Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) şi art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, excepţie ridicată de Societatea „Metalgusty“ - S.R.L., din comuna Chiscani, judeţul Brăila, în Dosarul nr. 152/44/2017 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.070D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că prevederile criticate sunt conforme Legii fundamentale, fiind redactate într-o manieră lipsită de echivoc, astfel încât destinatarii normei să îşi poată orândui o conduită corespunzătoare. Apreciază, de asemenea, că instituirea contribuţiei datorate către Fondul de mediu nu este una discriminatorie, aceasta fiind stabilită în sarcina unei întregi categorii de operatori economici. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 12 iunie 2017 pronunţată în Dosarul nr. 152/44/2017 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) şi art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. Excepţia a fost invocată de Societatea „Metalgusty“ - S.R.L., din comuna Chiscani, judeţul Brăila, cu ocazia soluţionării unei cereri de revizuire a unei decizii civile pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, prin care s-a soluţionat recursul declarat împotriva sentinţei civile pronunţate de Judecătoria Brăila, într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, în contradictoriu cu Garda Naţională de Mediu - Serviciul Comisariatului Judeţean Brăila. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu sunt neclare şi imprecise/imprevizibile, situaţie generată de faptul că expresiile „generatorul deşeului“ şi „deţinătorul bunurilor destinate dezmembrării“ nu sunt definite concret de textele de lege criticate ori de actul normativ. De asemenea, susţine că aceste texte nu sunt corelate cu o altă lege sau cu un alt act normativ în care expresiile amintite să fie definite concret şi în raport cu care destinatarii normei să poată adopta o conduită corespunzătoare. 6. Apreciază, totodată, că, prin lipsa de precizie şi calitate a normelor criticate, se încalcă şi dispoziţiile art. 20 din Constituţie, deoarece drepturile şi libertăţile cetăţenilor nu pot fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu convenţiile internaţionale, atât timp cât din reglementarea criticată nu se poate desluşi în mod clar care sunt categoriile de persoane cărora li se adresează. Aşa fiind, în opinia autoarei excepţiei, cerinţele clarităţii şi previzibilităţii legii îndeamnă la o responsabilizare a procesului legislativ, ceea ce presupune o educaţie politică şi juridică mult mai temeinică a legiuitorului. 7. Opinia Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal este în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate. Apreciază că instituirea contribuţiei de 3% este nediscriminatorie, fiind stabilită în sarcina unei întregi categorii de operatori economici. Noţiunea de generator al deşeurilor este una clară, fiind vorba de persoana care deţine bunul cu orice titlu şi care săvârşeşte operaţiunea materială în urma căreia o parte din bunul util devine neutilizabil (deşeu). În mod similar, instanţa de judecată apreciază că este clară şi noţiunea de deţinător al bunurilor destinate dezmembrării. Arată, astfel, că legiuitorul nu poate acoperi toate situaţiile care se ivesc în practică, aşa încât revine instanţelor de judecată sarcina de a stabili, în anumite situaţii particulare, dacă un operator economic se încadrează sau nu în categoria de generator al deşeurilor sau de deţinător al bunurilor destinate dezmembrării, iar această intervenţie a instanţelor nu face ca norma să devină neclară sau lipsită de precizie. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, referitor la critica privind lipsa de claritate şi previzibilitate a normei, apreciază ca fiind relevante considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 184 din 29 martie 2016. Totodată, Guvernul consideră că norma criticată nu este de natură a institui un tratament discriminatoriu, fiind aplicabilă tuturor persoanelor aflate în situaţii similare. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (1) lit. a) şi art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Din susţinerile autoarei excepţiei, Curtea constată că aceasta critică prevederile mai sus menţionate în redactarea pe care o aveau ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 167/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 20 iulie 2010, şi anume: - Art. 9 alin. (1): „Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din: a) o contribuţie de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase, inclusiv a bunurilor destinate dezmembrării, obţinute de către generatorul deşeurilor, respectiv deţinătorul bunurilor destinate dezmembrării, persoană fizică sau juridică. Sumele se reţin prin stopaj la sursă de către operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi/sau valorificare a deşeurilor, care au obligaţia să le vireze la Fondul pentru mediu;“; - Art. 11 alin. (1): „Sumele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a), b), e) şi f) se declară şi se plătesc lunar de către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activităţile respective, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea.“ 13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la previzibilitate şi claritate, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 20 privind tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, precum şi celor ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea arată că, aşa cum a reţinut în jurisprudenţa sa în această materie, necesitatea emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 a fost aceea de a se clarifica regimul juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru mediu şi al atribuţiilor Administraţiei Fondului pentru Mediu în ceea ce priveşte activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea, soluţionarea contestaţiilor şi executarea silită a contribuţiilor datorate la Fondul pentru mediu, în contextul diminuării veniturilor încasate la Fondul pentru mediu. De asemenea, adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă a fost justificată de necesitatea asigurării finanţării proiectelor prioritare privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în plan european. Astfel cum este definit de legiuitorul delegat, Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului şi pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 77 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 27 aprilie 2017, sau Decizia nr. 268 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 2 august 2017). 15. Curtea observă că art. 1, capitolul I, din anexa intitulată Metodologie de calcul al contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi altor sume datorate la Fondul pentru mediu, parte integrantă din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2.413/2016 privind modificarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.064 din 29 decembrie 2016, prevede că această metodologie stabileşte modul de calcul al contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi altor sume pe care contribuabilii/plătitorii trebuie să le declare şi să le plătească la Fondul pentru mediu. 16. De asemenea, Curtea reţine că în capitolul II din aceeaşi anexă, intitulat „Modul de calcul al contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare“, se prevede că sunt obligaţi la plata contribuţiei de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase generatorii deşeurilor, persoane fizice sau juridice, fiind exceptate de la plata contribuţiei de 3% veniturile realizate de către operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase provenite din sistemul de apărare. Se învederează faptul că obligaţia de a calcula, de a reţine, de a declara şi de a vira la Fondul pentru mediu contribuţia de 3% din veniturile realizate din vânzarea de deşeuri metalice feroase şi neferoase revine operatorilor economici care desfăşoară activităţi de colectare şi/sau de valorificare a deşeurilor. Contribuţia de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase se reţine prin stopaj la sursă de către operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi/sau de valorificare a deşeurilor, care au obligaţia să o declare şi să o vireze la Fondul pentru mediu până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea. Vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase de către generatorii deşeurilor, persoane juridice, către operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi/sau de valorificare a deşeurilor se face pe bază de factură, cu evidenţierea distinctă a contribuţiei de 3% şi cu reţinerea acesteia. De asemenea, vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase de către generatorii deşeurilor persoane fizice către operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi/sau de valorificare a deşeurilor se face pe bază de borderou de achiziţie/ factură/adeverinţă de primire şi plată, cu reţinerea contribuţiei de 3% la achitarea sumei cuvenite vânzătorului de deşeuri. În cazul în care veniturile din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase sunt realizate de către generatorii deşeurilor, persoane fizice sau juridice, care nu au calitatea de colector şi/sau de valorificator autorizat în condiţiile legii, baza de calcul la care se aplică contribuţia de 3% reprezintă valoarea de vânzare a deşeurilor metalice feroase şi neferoase către operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi/sau de valorificare a deşeurilor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată. În cazul în care operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi/sau de valorificare a deşeurilor devin deţinători de deşeuri metalice feroase şi neferoase provenite din activităţi de producţie, dezmembrare şi/sau casare de bunuri, mijloace fixe ori obiecte de inventar proprii sau devenite proprii prin achiziţie au obligaţia de a plăti contribuţia de 3% la Fondul pentru mediu în cazul vânzării acestora. Baza de calcul la care se aplică contribuţia de 3% reprezintă valoarea de vânzare a deşeurilor metalice feroase şi neferoase provenite din activităţi de producţie, dezmembrare şi/sau casare de bunuri, mijloace fixe ori obiecte de inventar proprii sau devenite proprii prin achiziţie, exclusiv taxa pe valoarea adăugată. 17. Prin urmare, Curtea constată că instituirea contribuţiei de 3% nu este discriminatorie, aceasta fiind stabilită în sarcina unei întregi categorii de operatori economici. De asemenea, din coroborarea prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) şi art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 rezultă că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, în calitate de achizitor de deşeuri metalice feroase şi neferoase, are obligaţia de a vira 3% din veniturile realizate din vânzarea acestora către Fondul de mediu în baza declaraţiilor lunare, a căror obligativitate de depunere este expres dispusă de actul normativ. 18. Referitor la criticile formulate în sensul că prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 sunt neclare şi imprecise, situaţie generată de faptul că expresiile „generatorul deşeului“ şi „deţinătorul bunurilor destinate dezmembrării“ nu sunt definite concret de textele de lege criticate ori de actul normativ în sine şi nici nu sunt corelate cu o altă lege sau cu un alt act normativ, în raport cu care destinatarii normei să îşi poată orândui o conduită corespunzătoare, Curtea constată că şi aceste susţineri sunt neîntemeiate. 19. Curtea precizează că noţiunea de generator al deşeurilor este una clară, fiind vorba de persoana care deţine bunul cu orice titlu şi care săvârşeşte operaţiunea materială în urma căreia bunul util devine neutilizabil, prin urmare un deşeu generat de propria activitate. În acest sens, în anexa nr. 1 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 28 martie 2014, la pct. 9, 10, 17 şi 17^1 este prezentată semnificaţia unor termeni, şi anume: deşeu - orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă ori are intenţia sau obligaţia să îl arunce; deţinător de deşeuri - producătorul deşeurilor sau persoana fizică ori juridică ce se află în posesia acestora; producător (generator) de deşeuri - producătorul iniţial de deşeuri sau orice persoană care efectuează operaţiuni de preprocesare, amestecare sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compoziţiei acestor deşeuri; producător iniţial de deşeuri - orice persoană ale cărei activităţi generează deşeuri. 20. În acest context, Curtea apreciază că este clară şi noţiunea de deţinător al bunurilor destinate dezmembrării, iar normele criticate nu trebuie interpretate în mod singular, disparat, ci trebuie avută în vedere o coroborare a acestora cu întreg cadrul legislativ în materie. Legiuitorul nu poate acoperi toate situaţiile care se ivesc în practică, aşa încât revine instanţelor de judecată sarcina de a stabili, în anumite situaţii particulare, dacă un operator economic se încadrează sau nu în categoria de generator al deşeurilor sau de deţinător al bunurilor destinate dezmembrării. 21. În ceea ce priveşte calitatea legii, respectiv claritatea şi previzibilitatea acesteia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, de exemplu, prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunţată în Cauza Rekvenyi împotriva Ungariei, paragraful 34, că previzibilitatea consecinţelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naştere unei rigidităţi excesive a reglementării. Totodată, prin Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că însemnătatea noţiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul prevederii legale, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi (a se vedea şi Hotărârea din 28 martie 1990, pronunţată în Cauza Groppera Radio AG şi alţii împotriva Elveţiei, paragraful 68). Instanţa europeană a mai reţinut că, dat fiind principiul generalităţii legilor, conţinutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. În acest sens, Curtea de la Strasbourg a remarcat că „una din tehnicile tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive şi că numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puţin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă şi a se putea adapta la schimbările de situaţie“. 22. În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 184 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, şi a constatat că semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului despre care este vorba şi de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilităţii legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Este în special cazul profesioniştilor care sunt obligaţi să dea dovadă de o mare prudenţă în exercitarea profesiei lor, motiv pentru care se aşteaptă din partea lor să acorde o atenţie specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă. Deşi certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie, iar aici intervine rolul decizional conferit instanţelor, care urmăresc tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea „Metalgusty“ - S.R.L., din comuna Chiscani, judeţul Brăila, în Dosarul nr. 152/44/2017 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 9 alin. (1) lit. a) şi art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 decembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
