Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Atilla │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28, 29 şi 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Vasile Andrieş în Dosarul nr. 2.063/105/2018 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.389D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Ministerul Apărării Naţionale a transmis, la dosar, note scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 28 august 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.063/105/2018, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28, 29 şi 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Vasile Andrieş într-o cauză având ca obiect anularea unor decizii de pensie. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie, prin nemotivarea în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 a urgenţei reglementării, şi a art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, prin imixtiunea Guvernului în competenţa legislativă a Parlamentului. Autorul consideră că prevederile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 prin care se modifică o lege organică sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, precum şi art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială, care reprezintă un ansamblu de acţiuni, decizii şi măsuri întreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau înlăturarea consecinţelor unor evenimente considerate ca riscuri sociale asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei. 7. Autorul mai susţine nerespectarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, fiind încălcat dreptul fundamental la pensie, prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituţie, prin reducerea cuantumului pensiei de serviciu de la 80% la 65% şi limitarea cuantumului pensiei la 85% din baza de calcul pentru o vechime mai mare de 25 de ani. Consideră că modificările aduse art. 28-30 din Legea nr. 223/2015 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 cuprind norme dezavantajoase faţă de vechea lege a pensiilor militare de stat (Legea nr. 164/2001) care stabilea o limită de 100% din baza de calcul. Prin neincluderea primelor sunt excluşi abuziv militarii din categoria beneficiarilor de pensii militare. 8. Autorul consideră, de asemenea, că se încalcă principiul egalităţii în drepturi, prin crearea unor discriminări evidente între pensionarii militari şi alte categorii de pensionari la stabilirea bazei de calcul, cuantumului şi limitei maxime a pensiilor militare de stat. 9. În fine, autorul excepţiei susţine că se încalcă şi dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta referitoare la previzibilitatea legii, întrucât militarul pensionar (care se poate raporta, în aceste condiţii, doar la prevederile legii) nu este în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condiţiilor de pensionare sau a condiţiilor de recalculare a pensiei. 10. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă consideră că nu s-ar putea reţine încălcarea art. 16 din Constituţie, privind egalitatea în drepturi, prin modificările aduse art. 28-30 din Legea nr. 223/2015, de art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, întrucât aceste modificări vizează o întreagă categorie de pensionari, fără discriminare. Nu se poate concluziona în sensul unei discriminări, comparând situaţia legală a pensionarilor militari cu cea a altor categorii de pensionari, egalitatea în drepturi având în vedere persoane sau categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică. De asemenea, nici încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituţie nu poate fi reţinută, dreptul la pensie nefiind afectat prin modificarea textelor de lege care reglementează modul de determinare a bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat şi a cuantumului pensiei de serviciu. Garantarea dreptului la pensie nu impune egalitatea condiţiilor de pensionare sau a cuantumului pensiilor între diverse categorii de pensionari. În exercitarea atribuţiei de legiferare, Parlamentul, potrivit art. 73 din Constituţie, şi Guvernul, în limitele date şi în condiţiile art. 108, pot determina, pentru persoane din aceeaşi categorie profesională, condiţii de stabilire a pensiei ce se pot modifica în funcţie de evoluţia economico-socială. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 366 din 30 mai 2017, nr. 443 din 21 iunie 2016 şi nr. 204 din 30 martie 2017, exprimat în sensul că situaţia diferită în care se găsesc persoanele în funcţie de aplicarea principiului tempus regit actum nu poate fi considerată ca fiind contrară dispoziţiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de partea Ministerul Apărării Naţionale, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 28, 29 şi 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. 40 pct. 4, 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Curtea observă că, alături de criticile intrinseci care privesc conţinutul dispoziţiilor art. 28, 29 şi 30 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, autorul excepţiei formulează şi critici de neconstituţionalitate extrinsecă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care, prin art. 40, modifică prevederile de lege criticate. Prin urmare, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate atât dispoziţiile art. 40, în ansamblu, cât şi cele ale art. 40 pct. 4, 5 şi 6, în special, dispoziţii cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Dispoziţiile legale ce formează obiectul excepţiei stabilesc reguli privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, cuantumul pensiei de serviciu şi limita pensiei în raport cu baza de calcul. 16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, art. 1 alin. (5), potrivit căruia „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 73 alin. (3) lit. p), potrivit cărora regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială se reglementează prin lege organică, art. 115 alin. (4) şi (6) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului şi limitele acestor ordonanţe. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 237 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 30 iulie 2019, şi Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019). Astfel, cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă privind modificarea unor prevederi ale Legii nr. 223/2015 prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Curtea a reţinut că interdicţia extinderii prerogativelor legislative delegate ale Guvernului şi asupra domeniului legilor organice este prevăzută, în mod expres, de art. 115 alin. (1) din Constituţie, în care se arată că „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice“. Aceste prevederi constituţionale nu au în vedere însă şi ordonanţele de urgenţă, al căror domeniu de reglementare este delimitat de prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie. În acelaşi context, Curtea a amintit că, prin Decizia nr. 27 din 10 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, a statuat în sensul că ordonanţa, fiind expresia unei delegări legislative, în mod necesar implică şi posibilitatea modificării sau abrogării legilor în vigoare, în funcţie de limitele abilitării legislative. De asemenea, prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, Curtea a reţinut că prin ordonanţe Guvernul poate „să reglementeze primar, să modifice sau să abroge reglementarea existentă“. 18. Referitor la critica de neconstituţionalitate extrinsecă privind încălcarea art. 1 alin. (4) şi art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie prin adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă nr. 57/2015, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată, deoarece Guvernul poate adopta, pe de-o parte, ordonanţe simple, în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în baza unei legi speciale de abilitare, lege care va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite aceste ordonanţe, în temeiul art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie, iar, pe de altă parte, ordonanţe de urgenţă, numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora, în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Cât priveşte ordonanţele de urgenţă, Legea fundamentală prevede condiţii diferite, reglementate de art. 115 alin. (4)-(6), care nu se referă însă şi la interdicţia reglementării în domeniul legilor organice. Prin urmare, critica referitoare la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, potrivit căruia protecţia socială se reglementează prin lege organică, este neîntemeiată. 19. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă, raportată la dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, din perspectiva lipsei situaţiei extraordinare care a determinat emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Curtea a reţinut că în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 modificările aduse Legii nr. 223/2015 au fost justificate de faptul că în cuprinsul acestei legi „există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat“, iar „în condiţiile neadoptării măsurilor de modificare şi completare a Legii nr. 223/2015, este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi există riscul apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012“. Curtea a apreciat că situaţia extraordinară care a impus reglementarea de urgenţă a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 are în vedere consecinţele neconstituţionale pe care le atrage o reglementare care este susceptibilă de a genera tratamente diferite pentru persoane aflate în situaţii identice şi faţă de care apariţia unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclară, care are ca efect interpretări arbitrare, este contrară nu doar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, dar şi principiului constituţional al egalităţii în drepturi, potrivit căruia persoanele care se află în situaţii similare trebuie să se bucure de un tratament juridic identic, iar constatarea acestor consecinţe, în timpul demersurilor autorităţilor, prilejuite de imediata intrare în vigoare a unei asemenea reglementări, justifică o intervenţie legislativă imediată a Guvernului, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituţie, destinată prevenirii acestor rezultate contrare Legii fundamentale. Aşa fiind, Curtea a reţinut că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale antereferite. 20. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă şi invocarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea a reţinut că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. Aşa fiind, Curtea a apreciat că şi această critică este neîntemeiată, în acelaşi sens pronunţându-se şi prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019. 21. Cât priveşte pretinsul tratament discriminatoriu generat de modificările legislative criticate, Curtea a reţinut, în acord cu cele statuate şi prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. De altfel, Legea nr. 223/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 27 iulie 2015, dar, potrivit art. 123 din această lege, actul normativ urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Însă modificările operate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au intervenit anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, astfel încât această din urmă lege nu îşi produsese încă efectele. Prin urmare, nu se poate susţine că, în temeiul aceleiaşi legi, anumite categorii de pensionari au beneficiat de un tratament juridic mai favorabil. 22. Totodată, Curtea a stabilit că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reprezintă o categorie distinctă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii de serviciu. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiţii mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înţeles să instituie reglementări diferite, diferenţe care au ca fundament particularităţile acestor profesii. Astfel, cât priveşte susţinerile referitoare la pretinsa discriminare pe care dispoziţiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, precum şi în raport cu cadrele militare pensionate sub imperiul reglementărilor anterioare, Curtea a reţinut că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu nu se află în situaţii identice, aceştia fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie. 23. Referitor la critica privind încălcarea art. 16 din Constituţie prin instituirea plafonului pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul, Curtea a subliniat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, şi care se exercită în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. Legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maxim al acesteia.Art. 30 din Legea nr. 223/2015 prevede, ca şi în cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziţie de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului. 24. În raport cu aceste considerente, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu, nu contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate (a se vedea în acelaşi sens şi Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019). 25. Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea unor drepturi fundamentale, prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragrafele 21 şi 22, Curtea a reţinut că cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Aceste prevederi au fost interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor. Aşadar, Curtea a apreciat că dispoziţiile de lege criticate, care stabilesc veniturile în funcţie de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu afectează drepturi fundamentale. 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Andrieş în Dosarul nr. 2.063/105/2018 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 40, în ansamblu, şi ale art. 40 pct. 4, 5 şi 6, în special, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
