Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Radu Horaţiu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, excepţie ridicată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti (reprezentat prin procuror Florina Dinescu) în Dosarul nr. 4.740/312/2016 (1.075/2017) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.979D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Marian V. Catrina a transmis la dosarul cauzei o serie de înscrisuri prin care îşi exprimă nemulţumirea cu privire la desfăşurarea procesului în care a avut calitatea de inculpat, fiind condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere, transport sau comercializare fără documente legale a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice obţinute din pescuit ori a produselor din peşte. De asemenea, magistratul-asistent învederează faptul că în data de 10 decembrie 2018 Compartimentul grefă, registratură şi arhivă al Curţii Constituţionale a fost contactat telefonic de către Elena Dumitrescu, soţia părţii Marian V. Catrina, care a comunicat faptul că, începând cu data de 11 aprilie 2018, acesta execută o pedeapsă privativă de libertate, fiind încarcerat la Penitenciarul Tulcea. Având în vedere această situaţie, magistratul-asistent precizează faptul că procedura de citare faţă de partea Marian V. Catrina a fost refăcută, acesta primind personal citaţia, în stare de detenţie în cadrul penitenciarului, cu menţiunea că solicită judecarea cauzei în lipsă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 606 din 28 septembrie 2017. Arată, totodată, faptul că reglementarea criticată este previzibilă, legiuitorul precizând în mod clar faptul că deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui, icrelor ori a produselor din peşte obţinute din pescuit constituie infracţiune, textul criticat enumerând, de altfel, şi documentele de provenienţă care vor însoţi mărfurile. Reprezentantul Ministerului Public menţionează, de asemenea, că prin critica formulată autorul excepţiei pleacă de la o premisă greşită şi tinde, mai degrabă, la completarea textului de lege criticat. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 30 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.740/312/2016 (1.075/2017) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. Excepţia a fost invocată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti (reprezentat prin procuror Florina Dinescu) cu ocazia judecării apelului declarat de inculpatul Marian V. Catrina împotriva unei sentinţe penale pronunţată de Judecătoria Slobozia. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul excepţiei - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti susţine că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la claritatea şi previzibilitatea normei, având în vedere că art. 64 lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 prevede că deţinerea sau transportul fără documente legale a peştelui obţinut din pescuit constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă penală, singura condiţie prevăzută în textul incriminator fiind aceea ca peştele să provină din pescuit, însă nu se prevede ca persoana care deţine sau transportă peştele respectiv să aibă cunoştinţă că peştele provine din săvârşirea vreunei infracţiuni. Prin urmare, scopul incriminării este protejarea extragerii peştelui în mod ilegal din bazinele naturale, iar, interpretând textul de lege criticat, se poate ajunge în practică la situaţii inedite, respectiv că o persoană care pescuieşte sportiv şi reţine mai mult de 5 kg din peştele extras săvârşeşte o contravenţie, reglementată de art. 59 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, iar persoana căreia îi încredinţează peştele spre transport este vinovată de săvârşirea infracţiunii prevăzute la art. 64 lit. h) din acelaşi act normativ, întrucât transportă peşte fără documente legale. 7. În acest context apreciază că incriminarea faptei de deţinere şi transport al peştelui obţinut din pescuit fără a se impune condiţia ca persoana care desfăşoară aceste activităţi să cunoască sau să poată să prevadă că peştele respectiv este rezultatul unei infracţiuni aduce atingere art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta referitoare la claritatea şi previzibilitatea normei. 8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată de Ministerul Public este neîntemeiată, întrucât tinde la modificarea art. 64 lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Arată că nu poate fi reţinută critica privind neclaritatea textului, în sensul că acesta nu prevede ca persoana care deţine sau transportă peştele respectiv să aibă cunoştinţă că peştele provine din săvârşirea vreunei infracţiuni, întrucât ceea ce se urmăreşte, de fapt, este completarea textului de lege, împrejurare care excedează competenţei Curţii Constituţionale. Aşa fiind, Guvernul susţine că pretinsa neconstituţionalitate este dedusă dintr-o omisiune de reglementare pe care însă Curtea Constituţională nu o poate complini, întrucât, potrivit art. 61 din Constituţie, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.“ 11. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 64 lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 sunt constituţionale şi îndeplinesc cerinţele calitative ale normei juridice, inclusiv previzibilitatea. Astfel, consideră că nu se poate susţine că infracţiunea incriminată prin textul criticat, şi anume deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice obţinute din pescuit ori a produselor din peşte, este lipsită de previzibilitate. Apreciază că reglementarea este suficient de precisă şi clară pentru a se observa cu uşurinţă că sancţiunea penală se aplică doar în condiţiile expuse în ipoteza normei, iar descrierea situaţiilor în care poate interveni răspunderea penală poate fi dedusă pe cale de interpretare a legii. De asemenea învederează că trebuie avut în vedere şi scopul actului normativ criticat, şi anume protecţia, conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultură, procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 64 lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare. 15. Curtea constată că la data săvârşirii faptei, respectiv 25 august 2015, art. 64 lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 avea următorul conţinut normativ: "Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu amendă şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între un an şi 3 ani: […] h) deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui, icrelor ori produselor din peşte obţinute din pescuit;" 16. Chiar dacă ulterior sesizării Curţii Constituţionale prevederile art. 64 lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 au fost modificate prin art. I pct. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 28 noiembrie 2016, în sensul că, „Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu amendă şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între un an şi 3 ani: […] h) deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui şi altor vieţuitoare acvatice obţinute din pescuit ori produselor din peşte. Documentele de provenienţă vor însoţi mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de provenienţă se înţelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoţire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege;“, având în vedere data săvârşirii faptei, Curtea reţine că în speţă sunt aplicabile prevederile art. 64 lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 în forma în vigoare anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016, prevederi care constituie, astfel, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate şi asupra cărora Curtea urmează a se pronunţa. 17. În opinia autorului excepţiei, reglementarea criticată contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), în componenta referitoare la claritatea şi previzibilitatea normei. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, raportat la situaţia de fapt din dosar, că prin apelul formulat de inculpatul Marian V. Catrina s-a solicitat desfiinţarea Sentinţei penale nr. 141 din 24 februarie 2017, pronunţată de Judecătoria Slobozia în Dosarul nr. 4.740/312/2016, prin care acesta a fost condamnat la pedeapsa de 50 de zile-amendă pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere, transport sau comercializare fără documente legale a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice obţinute din pescuit ori a produselor din peşte, prevăzută de art. 64 lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, faptă care a fost comisă la data de 25 august 2015. Prin Sentinţa penală nr. 141 din 24 februarie 2017, în temeiul art. 61 alin. (2) din Codul penal, instanţa de judecată a stabilit cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă la suma de 10 lei, inculpatul urmând să plătească cu titlu de amendă penală suma de 500 de lei. În baza art. 67 alin. (2) din Codul penal, instanţa a interzis inculpatului pe o perioadă de 1 an - cu titlu de pedeapsă complementară - drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din Codul penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, respectiv, dreptul de a pescui), de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Instanţa de judecată a constatat însă că prin Sentinţa penală nr. 443 din 10 iunie 2013, pronunţată de Judecătoria Slobozia, definitivă prin nerecurare la 2 iulie 2013, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, faţă de care s-a dispus suspendarea condiţionate a executării pedepsei, stabilindu-se un termen de încercare de 4 ani şi 6 luni. Întrucât infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat în prezenta cauză a fost săvârşită în termenul de încercare al pedepsei aplicate prin Sentinţa penală nr. 443 din 10 iunie 2013, instanţa de judecată a dispus revocarea suspendării condiţionată a executării pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare şi executarea în întregime a pedepsei. Aşa fiind, în temeiul art. 10 din Legea nr. 187/2012, instanţa a făcut aplicarea art. 44 alin. (2) din Codul penal şi a art. 39 alin. (1) lit. d) din Codul penal şi a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii de 500 de lei. Prin apelul formulat în data de 30 mai 2017 s-a solicitat desfiinţarea Sentinţei penale nr. 141 din 24 februarie 2017, pronunţată de Judecătoria Slobozia în Dosarul nr. 4.740/312/2016, care însă a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 554/A din 10 aprilie 2018. 19. Analizând criticile formulate, raportat la situaţia de fapt existentă, Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că incriminarea faptei de deţinere şi transport al peştelui obţinut din pescuit fără a se impune condiţia ca persoana care desfăşoară aceste activităţi să cunoască sau să poată să prevadă că peştele respectiv este rezultatul unei infracţiuni aduce atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), în componenta referitoare la claritatea şi previzibilitatea normei, susţinând, totodată, că, în exercitarea competenţei sale, legiuitorul trebuie să aibă în vedere principiul conform căruia incriminarea, ca infracţiune, a unei fapte trebuie să reprezinte ultimul resort în protejarea unei valori sociale, respectiv trebuie incriminate doar faptele care aduc atingere atât de gravă valorilor sociale ocrotite încât alte măsuri de ordin administrativ sau civil ar fi insuficiente. 20. Având în vedere argumentele aduse în susţinerea criticilor formulate, Curtea reţine că, în realitate, pretinsa neconstituţionalitate a art. 64 lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 este dedusă din faptul că textul incriminator nu prevede că persoana care deţine, respectiv care transportă peştele trebuie să aibă cunoştinţă că acesta poate să provină din săvârşirea vreunei infracţiuni. Or, din această perspectivă, Curtea apreciază că autorul excepţiei de neconstituţionalitate tinde la relevarea pretinsei neconstituţionalităţi a textului de lege criticat prin raportare nu la conţinutul său normativ intrinsec, ci prin raportare la anumite sintagme care nu sunt cuprinse în acest conţinut normativ. 21. Aşa fiind, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate vizează, în fapt, o pretinsă omisiune legislativă, iar autorul acesteia tinde, de fapt, la completarea reglementării criticate. Prin urmare, solicitarea autorului excepţiei excedează competenţei Curţii Constituţionale care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Mai mult, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie, „Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a ţării“, astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuţii exclusive ale forului legislativ. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, excepţie ridicată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti (reprezentat prin procuror Florina Dinescu) în Dosarul nr. 4.740/312/2016 (1.075/2017) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 decembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
