Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 852 din 18 decembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 470 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă şi a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. f), art. 7 şi art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 852 din 18 decembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 470 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă şi a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. f), art. 7 şi art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 505 din 21 iunie 2019

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu     │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya        │- judecător       │
│Teodoroiu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 470 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă şi a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. f), art. 7 şi art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ioan Sion-Covaciu în Dosarul nr. 8.321/111/2013* al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.680D/2016.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că reglementarea unor taxe judiciare de timbru şi sancţiunea neachitării acestora în cazurile prevăzute de lege nu aduc atingere accesului liber la justiţie şi dreptului la apărare.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 26 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 8.321/111/2013*, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 470 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă şi a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. f), art. 7 şi art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ioan Sion-Covaciu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe civile pronunţate de Tribunalul Bihor prin care s-a admis excepţia netimbrării cererii, invocată din oficiu de către instanţă.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că normele legale criticate, prin care se stabileşte un cuantum al taxei judiciare de timbru şi care conduc la nulitatea cererii de chemare în judecată ca urmare a neachitării sumelor aferente, sunt de natură a aduce atingere accesului liber la justiţie şi dreptului la apărare. Totodată, se fac precizări cu privire la aspecte ce ţin de parcursul procesual al cauzei, context în care se apreciază că sunt încălcate şi prevederile art. 1 alin. (1) şi (3), art. 4 alin. (1) şi (2), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1)-(3), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) şi art. 47 alin. (1) din Constituţie.
    6. Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă opinează în sensul că dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că în materia taxelor judiciare de timbru există o bogată jurisprudenţă a Curţii Constituţionale, fiind normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56. De asemenea, s-a statuat că normele de procedură reprezintă apanajul legiuitorului, acesta edictându-le în temeiul competenţei sale constituţionale atribuite potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. În acest context au fost adoptate şi prevederile din Codul de procedură civilă, care stabilesc că la cererea de apel se ataşează dovada achitării taxelor de timbru, nerespectarea acestei obligaţii fiind sancţionată cu nulitatea cererii de apel. Astfel, legiuitorul a instituit în acest mod o mai mare responsabilizare a părţilor în exercitarea drepturilor conferite de lege şi prevenirea abuzului de drept. Mai mult, legiuitorul, tocmai pentru a veni în sprijinul justiţiabilului, a prevăzut că lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată. Nu în ultimul rând, pentru situaţiile în care părţile nu pot plăti taxele judiciare de timbru din cauza cuantumului stabilit potrivit legii, legiuitorul a instituit, prin prevederile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Ca atare, cele prezentate denotă că sancţiunea nulităţii stabilită de legiuitor în cazul neîndeplinirii formalităţii de timbrare a cererii vizează comportamentul neadecvat al participanţilor la actul procesual, neputând fi privită ca o îngrădire a drepturilor constituţionale.
    9. Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale. Având în vedere motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, arată că, în realitate, invocarea acesteia a fost determinată de modul de interpretare şi aplicare a prevederilor criticate, autorul fiind nemulţumit de cuantumul taxei judiciare de timbru aplicate de către instanţă. Or, modul de interpretare şi aplicare a normelor legale în materie, inclusiv calculul taxei judiciare de timbru, este de competenţa exclusivă a instanţei de judecată. Astfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, aspectele care determină finalitatea capetelor de cerere, necesară pentru a stabili taxa judiciară de timbru ce se datorează, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de instanţa de contencios constituţional. Totodată, menţionează că prevederile criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, fără diferenţieri pe considerente arbitrare, din momentul intrării acestora în vigoare, motiv pentru care nu sunt nesocotite dispoziţiile art. 4 alin. (1) şi (2), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
    10. De asemenea, cu privire la art. 21 din Constituţie se arată că, astfel cum este statuat în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional în materie, accesul liber la justiţie nu înseamnă gratuitate, iar la finalul procesului judiciar sarcina suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a căzut în pretenţii sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestaţiile efectuate, în condiţiile legii, de organele de justiţie. Având în vedere aceste considerente, se apreciază că nu sunt aduse atingeri nici dreptului la apărare. Celelalte prevederi constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate nu au incidenţă în cauză.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 470 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, şi ale art. 3 alin. (1) lit. f), art. 7 şi art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins:
    - Art. 470 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă:
    "(2) La cererea de apel se va ataşa dovada achitării taxelor de timbru.
(3) Cerinţele de la alin. (1) lit. b) şi e) şi cea de la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii, iar cele de la alin. (1) lit. c) şi d), sub sancţiunea decăderii. Lipsa semnăturii poate fi împlinită în condiţiile art. 196 alin. (2), iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel."

    – Art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013:
    "(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel: [...]
    f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei;"

    – Art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: „Acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.“
    – Art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013:
    "(1) Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
(2) Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acţiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.
(3) Cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie principală, precum cererile de chemare în garanţie se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală."

    14. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (1) şi (3) referitor la statul român şi la statul de drept, art. 4 privind solidaritatea cetăţenilor statului şi criteriile de nediscriminare, art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa în materia taxelor judiciare de timbru, spre exemplu Decizia nr. 943 din 19 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25 ianuarie 2007, a statuat că accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit, în cadrul mecanismului statului, activitatea autorităţii judecătoreşti corespunzând asigurării unui serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecinţă, legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru, pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu. Curtea a mai reţinut că nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor judiciare de timbru, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.
    16. În acest context, normele codului de procedură civilă referitoare la calea de atac a apelului prevăd că la cererea de apel se va ataşa dovada achitării taxelor de timbru, iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel. În caz de neconformare a justiţiabilului, aceasta va conduce, după caz, la sancţiunea nulităţii sau la sancţiunea decăderii.
    17. De altfel, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat, în jurisprudenţa sa, dacă accesul liber la justiţie este un drept absolut şi dacă poate forma obiectul unei restrângeri sau limitări. Astfel, instanţa europeană a statuat că „dreptul la un tribunal“ nu este absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). De asemenea, prin Hotărârea din 11 octombrie 2007, pronunţată în Cauza Larco şi alţii împotriva României, paragrafele 54 şi 58, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că obligaţia de a plăti în faţa instanţelor civile o taxă judiciară de timbru corespunzătoare cererilor formulate nu poate fi considerată o limitare a dreptului de acces la o instanţă sau o încălcare a dreptului la un proces echitabil, care ar fi, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că, în dreptul român, cu privire la cererile evaluabile în bani, valoarea taxei judiciare de timbru este calculată sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei, fiind proporţională cu suma solicitată de reclamant (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 245 din 29 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, paragraful 31).
    18. De asemenea, potrivit art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, iar, în anumite situaţii, expres prevăzute de lege, instanţa acordă şi persoanelor juridice, la cerere, facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti.
    19. Împrejurarea că prin normele criticate se stabileşte cuantumul taxei judiciare de timbru şi se prevede, după caz, sancţiunea nulităţii cererii formulate ca urmare a neachitării unei asemenea taxe nu este de natură a afecta accesul liber la justiţie sau dreptul la apărare, având în vedere că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, fiind astfel apanajul legiuitorului de a stabili cum se verifică îndeplinirea obligaţiilor rezultate din legislaţia privind taxele judiciare de timbru şi sancţiunile aferente ca urmare a nerespectării acestora.
    20. Ca atare, nu se poate reţine pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    21. Cu privire la prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (1) referitor la statul român, art. 4 privind solidaritatea cetăţenilor statului şi criteriile de nediscriminare, art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică şi art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai, pe lângă faptul că autorul excepţiei nu motivează în concret în ce constă pretinsa încălcare, acestea nici nu au incidenţă în cauză.
    22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Sion-Covaciu în Dosarul nr. 8.321/111/2013* al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 470 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă şi ale art. 3 alin. (1) lit. f), art. 7 şi art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 decembrie 2018.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 852 din 18 decembrie 2018

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"