Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel-Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (3) şi art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, excepţie ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 4.623/62/2015 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.907 D/2016. 2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, arătând, în esenţă, că este beneficiarul unei hotărâri judecătoreşti definitive, prin care părţile din prezentul dosar sunt obligate să-i comunice mai multe acte menţionate în respectiva hotărâre. Acestea se sustrag însă de la îndatorirea lor, invocând textele de lege criticate. Întrucât executarea hotărârilor judecătoreşti definitive constituie o componentă a dreptului de acces la o instanţă, aşa cum a statuat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârile pronunţate în cauzele Hornsby împotriva Greciei şi Croitoru împotriva Republicii Moldova, apreciază că textele de lege criticate aduc atingere accesului liber la justiţie, garantat de Constituţie. Autorul face referire la punctele de vedere transmise de autorităţi în dosar, arătând că, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, textele nu au fost analizate în raport cu art. 21 din Legea fundamentală. Mai susţine că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, care reglementează cu privire la supremaţia acesteia. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei, arătând că actele de identitate sunt necesare pentru identificarea în anumite situaţii. Biroul de executări civile sau penale al unei instanţe, spre exemplu, nu va putea pune în executare o hotărâre cu privire la o anumită persoană care nu are act de identitate valabil. În aceeaşi situaţie se află şi instituţiile publice, care trebuie să pună în executare o hotărâre judecătorească. Îndeplinirea unei obligaţii minime de către parte, de a avea un act de identitate valabil, este necesară şi nu poate fi imputată autorităţilor statului, care nu-i vor refuza niciodată eliberarea unui act de identitate valabil. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 20 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.623/62/2015, Curtea de Apel Braşov- Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) şi art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români. Excepţia a fost ridicată de Filofteia Ciobanu într-o cauză având ca obiect cererea prin care s-a solicitat aplicarea de sancţiuni pentru neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti de contencios administrativ. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că textul de lege criticat contravine accesului liber la justiţie „în măsura în care conduce la îngrădirea şi excluderea de la dreptul fundamental de acces la justiţie“, în componenta referitoare la executarea hotărârilor judecătoreşti. Autorul arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, executarea hotărârilor judecătoreşti face parte din proces. Or, cei obligaţi să execute hotărârea judecătorească prin care s-a dispus comunicarea anumitor acte către autor, au invocat ca motiv pentru neexecutarea acesteia şi pentru sustragerea de la răspunderea juridică pentru neexecutare, expirarea termenului de valabilitate a buletinului de identitate aparţinând autorului. Autorul face referire la hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului din 19 martie 1997 şi din 20 iulie 2004, pronunţate în cauzele Hornsby împotriva Greciei şi Croitoru împotriva Republicii Moldova. 7. Curtea de Apel Braşov- Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale. 8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece critica de neconstituţionalitate este nemotivată sub aspectul pretinsului raport de contrarietate dintre textele de lege criticate şi normele constituţionale invocate, ceea ce contravine art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. 10. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale, deoarece exercitarea dreptului, iar nu existenţa acestuia, este condiţionată de prezentarea unui act de identitate valabil. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepţiei şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 12 alin. (3) şi art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 12 octombrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut: - Art. 12 alin. (3): „În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate.“ – Art. 13 alin. (1): „Actul de identitate face dovada identităţii, a cetăţeniei române, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă.“ 14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul de lege criticat aduce atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) şi art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia apreciază că textele de lege criticate încalcă accesul liber la justiţie, în componenta referitoare la executarea hotărârilor judecătoreşti, deoarece „debitorii săi entităţi/funcţionari de stat cât şi instanţa de executare de fond au invocat ca motiv pentru neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti“ şi pentru sustragerea de la răspunderea juridică pentru neexecutare expirarea termenului de valabilitate a buletinului de identitate. Prin critica formulată, autorul urmăreşte declararea neconstituţionalităţii art. 12 alin. (3) şi art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, efectul unei eventuale decizii de admitere constând în posibilitatea utilizării de către acesta a buletinului de identitate care a depăşit perioada de valabilitate. 16. Curtea observă că prin Decizia nr. 72 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 11 mai 2016, paragraful 21, a constatat că regimul juridic al actelor de identitate aparţinând cetăţenilor români a cunoscut modificări succesive în timp, modificări determinate de necesitatea asigurării unui cadru legislativ adaptat atât realităţii sociale - dinamica mişcării populaţiei atât în ţară, cât şi peste hotare, necesitatea identificării corecte a cetăţenilor prevenind astfel tentativele de substituire a identităţii, cât şi politice - aderarea României la Uniunea Europeană. Curtea a reţinut, de asemenea, că statul are libertatea de a reglementa cadrul legal referitor la actele de identitate. 17. Curtea constată că în prezenta cauză autorul excepţiei susţine că textele de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, prin prisma jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. 18. Prin Decizia nr. 56 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 11 martie 2004, Curtea Constituţională a statuat că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual - constituie o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi. Întrucât accesul liber la justiţie, ca, de altfel, oricare alt drept fundamental, consacrat ca atare de Constituţie, are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credinţă, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor şi intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept, Curtea a considerat că stabilirea de către legiuitor a acestor limite nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanţă cu exigenţele generale proprii unui stat de drept. 19. Curtea reţine că, în situaţia autorului excepţiei din prezenta cauză, imposibilitatea de executare a hotărârii judecătoreşti se datorează obligaţiei impuse, de a prezenta un act de identitate aflat în termen de valabilitate. Or, accesul liber la justiţie, sub aspectul executării hotărârii judecătoreşti depinde, în acest caz, exclusiv de atitudinea autorului excepţiei. 20. Curtea reţine aşadar că legiuitorul are libertatea de a reglementa cadrul legal referitor la actele de identitate, iar condiţia ca acestea să se afle în termen de valabilitate pentru a fi folosite nu este de natură să aducă atingere accesului liber la justiţie, în componenta referitoare la executarea hotărârilor judecătoreşti. Neîndeplinirea condiţiei de a prezenta un act de identitate aflat în termen de valabilitate reprezintă o conduită culpabilă a autorului, din cauza căreia suportă consecinţe negative cu privire la drepturile sale. 21. Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi reţinută, prin textele de lege criticate nefiind încălcat principiul supremaţiei Constituţiei. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 4.623/62/2015 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, şi constată că dispoziţiile art. 12 alin. (3) şi art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 decembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
