Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu referire la anexa nr. 3.25 la aceeaşi lege, excepţie ridicată de Gheorghe Dudescu şi Săvel Călin Ciofu, în Dosarul nr. 547/231/2017*/a1 al Tribunalului Vrancea - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.343D/2019. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepţiei, domnul avocat Marian Puiu din Baroul Vrancea, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că autorii excepţiei sunt beneficiarii unei hotărâri judecătoreşti, pronunţată în anul 2004, prin care entităţile învestite cu cererea de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra unor terenuri au fost obligate să retrocedeze o suprafaţă de 50 ha de teren viticol. Ulterior, terenul avut în vedere în dispozitivul hotărârii judecătoreşti a fost inclus în anexa nr. 3.25 la Legea nr. 45/2009, care face obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate, fiind calificat prin aceeaşi lege ca fiind indispensabil cercetării ştiinţifice, şi de asemenea, legea a precizat că nu poate face obiect al procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate. Se arată, astfel, că dispoziţiile legale criticate invalidează aplicarea unei hotărâri judecătoreşti, ceea ce încalcă principiul constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. Invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 682 din 19 noiembrie 2014 şi Decizia nr. 541 din 12 iulie 2016. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 748 din 23 noiembrie 2017. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Decizia civilă nr. 54 din 7 august 2019, pronunţată în Dosarul nr. 547/231/2017*/a1, Tribunalul Vrancea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu referire la anexa nr. 3.25 la aceeaşi lege. Excepţia a fost invocată de Gheorghe Dudescu şi Săvel Călin Ciofu într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii privind obligarea intimaţilor Agenţia Domeniilor Statului Bucureşti şi Guvernul României să demareze procedurile legale necesare în vederea schimbării regimului juridic şi trecerii în proprietate privată a statului, pentru a fi afectată restituirii în natura sa, a unei suprafeţe de 50 ha cultivate cu viţă-de-vie, în solă/sole compactă/compacte, aflate în proprietatea publică a statului. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care încalcă Decizia civilă nr. 20 din 5 februarie 2004, pronunţată de Tribunalul Vrancea în Dosarul nr. 1.011/c/2003, hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă, conform dispoziţiilor legale aplicabile la data respectivă. Se susţine că prin art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 45/2009, coroborat cu anexa nr. 3.25 la acelaşi act normativ, suprafaţa de 311,15 ha teren agricol, situată pe mai multe amplasamente, în administrarea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Odobeşti, judeţul Vrancea, a fost declarată ca fiind indispensabilă pentru activitatea de cercetare. 7. Astfel, se susţine că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care vizează cele 50 ha teren viticol asupra cărora trebuie să li se reconstituie dreptul de proprietate, în baza hotărârii judecătoreşti precitate, intrată în puterea lucrului judecat, prin care Agenţia Domeniilor Statului a fost obligată să predea Comisiei Locale Milcovul, judeţul Vrancea, terenul respectiv, a fost obligată Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor comuna Milcovul să îi pună în posesie, iar Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Prefectura Vrancea a fost obligată să le elibereze titlul de proprietate. În motivarea hotărârii emise s-a reţinut că trecerea în domeniul public sau privat al statului nu se poate face decât după ce se retrocedează terenurile solicitate de foştii proprietari. Se susţine că, în ciuda celor dispuse, Agenţia Domeniilor Statului a predat tot terenul din care urma să se reconstituie dreptul de proprietate, conform Deciziei civile nr. 20 din 5 februarie 2004, pronunţată de Tribunalul Vrancea, obiect al cererii lor în Dosarul nr. 547/231/2017 al Judecătoriei Focşani, către Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Odobeşti, aflată în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe lonescu-Şişeşti“, prin Protocolul de predare-preluare din 13 noiembrie 2006, ulterior terenul fiind inclus în anexa nr. 3.25 la Legea nr. 45/2009, în care figurează toată suprafaţa de vie pe care Tribunalul Vrancea a avut-o în vedere atunci când a pronunţat Decizia nr. 20 din 5 februarie 2004. Se mai arată că la această anexă face trimitere Legea nr. 168/2015 care exceptează aceste terenuri de la procedurile având drept finalitate reconstituirea dreptului de proprietate, că Legea nr. 168/2015 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, intrată în vigoare la 3 iulie 2015, a completat Legea nr. 165/2013 şi a prevăzut că terenurile cu destinaţie agricolă indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic vegetal şi animal, prevăzute în anexele nr. 1-5 şi 7 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole „Gheorghe lonescu-Şişeşti“, sunt exceptate de la aplicarea procedurilor prevăzute la art. 6 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 (care au drept finalitate reconstituirea dreptului de proprietate). 8. Se mai susţine că aceste modificări legislative ulterioare au interferat cu hotărârea judecătorească definitivă precitată, făcând imposibilă aplicarea acesteia din urmă, întrucât legea a calificat terenurile avute în vedere de Decizia nr. 20 din 5 februarie 2004, pronunţată de Tribunalul Vrancea, ca fiind indispensabile cercetării, iar prevederile legale criticate nu pot infirma hotărârea judecătorească. 9. Tribunalul Vrancea - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 748 din 23 noiembrie 2017. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 30 martie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi dispoziţiile anexei nr. 3.25 la aceeaşi lege. 14. Analizând prevederile legale criticate, Curtea reţine că, potrivit art. I pct. 40 din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, anexa nr. 3.25 face parte integrantă din Legea nr. 45/2009, astfel încât, în temeiul art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea urmează să reţină ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 45/2009 şi ale anexei nr. 3.25 la aceeaşi lege. Dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins: - Art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 45/2009: "(2) Suprafeţele de teren cu destinaţie agricolă prevăzute în anexele la prezenta lege sunt bunuri aparţinând domeniului public al statului, indispensabile cercetării-dezvoltării şi multiplicării materialului biologic, cu excepţia terenurilor retrocedate potrivit legii, iar construcţiile deţinute de unităţile de cercetare-dezvoltare sunt bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului şi bunuri proprii, după caz, şi se iau în administrarea instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare de drept public care le deţin în prezent şi care au ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea în agricultură, pe toată durata existenţei unităţilor, cu condiţia păstrării obiectului de activitate.(3) Terenurile date în administrarea instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare de drept public şi de utilitate publică sunt inalienabile, insesizabile, imprescriptibile şi nu pot fi scoase din proprietatea publică şi din administrarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din agricultură şi silvicultură decât prin lege, exceptând terenurile prevăzute la art. 6 alin. (3), precum şi terenurile necesare realizării programelor de investiţii de interes naţional în domeniul transporturilor, a căror dare în administrare se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare." – Anexa nr. 3.25 la Legea nr. 45/2009 este intitulată „Datele de identificare a suprafeţelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Odobeşti, judeţul Vrancea, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic“ şi cuprinde date referitoare la locul unde se situează terenul, la tarlaua, parcela, categoria de folosinţă şi la suprafaţa exprimată în hectare. 15. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi la principiul legalităţii, art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, art. 126 alin. (1)-(4) privind instanţele judecătoreşti şi art. 142 alin. (1) referitor la rolul Curţii Constituţionale. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, actul de sesizare şi înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Curtea reţine că, prin Decizia civilă nr. 20 din 5 februarie 2004, pronunţată de Tribunalul Vrancea în Dosarul nr. 1.011/c/2003, s-a dispus reconstituirea în natură a dreptului de proprietate în favoarea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, pentru suprafaţa de 50 ha teren agricol. Ulterior pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, în Monitorul Oficial al României, Partea I, s-a publicat Legea nr. 45/2009, care cuprinde, la anexa nr. 3.25, suprafeţele de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Odobeşti, judeţul Vrancea, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic, printre care se situează şi cele 50 ha care au făcut obiect al reconstituirii dreptului de proprietate. 17. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că aceste prevederi legale consacră apartenenţa la domeniul public al statului a aceloraşi suprafeţe de teren asupra cărora a fost reconstituit anterior dreptul de proprietate privată, confirmat prin hotărâre judecătorească definitivă, ceea ce reprezintă o ingerinţă asupra dreptului de proprietate privată. 18. Prevederile anexei nr. 3.25 la Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, cuprind datele de identificare a suprafeţelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Odobeşti, judeţul Vrancea, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic, sub următoarele aspecte: locul unde este situat terenul şi caracteristicile tehnice ale acestuia (tarlaua, parcela, categoria de folosinţă, suprafaţa - ha). 19. Potrivit dispoziţiilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 45/2009, terenurile retrocedate în mod legal sunt exceptate în mod expres din categoria terenurilor aparţinând domeniului public al statului, indispensabile cercetării-dezvoltării şi multiplicării materialului biologic, prevăzute în anexele la Legea nr. 45/2009. În acest sens, prevederile art. 57 din Legea nr. 45/2009 dispun că anexele nr. 1, 1.1-1.4, 2, 2.1-2.12, 3, 3.1-3.50, 4, 4.1-4.8, 5, 5.1-5.3, 6, 7, 7.1-7.19, 8, 8.1-8.17, 9, 9.1-9.6 fac parte integrantă din lege şi cuprind datele de identificare a suprafeţelor de teren aparţinând domeniului public al statului, indispensabile cercetării-dezvoltării şi multiplicării materialului biologic, şi aflate în administrarea instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare de drept public, care au ca obiect de activitate cercetareadezvoltarea în agricultură. 20. Prin urmare, Curtea reţine că prevederile anexelor la Legea nr. 45/2009, din care face parte şi anexa nr. 3.25, criticată în prezenta cauză, realizează o inventariere a terenurilor ce fac obiectul de reglementare al actului normativ criticat, însă, în temeiul art. 31 alin. (2) din acelaşi act normativ, în măsura în care asupra aceloraşi suprafeţe de teren cuprinse în anexe a fost reconstituit în mod legal un drept de proprietate privată, acestea sunt exceptate în mod expres de la apartenenţa la domeniul public. Astfel, chiar actul normativ criticat exclude, în mod expres, terenurile retrocedate potrivit legii, în privinţa cărora a fost recunoscut în mod valabil un drept de proprietate privată. Astfel, susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate se referă mai degrabă la o problemă de interpretare şi aplicare a legii, de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea pe fond a cauzei, iar nu la o problemă de constituţionalitate. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „Sunt neconstituţionale prevederile actelor (...) care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei“, iar alin. (3) al aceluiaşi articol stabileşte că instanţa constituţională „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată (...)“. Curtea Constituţională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuţiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanţele judecătoreşti, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 545 din 13 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 11 iunie 2008 sau Decizia nr. 703 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 2 februarie 2018). 21. De altfel, în acelaşi sens, Curtea s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa anterioară în această materie, respectiv asupra dispoziţiilor anexei nr. 2.5 la Legea nr. 45/2009, şi faţă de o motivare identică a excepţiei, respectiv faţă de invocarea faptului că prevederile anexelor la legea criticată cuprind terenuri care se suprapun cu suprafeţe de teren retrocedate prin hotărâri judecătoreşti definitive. Astfel, prin Decizia nr. 804 din 4 noiembrie 2020 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 15 ianuarie 2021, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor anexei nr. 2.5 la Legea nr. 45/2009. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, precum şi ale anexei nr. 3.25 la aceeaşi lege, excepţie ridicată de Gheorghe Dudescu şi Săvel Călin Ciofu în Dosarul nr. 547/231/2017*/a1 al Tribunalului Vrancea - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Vrancea - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
