Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Societatea Modarex - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 2.960/212/2019/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.891D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că este dreptul legiuitorului să stabilească tipul de sancţiuni aplicabile contravenţiilor, inclusiv prin excluderea celei mai uşoare sancţiuni care poate fi aplicată, respectiv avertismentul. De asemenea, se mai arată că Legea nr. 50/1991 este o lege specială, care se aplică cu prioritate faţă de reglementarea generală în materie contravenţională, respectiv Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea nr. 8.952 din 11 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.960/212/2019/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Excepţia a fost invocată de Societatea Modarex - S.R.L. din Constanţa într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii, în legătură cu o lucrare de construcţie realizată în lipsa autorizaţiei de construire. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece nu instituie posibilitatea sancţionării faptei contravenţionale prin aplicarea sancţiunii principale a avertismentului. În acest sens se susţine că faptele contravenţionale apără valorile sociale a căror încălcare însă este de o gravitate mai redusă, iar rolul de agent constatator şi sancţionator nu poate fi unul absolut, orice persoană având dreptul să poată contesta decizia luată împotriva sa, în faţa unei instanţe judecătoreşti, în condiţiile garanţiilor conferite de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 6. Se mai arată că rolul instanţei de judecată, consfinţit în art. 126 din Constituţie, este de a analiza legalitatea şi temeinicia actului administrativ şi de a stabili gradul de pericol social al faptei contravenţionale şi, în consecinţă, de a individualiza sancţiunea contravenţională ce urmează a fi aplicată efectiv contravenientului, iar instanţa de judecată este singura în măsură să aprecieze dacă se impune aplicarea sancţiunii avertismentului sau dacă se impune aplicarea amenzii contravenţionale, proporţional cu pericolul social concret al faptei săvârşite. Or, se susţine că imposibilitatea aplicării avertismentului ca sancţiune principală face ca dreptul de a se adresa instanţei de judecată să fie pur formal, lipsit de conţinut, iar instanţa de judecată să nu poată aplica, raportat la condiţiile concrete în care a fost săvârşită fapta contravenţională, sancţiunea avertismentului în loc de amendă şi, în consecinţă, să nu îşi poată îndeplini rolul său constituţional. 7. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 26 alin. (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, potrivit cărora: „(6) În condiţiile prezentei legi nu se aplică sancţiunea avertisment.“ 12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 115 - Delegarea legislativă şi art. 126 - Instanţele judecătoreşti. De asemenea, se susţine şi încălcarea dispoziţiilor art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia este nemulţumită, în esenţă, de faptul că textul de lege criticat nu prevede în mod expres posibilitatea aplicării sancţiunii principale a avertismentului pentru săvârşirea unei fapte contravenţionale prevăzute de legea criticată. 14. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că motivarea excepţiei de neconstituţionalitate vizează, în fapt, o omisiune de reglementare, fără relevanţă constituţională, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituţionalitate, dat fiind faptul că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituţie, modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuţii exclusive ale Parlamentului (cu privire la relevanţa constituţională a omisiunii legislative a se vedea şi Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010, Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 30 aprilie 2014, Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 2 august 2016, paragraful 41, sau Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 55). 15. În aceste condiţii, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora instanţa de contencios constituţional se pronunţă numai asupra constituţionalităţii prevederii de lege cu care a fost sesizată, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Societatea Modarex - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 2.960/212/2019/A1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia Civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia Civilă şi se publicăĂ în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie ---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
