Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Radu Ciursas în Dosarul nr. 477/111/2018 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.666D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 19 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 477/111/2018, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Radu Ciursas în cadrul unei acţiuni referitoare la recalcularea pensiei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 223/2015 prevăd că se transformă în pensii militare de stat şi se recalculează pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pensiile plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. În acelaşi timp, dispoziţiile art. 110 din Legea nr. 223/2015 prevăd că se transformă în pensii militare de stat şi se recalculează pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Ambele articole de lege prevăd un termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 în care pensionarii pot depune cerere pentru alegerea perioadei din ultimii 5 ani de activitate în vederea determinării bazei de calcul. Cu toate acestea, art. 110 alin. (7) din Legea nr. 223/2015 prevede că „în situaţia în care cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale cu depăşirea termenului prevăzut la alin. (2), drepturile de pensie recalculate se cuvin şi se plătesc începând cu luna următoare depunerii cererii“. Art. 109 din Legea nr. 223/2015 nu prevede însă o dispoziţie asemănătoare pentru persoanele care se încadrează în ipoteza sa. Prin urmare, autorul excepţiei consideră că soluţia legislativă a excluderii persoanelor prevăzute în art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 de la posibilitatea depunerii opţiunii după termenul de 6 luni, în condiţiile în care persoanelor prevăzute la art. 110 alin. (1) din aceeaşi lege li se recunoaşte expres această posibilitate, reprezintă o discriminare care nu este justificată în niciun fel de lege. 6. Tribunalul Bihor - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că art. 109 şi art. 110 din Legea nr. 223/2015 reglementează situaţii diferite ale unor persoane pensionate sub legi diferite. În acelaşi timp, trebuie observat că art. 109 alin. (2) şi art. 110 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 au un conţinut identic, respectiv ambele aplică în mod egal şi în aceleaşi condiţii sancţiunea decăderii în cazul în care persoanele interesate nu îşi exprimă opţiunea în termenul legal de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii. Este adevărat că alin. (7) din art. 110 prevede că, în cazul în care cererea se depune cu depăşirea termenului de la alin. (2), recalcularea şi plata pensiei se vor face începând cu luna următoare depunerii cererii, însă acest text de lege nu elimină termenul de decădere de la alin. (2), ci instituie un termen de la care se face plata pensiei. În consecinţă, problema pusă în discuţie de contestator pe fondul excepţiei ţine mai degrabă de interpretarea coroborată a art. 109 şi 110 din Legea nr. 223/2015, un atribut al puterii judecătoreşti, şi nu de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie nefiind încălcate. 7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 109 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, aşa cum au fost modificate prin art. 40 pct. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, dispoziţii potrivit cărora „În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele ale căror drepturi de pensie se recalculează potrivit dispoziţiilor alin. (1) depun cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28. În situaţia în care nu depun cerere în acest sens, recalcularea se face, din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfăşurată în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special“. 11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste dispoziţii de lege contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 787 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 8 februarie 2019, paragrafele 15 şi 16, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 109 alin. (2) şi ale art. 110 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 reglementează în mod identic dreptul de a depune cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28 din Legea nr. 223/2015. Astfel, pentru ambele categorii de pensionari, termenul are aceeaşi durată, respectiv 6 luni, şi curge de la acelaşi moment, şi anume de la intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015. În plus, se prevede aceeaşi sancţiune pentru nerespectarea termenului de 6 luni, respectiv faptul că recalcularea se face, din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfăşurată în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special. Prin urmare, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 109 alin. (2) şi ale art. 110 alin. (2) nu instituie un tratament diferenţiat al pensionarilor încadraţi în ipotezele art. 109 şi art. 110 din Legea nr. 223/2015. 13. Cât priveşte dispoziţiile art. 110 alin. (7) din Legea nr. 223/2015, Curtea a arătat că acestea trebuie raportate la dispoziţiile art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „persoanele care au realizat stagiu de cotizare în specialitate şi ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta pentru recalcularea pensiei, în condiţiile prezentei legi, la casele de pensii sectoriale, în funcţie de ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau de la care le-au încetat raporturile de serviciu“. Curtea a reţinut că aceste dispoziţii de lege se referă la situaţia în care dreptul la pensie al persoanelor vizate de art. 110 din Legea nr. 223/2015 a fost stabilit în temeiul Legii nr. 263/2010, nu de către casele sectoriale de pensii, ci de către casele teritoriale de pensii. Legiuitorul a acordat acestei categorii de pensionari un drept de a alege ca recalcularea să fie realizată de către casele de pensii sectoriale reglementate de art. 6 din Legea nr. 223/2015, potrivit căruia „Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale“. Dispoziţiile art. 110 se referă la momentul de la care se cuvin şi se plătesc drepturile de pensie recalculate, în situaţia în care pensionarii au uzat de dreptul de opţiune prevăzut de art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015. 14. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele Deciziei nr. 787 din 29 noiembrie 2018, precitată, îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 15. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Radu Ciursas în Dosarul nr. 477/111/2018 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 109 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
