Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi ale art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, în interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, excepţie ridicată de Anamaria Bianca Drăghici în Dosarul nr. 10.529/302/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.332D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că prin Sentinţa civilă nr. 1.496 din 17 februarie 2012, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, autoarei excepţiei i-a fost majorată pensia de întreţinere cu contravaloarea diurnei, aşa cum reiese din încheierea de dezbateri, iar nu cu cea a normei de hrană, astfel încât Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, nu are legătură cu motivarea excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 984A din 4 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 10.529/302/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 527 alin. (2) şi ale art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, în interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii. Excepţia a fost invocată de Anamaria Bianca Drăghici într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind stabilirea pensiei de întreţinere, în sensul creşterii acesteia cu echivalentul valoric al normei de hrană prevăzut de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională şi ale persoanelor private de libertate. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că este neconstituţională interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii cu privire la „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 (...)“, ce ar permite înlăturarea din baza de calcul al pensiei de întreţinere a normei de hrană, în cazul în care aceasta a fost recunoscută drept „venit lunar net“ printr-o hotărâre judecătorească definitivă, anterior publicării in Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii. 6. Se mai susţine că dreptul la pensia de întreţinere este un drept de creanţă, care, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, este asimilat unui „bun“, invocând în acest sens Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunţată în Cauza Beyler împotriva Italiei. 7. Se mai arată că afectarea unui astfel de bun are loc atunci când se produce micşorarea cuantumului unui drept bănesc, cum ar fi dreptul la pensie, fără consimţământul titularului dreptului, invocând cele statuate în acest sens prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 859 din 16 iunie 2009. Or, se susţine că în cazul în care, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, dreptul la norma de hrană al personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională a fost inclus în totalul veniturilor nete lunare, nu mai poate fi aplicabilă interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii. Se arată că o interpretare contrară ar reprezenta o ingerinţă nelegitimă asupra dreptului la pensia de întreţinere, care nu ar fi stabilită prin lege, în acord cu dispoziţiile art. 53 din Constituţie, fiind încălcate în acest mod şi principiile constituţionale referitoare la statul de drept şi neretroactivitatea legii civile. 8. Se mai susţine că interpretarea dată prin decizia amintită creează un tratament discriminatoriu pentru persoanele care au solicitat majorarea cuantumului pensiei de întreţinere ulterior pronunţării deciziei instanţei supreme (situaţie în care se regăseşte autoarea excepţiei), spre deosebire de persoanele care au beneficiat de calculul pensiei de întreţinere şi în raport cu norma de hrană, anterior pronunţării aceleiaşi decizii. Se mai invocă în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la principiul egalităţii şi nediscriminării, respectiv Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995. 9. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând cele statuate în Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 527 alin. (2) şi ale art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, în interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii. Prevederile art. 527 alin. (2) şi ale art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil au următorul cuprins: - Art. 527 alin. (2): „(2) La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreţinerea se ţine seama de veniturile şi bunurile acestuia, precum şi de posibilităţile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligaţii ale sale.“; – Art. 529 alin. (1) şi (2): "(1) Întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti.(2) Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii." 14. Prin Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 21 decembrie 2015, s-a stabilit că „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului“. 15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 - Egalitatea în drepturi şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea excepţiei critică interpretarea dată dispoziţiilor art. 527 alin. (1) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil prin Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, susţinând, în esenţă, că înlăturarea din baza de calcul al pensiei de întreţinere a normei de hrană cuvenite personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională creează un tratament discriminatoriu faţă de persoanele beneficiare ale unei pensii de întreţinere în care a fost inclusă şi norma de hrană, ca venit lunar net, anterior pronunţării deciziei amintite a instanţei supreme. 17. Prin decizia menţionată, paragrafele 52-61, instanţa supremă a reţinut că art. 55 alin. (4) din Codul fiscal prevede, prin excepţie de la alin. (1) şi (2), că anumite sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit, printre acestea [art. 55 alin. (4) lit. a)-r) din Codul fiscal] fiind prevăzute explicit la lit. b) „drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare“. Prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, s-a arătat (pct. 82) că în categoria de sume din art. 55 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal se cuprind şi drepturile de hrană în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională. Or, s-a mai arătat în decizia menţionată, paragraful 57, că „în condiţiile în care sumele de bani reprezentând echivalentul normei de hrană acordate în numerar sau în natură nu intră în categoria veniturilor salariale ori a veniturilor asimilate acestora (în scopul impozitării), nu pot fi avute în vedere la calcularea pensiei de întreţinere, deoarece nu intră în venitul net lunar din salarii în raport cu care se cuantifică, în concret, această obligaţie, din moment ce nu intră nici măcar în venitul brut lunar, pe baza căruia se stabileşte venitul net lunar, în acest sens fiind relevante prevederile referitoare la venitul lunar brut şi net din salarii“. Aşadar, sumele în discuţie nu numai că sunt excluse de la impozitare, însă nici nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora şi, ca atare, nu se subsumează noţiunii de „venit“, relevantă în contextul art. 527 şi 529 din Codul civil. 18. În aceeaşi decizie, paragraful 66, s-a mai reţinut că aceste considerente se înscriu în abordarea tradiţională a problemei categoriilor de venituri ce pot fi incluse în baza de calcul al pensiei de întreţinere, pe linia deschisă de Decizia de îndrumare nr. 14 din 23 mai 1963 a Plenului fostului Tribunal Suprem. În cuprinsul acestei decizii s-a statuat că sporul pentru condiţii deosebite de muncă nu poate fi luat în considerare în acest scop, deoarece este acordat pentru „a da posibilitate materială angajaţilor să prevină ori să înlăture efectele dăunătoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci în condiţiile speciale avute în vedere la acordarea sporurilor“, astfel încât „este necesar ca sporul să rămână în întregime destinat afectaţiei sale“. S-a mai reţinut că ignorarea scopului urmărit de legiuitor la acordarea sporului „ar duce la micşorarea posibilităţii de apărare a organismului angajatului care lucrează în aceste condiţii, aceasta fiind şi împotriva intereselor creditorului întreţinerii“. 19. Analizând criticile de neconstituţionalitate formulate, prin raportare la dispoziţiile art. 16 din Constituţie, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale constante, aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (a se vedea în acest sens Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, sau Decizia nr. 237 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 7 iulie 2017, paragraful 16). 20. Astfel, raportat la cauza de faţă, inegalitatea de tratament juridic prin comparaţie cu acele persoane care au beneficiat, în temeiul unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate anterior Deciziei Înaltei Curţi nr. 21 din 19 octombrie 2015, de plata unei pensii de întreţinere calculate prin includerea normei de hrană cuvenite personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp şi incidente în virtutea principiului tempus regit actum. Potrivit dispoziţiilor art. 517 din Codul de procedură civilă, referitor la efectele hotărârii pronunţate în cadrul recursului în interesul legii, dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie pentru toate instanţele care vor soluţiona în viitor cauze în care sunt aplicabile dispoziţiile legale, în interpretarea obligatorie dată prin recursul în interesul legii, rezultând un regim juridic diferit, aplicabil cauzelor soluţionate înainte şi după pronunţarea dezlegării în drept a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 21. În ceea ce priveşte susţinerea privind încălcarea principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile, prin aplicarea în speţa dedusă soluţionării instanţei judecătoreşti a unei interpretări a dispoziţiilor de lege incidente, date de instanţa supremă, în cadrul competenţei sale de soluţionare a unui recurs în interesul legii, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, referitor la efectele deciziei pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu prilejul soluţionării unui recurs în interesul legii, „(4) Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I“. Aşadar, caracterul obligatoriu al dezlegărilor date problemelor de drept de către instanţa supremă se raportează la toate cauzele viitoare în care se ridică problema de drept analizată, astfel încât aplicarea Deciziei nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, de către o instanţă judecătorească chemată să soluţioneze aceeaşi problemă de drept, ulterior pronunţării deciziei precitate, nu este de natură să contravină principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile. 22. Pentru aceleaşi considerente, în prezenta cauză nu poate fi reţinută nici încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la încălcarea în art. 1 alin. (3) privind statul de drept. 23. Referitor la dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reţine că sfera normativă a acestui text constituţional vizează situaţii care se abat de la cursul firesc al vieţii politice, economice şi sociale, aplicarea sa implicând, în mod intrinsec, un caracter excepţional al împrejurărilor în care este adoptată norma juridică analizată. Or, prevederile art. 53 din Constituţie nu sunt aplicabile rationae materiae, textul criticat reprezentând o normă-cadru cu o configuraţie general valabilă, iar nu una aplicabilă unei situaţii excepţionale. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Anamaria Bianca Drăghici în Dosarul nr. 10.529/302/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 527 alin. (2) şi ale art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, în interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
