**, Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (5) şi (6) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012. 5. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gheorghe Iliescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe pronunţate de Tribunalul Olt - Secţia a II-a civilă, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, cererea prin care se solicita obligarea la încheierea unei convenţii-cadru cu privire la stabilirea condiţiilor de exercitare a dreptului de uz şi de servitute, în virtutea prevederilor Legii nr. 123/2012. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că principiul general al egalităţii presupune ca la situaţii egale să se aplice un tratament juridic egal şi dreptul la diferenţiere, atunci când situaţiile sunt diferite. Încălcarea acestui principiu intervine atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor situaţii similare, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă. Or, textul criticat diferenţiază proprietarii afectaţi de capacităţile energetice în funcţie de data amplasării acestora, respectiv înainte şi după intrarea în vigoare a legii, ceea ce este contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie. 7. Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă opinează în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor criticate, nefiind încălcat principiul egalităţii în drepturi, întrucât acesta este înfrânt atunci când se aplică un tratament diferit în situaţii identice, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă. Astfel situaţia proprietarilor este diferită, raportat la existenţa sau nu pe teren a capacităţii energetice la data intrării în vigoare a legii. 8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi arată că, din argumentele invocate de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate, reiese faptul că acesta invocă, în fond, probleme de aplicare şi interpretare a legii. Or, potrivit jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional, interpretarea şi aplicarea reglementărilor legale în cadrul unor litigii sunt atribuţii ce revin în exclusivitate instanţelor de judecată, şi nu Curţii Constituţionale. 10. Distinct de acestea, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la principiul egalităţii, precizează că egalitatea în faţa legii nu înseamnă uniformitate, aşa încât, dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit, ceea ce este valabil şi cu privire la prevederile criticate, care se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. 11. Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale. Astfel, dispoziţiile legale criticate clarifică diferenţa obiectivă dintre situaţia titularilor drepturilor de proprietate asupra terenurilor afectate de capacităţile energetice şi anume momentul realizării acestor capacităţi, respectiv înainte sau după intrarea în vigoare a Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, în funcţie de acesta fiind instituit caracterul oneros al exercitării drepturilor de uz şi servitute asupra terenurilor afectate de capacităţile energetice. Astfel, textul de lege criticat reprezintă o aplicare a principiului general de drept tempus regit actum. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12 alin. (5) şi (6) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, care au următorul cuprins: "(5) Exercitarea drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţilor private afectate de capacităţile energetice, care se vor realiza după intrarea în vigoare a prezenţei legi, se face în conformitate cu regulile procedurale privind condiţiile şi termenii referitori la durata, conţinutul şi limitele de exercitare a acestor drepturi, prevăzute într-o convenţie-cadru, precum şi pentru determinarea cuantumului indemnizaţiilor, a despăgubirilor şi a modului de plată a acestora, care se aprobă, împreună cu convenţia-cadru, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.(6) Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute de către titularii de licenţe şi autorizaţii pot solicita încheierea de convenţii, conform prevederilor alin. (5)." 15. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că soluţia legislativă criticată este parte integrantă a art. 12 din Legea nr. 123/2012, care are denumirea marginală Drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe. Astfel, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 123/2012, lucrările de realizare şi retehnologizare ale capacităţilor energetice pentru care se acordă autorizaţii, precum şi activităţile şi serviciile pentru care se acordă licenţe, după caz, sunt de interes public, cu excepţia celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului autorizaţiei sau licenţei. 17. Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizaţiilor de înfiinţare şi de licenţe care beneficiază de: a) dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desfiinţării capacităţii energetice, obiect al autorizaţiei; b) dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, obiect al autorizaţiei de înfiinţare, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare; c) servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea/desfiinţarea de reţele electrice sau alte echipamente aferente capacităţii energetice şi pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condiţiile legii; d) dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri; e) dreptul de acces la utilităţile publice [art. 12 alin. (2) din Legea nr. 123/2012]. Dreptul de uz şi de servitute asupra terenurilor proprietate privată, restrângerea sau încetarea unor activităţi prevăzute la alin. (2) al art. 12 din Legea nr. 123/2012 se stabilesc şi se exercită cu respectarea principiului echităţii, a dreptului de proprietate şi a minimei afectări a acestuia [art. 12 alin. (11) din Legea nr. 123/2012]. 18. În acest context, potrivit art. 12 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 123/2012, drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 14 din Legea nr. 123/2014 şi se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existentei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie; exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenţei acestora. 19. În ceea ce priveşte exercitarea drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţilor private afectate de capacităţile energetice, care se realizează după intrarea în vigoare a acestei legi, aceasta se face, potrivit art. 12 alin. (5) din Legea nr. 123/2012, criticat în prezenta cauză, în conformitate cu regulile procedurale privind condiţiile şi termenii referitori la durata, conţinutul şi limitele de exercitare a acestor drepturi, prevăzute într-o convenţie-cadru, precum şi pentru determinarea cuantumului indemnizaţiilor, a despăgubirilor şi a modului de plată a acestora, care se aprobă, împreună cu convenţia-cadru, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort. 20. Astfel, proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute de către titularii de licenţe şi autorizaţii pot solicita încheierea de convenţii, conform art. 12 alin. (5), iar titularii de licenţe şi autorizaţii sunt obligaţi să procedeze la încheierea convenţiilor-cadru, în termen de maximum 30 de zile de la solicitarea proprietarilor afectaţi [art. 12 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 123/2012]. 21. În virtutea art. 12 alin. (7) şi (9) din Legea nr. 123/2012 beneficiază de indemnizaţii şi, respectiv, despăgubiri şi proprietarii de terenuri afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute de către titularii de licenţe şi autorizaţii care la data intrării în vigoare a acestei legi au în derulare convenţii privind exercitarea acestor drepturi încheiate în condiţiile legii; totodată, dacă, cu ocazia intervenţiei pentru retehnologizări, reparaţii, revizii sau avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinătatea capacităţilor energetice, titularii de licenţă au obligaţia să plătească despăgubiri, în condiţiile legii. 22. De asemenea, proprietarii terenurilor şi titularii activităţilor afectaţi de exercitarea de către titularii de licenţă şi autorizaţii a drepturilor prevăzute la alin. (2) al art. 12 din Legea nr. 123/2012 vor fi despăgubiţi pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despăgubirilor vor fi avute în vedere următoarele criterii: suprafaţa de teren afectată cu ocazia efectuării lucrărilor; tipurile de culturi şi plantaţii, precum şi amenajările afectate de lucrări; activităţile restrânse cu ocazia lucrărilor. Cuantumul despăgubirii se stabileşte prin acordul părţilor sau, în cazul în care părţile nu se înţeleg, prin hotărâre judecătorească. 23. Aşadar, acesta este cadrul legislativ care circumscrie drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe, inclusiv în ceea ce priveşte încheierea de convenţii sau acordarea unor indemnizaţii şi, respectiv, despăgubiri proprietarilor de terenuri afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute de către titularii de licenţe şi autorizaţii acordate în temeiul prevederilor Legii nr. 123/2012. Referitor la ipotezele în care se încadrează fiecare proprietar de teren afectat în condiţiile acestei legi sau al altui cadru legislativ existent în dinamica legislativă, acestea sunt aspecte care ţin de interpretarea şi aplicarea legii, atribut al autorităţilor publice îndrituite cu asemenea competenţe şi al instanţelor de judecată chemate să soluţioneze asemenea litigii. 24. În ceea ce priveşte critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate şi care constă în faptul că textul criticat face diferenţieri între proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute de către titularii de licenţe şi autorizaţii pentru capacităţile energetice în funcţie de data la care acestea se realizează, ceea ce, în opinia acestuia, este contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie, aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. Astfel, faţă de aceste critici, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). Respectarea egalităţii în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. În consecinţă, reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferenţe determinate de condiţiile obiective în care ele au fost adoptate, fără ca aceste diferenţe să aibă semnificaţia unei discriminări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 321 din 10 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 5 august 2014, paragraful 31, sau Decizia nr. 649 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2018, paragraful 34). 25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Iliescu în Dosarul nr. 2.024/104/2015** al Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 12 alin. (5) şi (6) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 decembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
