Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepţie ridicată de Dumitru Măcelaru în Dosarul nr. 916/100/2018 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 551D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 552D/2019, nr. 665D/2019, nr. 905D/2019, nr. 1.038D/2019, nr. 1.058D/2019, nr. 1.523D/2019, nr. 1.606D/2019, nr. 2.224D/2019, nr. 2.257D/2019, nr. 2.268D/2019, nr. 2.272D/2019, nr. 2.292D/2019, nr. 2.306D/2019, nr. 2.445D/2019, nr. 2.630D/2019 şi nr. 2.664D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţii ridicate de Vasile Crăciun în Dosarul nr. 2.003/100/2018 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, de Dacian Flavius Indrie în Dosarul nr. 37/108/2019 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, de Gheorghe Liviu Gliga în Dosarul nr. 26/83/2019 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Săndel Stoica în Dosarul nr. 512/91/2018 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ionuţ Dănuţ Mitroi în Dosarul nr. 35.515/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Eduard Biro în Dosarul nr. 3.373/121/2018 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, de Constantin Virgil Mărginean în Dosarul nr. 2.505/107/2018 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, de Gheorghe Ciobotariu în Dosarul nr. 2.409/89/2018 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă, de Ioana Stanca în Dosarul nr. 8.290/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Constantin Preoteasa în Dosarul nr. 1.451/97/2018 al Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, de Marinel Sorin Surdu în Dosarul nr. 9.931/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Eugen Dumitraşcu în Dosarul nr. 5.569/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Constantin Văduva în Dosarul nr. 2.472/89/2018 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă, de Radu Mihai Ballos în Dosarul nr. 28/83/2019 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Giani Tiberiu Bojte în Dosarul nr. 1.126/108/2019 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale şi de Sorinel-Iliuţă Constantin în Dosarul nr. 7.717/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale. 4. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei Sorinel-Iliuţă Constantin în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.664D/2019. Lipsesc ceilalţi autori ai excepţiei de neconstituţionalitate şi părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Autorul excepţiei Sorinel-Iliuţă Constantin şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere similitudinea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 552D/2019, nr. 665D/2019, nr. 905D/2019, nr. 1.038D/2019, nr. 1.058D/2019, nr. 1.523D/2019, nr. 1.606D/2019, nr. 2.224D/2019, nr. 2.257D/2019, nr. 2.268D/2019, nr. 2.272D/2019, nr. 2.292D/2019, nr. 2.306D/2019, nr. 2.445D/2019, nr. 2.630D/2019 şi nr. 2.664D/2019 la Dosarul nr. 551D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate Sorinel-Iliuţă Constantin, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată, şi depune la dosar un punct de vedere al Avocatului Poporului, potrivit căruia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 este neconstituţională. 7. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 545 din 2 iulie 2020 şi nr. 8 din 14 ianuarie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. În dosarele Curţii Constituţionale nr. 551D/2019 şi nr. 552D/2019, prin încheierile din 20 februarie 2019, pronunţate în dosarele nr. 916/100/2018 şi nr. 2.003/100/2018, Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, respectiv cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 9. În dosarele Curţii Constituţionale nr. 665D/2019 şi nr. 2.630D/2019, prin încheierile din 18 martie 2019 şi 26 septembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 37/108/2019 şi nr. 1.126/108/2019, Tribunalul Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 10. În dosarele Curţii Constituţionale nr. 905D/2019 şi nr. 2.445D/2019, prin încheierile din 27 martie 2019 şi 20 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 26/83/2019 şi nr. 28/83/2019, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, respectiv cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 11. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.038D/2019, prin Decizia civilă nr. 188 din 22 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 512/91/2018, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 12. În dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.058D/2019, nr. 2.272D/2019, nr. 2.292D/2019 şi nr. 2.664D/2019, prin încheierile din 22 martie 2019, 28 iunie 2019, 27 mai 2019 şi din 12 septembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 35.515/3/2018, nr. 9.931/3/2019, nr. 5.569/3/2019, nr. 7.717/3/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, respectiv cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 13. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.523D/2019, prin Sentinţa civilă nr. 386 din 18 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.373/121/2018, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 14. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.606D/2019, prin Încheierea din 22 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.505/107/2018, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 15. În dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.224D/2019 şi nr. 2.306D/2019, prin Decizia nr. 12 din 12 iunie 2019 şi prin Decizia nr. 15 din 2 iulie 2019, pronunţate în dosarele nr. 2.409/89/2018/a1 şi nr. 2.472/89/2018/a1, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, admiţând recursurile declarate împotriva sentinţelor civile ale Tribunalului Vaslui prin care s-au respins, ca inadmisibile, excepţiile de neconstituţionale invocate, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 16. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.257D/2019, prin Încheierea din 19 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 8.290/63/2018, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 17. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.268D/2019, prin Încheierea din 19 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.451/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dumitru Măcelaru, de Vasile Crăciun, de Dacian Flavius Indrie, de Giani Tiberiu Bojte, de Gheorghe Liviu Gliga, de Radu Mihai Ballos, de Săndel Stoica, de Ionuţ Dănuţ Mitroi, de Marinel Sorin Surdu, de Eugen Dumitraşcu, de Sorinel-Iliuţă Constantin, de Eduard Biro, de Constantin Virgil Mărginean, de Gheorghe Ciobotariu, de Constantin Văduva, de Ioana Stanca şi de Constantin Preoteasa în cadrul soluţionării unor cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor la decizii de pensionare, soluţionarea cererilor de acordare de despăgubiri pentru repararea prejudiciilor cauzate prin aplicarea dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, soluţionarea cererilor de recalculare a pensiei, respectiv soluţionarea cererilor de actualizare a pensiei. 19. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia invocă atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă, cât şi critici de neconstituţionalitate intrinsecă ce privesc art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 20. Referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, autorii excepţiei susţin că prevederile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi (5), precum şi art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, deoarece orice aspecte care vizează protecţia socială - în speţă, pensiile - trebuie reglementate prin lege organică. Or, dispoziţiile criticate modifică şi completează o lege organică - Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat - şi astfel contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. 21. De asemenea, prevederile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 contravin dispoziţiilor art. 61 alin. (1) şi ale art. 102 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind rolul Parlamentului şi, respectiv rolul Guvernului, deoarece Guvernul s-a substituit Parlamentului, legiferând în locul acestuia într-un domeniu supus în mod exclusiv atribuţiilor senatorilor şi deputaţilor. Totodată, se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia adoptarea ordonanţelor de urgenţă numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă este neconstituţională. 22. Se mai susţine că este încălcat şi art. 1 alin. (5) din Constituţie privind principiul previzibilităţii şi accesibilităţii legii, deoarece pensionarul nu este în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condiţiilor de pensionare sau a condiţiilor de recalculare a pensiei. 23. Totodată, se susţine încălcarea dispoziţiilor art. 108 alin. (3) din Constituţie, deoarece pentru anul 2017, Guvernul nu a fost abilitat să emită Ordonanţa de urgenţă nr. 59/2017. 24. Pe de altă parte, se susţine că Legea nr. 223/2015 este o lege organică în domeniul pensiilor militare de stat, iar abilitarea Guvernului de către Parlament vizează numai emiterea de ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Or, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 modifică Legea nr. 223/2015, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 115 alin. (1) din Constituţie [art. 114 alin. (1) din Constituţie, înainte de republicarea acesteia]. 25. De asemenea, se arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost emisă cu încălcarea cerinţelor prevăzute de dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, fără a exista o situaţie extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată, sens în care se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Deşi, la modul general, în Preambulul acestui act normativ se invocă principiul echităţii şi principiul egalităţii, prin emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 s-a creat o mare inechitate între categoriile de pensionari. Totodată, Guvernul nu a motivat urgenţa adoptării actului normativ criticat. 26. Se mai susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 s-a adoptat fără să se ţină cont de atenţionările din avizul Consiliului Legislativ (referitoare la nemotivarea urgenţei şi la neînsoţirea proiectului de avizul de oportunitate al Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul şi de adresele de avizare ale ministerelor şi ale altor structuri implicate) şi de avizul nefavorabil al Consiliului Economic şi Social (motivat de instituirea discriminării şi de lipsa justificării urgenţei, a unui studiu de impact şi de nerespectarea principiilor şi normelor din legislaţia muncii). 27. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, autorii excepţiei susţin că dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 au ca efect diminuarea cuantumului pensiei şi, astfel, contravin prevederilor art. 47 din Constituţie, deoarece afectează substanţa dreptului la pensie, care este un drept fundamental. Totodată, nu există justificare şi nici cadru constituţional pentru ca, la două pensii nete cu valori diferite, o persoană să rămână în plată cu o pensie mai mică. 28. Modificarea art. 59 din Legea nr. 223/2015, prin art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în sensul actualizării pensiilor militare cu rata medie anuală a inflaţiei, iar nu cu 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, este contrară dispoziţiilor art. 16 din Constituţie. De asemenea, se ajunge la lipsa unei actualizări efective a cuantumului pensiei militare de stat. 29. Pe de altă parte, se susţine că actualizarea pensiei se efectuează doar în raport cu rata medie anuală a inflaţiei, or ar trebuie ca pensiile militare de stat să se actualizeze în raport cu majorarea soldelor de funcţie a militarilor în activitate. 30. Modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015, prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în sensul introducerii unei prevederi care să limiteze cuantumul net al pensiei, eliminând posibilitatea de actualizare a pensiei militare, creează o situaţie inferioară faţă de persoanele asigurate în sistemul public de pensii. Totodată, modificarea care permite actualizarea pensiei este fără sens, câtă vreme acelaşi act normativ stabileşte imperativ plafonarea pensiilor la media soldelor nete. De altfel, Legea nr. 223/2015, în forma actuală, impune o dublă plafonare a pensiei militare de stat, atât prin art. 30 (care prevede că pensia nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul), cât şi prin art. 60 (care prevede că pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul). 31. Astfel, prevederile criticate încalcă atât principiul egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 din Constituţie, precum şi principul interzicerii discriminării consacrat de art. 14 din Convenţie. Se invocă, în acest sens, Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, prin care Curtea Constituţională a statuat că instituirea pensiei militare de serviciu nu reprezintă un privilegiu, constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii. Or, dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 plafonează pensiile de serviciu, acestea nemaiputând depăşi valoarea salariilor aflate în plată, creând astfel o discriminare a cadrelor militare faţă de alte categorii de pensionari. 32. Mai mult, deşi legea (art. 11 din Legea nr. 80/1995) prevede acordarea unor sporuri pentru rezultate meritorii în îndeplinirea obligaţiilor, prin plafonarea introdusă de art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, pensionarii sunt practic lipsiţi de efectele acordării ordinului „Meritul Militar“. Mai mult, majorarea aferentă acordării semnului onorific a fost extinsă, prin Legea nr. 149/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, şi pentru soldaţi sau gradaţi, rezultând astfel că intenţia legiuitorului a fost de a majora cuantumul pensiei nete cu aceste procente, iar nu de a o plafona. 33. Totodată, deşi prin plata contribuţiei la fondul de pensie suplimentară, potrivit legii, pensionarul militar avea dreptul la sporurile prevăzute de art. 108 din Legea nr. 223/2015, ca urmare a plafonării pensiei nete, nici acestea nu mai sunt acordate, deşi persoana activă a contribuit la acest fond. 34. Prevederile criticate încalcă şi principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat şi dispoziţiile Legii nr. 223/2015 care consacră principiul egalităţii, adică asigurarea unui tratament nediscriminatoriu între persoanele aflate în aceeaşi situaţie juridică în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, precum şi principiul recunoştinţei. 35. Se mai susţine şi existenţa unei discriminări între persoanele care s-au pensionat anterior datei de 15 septembrie 2017 (data la care au intrat în vigoare prevederile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi care modifică art. 60 din Legea nr. 223/2015, prin introducerea unui plafon maxim al pensiei) şi care au în plată pensii nediminuate şi persoanele care s-au pensionat ulterior acestui moment, întrucât aceste persoane se află în situaţii juridice identice. Astfel, pentru persoanele care s-au pensionat anterior datei de 15 septembrie 2017 nu există plafonarea cuantumului pensiei militare de stat. 36. Totodată, se invocă o discriminare a militarilor faţă de magistraţi, sub aspectul reglementării referitoare la pensia de serviciu, sens în care se invocă Decizia nr. 20 din 22 februarie 2000, prin care Curtea Constituţională a statuat că „nu se poate identifica o raţiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit magistraţilor faţă de cadrele medicale permanente“. Instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii. 37. Se mai susţine că dispoziţiile art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, introduse prin art. VII pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, prevăd că pensia netă este pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit potrivit legislaţiei în vigoare, însă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a stabilit o altă definiţie a pensiei nete, respectiv s-a statuat că pensia netă nu poate depăşi media salariilor nete din baza de calcul. Or, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă în elaborarea actelor normative, un act normativ nu poate cuprinde dispoziţii contrare. 38. De asemenea, se susţine încălcarea prevederilor art. 44 din Constituţie şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie privind protecţia proprietăţii private. În acest sens se invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, susţinând că prestaţiile sociale intră sub incidenţa art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora (Hotărârea din 6 iulie 2005, pronunţată în Cauza Stec şi alţii împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Totodată, se arată că are loc o încălcare a principiului drepturilor câştigate, deoarece actualizarea pensiei raportat la soldele militarilor activi este un drept câştigat. În acest sens se afirmă că, aşa cum a statuat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, dacă prestaţiile acordate în temeiul reglementării vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu noua reglementare, acestea nu trebuie să fie reduse. Totodată, principiul drepturilor câştigate este expres stipulat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. 39. Referitor la încălcarea art. 15 din Constituţie, se susţine că dispoziţiile criticate contravin principiului neretroactivităţii legii, deoarece o lege ulterioară nu poate aduce atingere drepturilor născute sub imperiul legilor anterioare, legea nouă neputând retroactiva. Totodată, potrivit art. 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, drepturile şi libertăţile câştigate nu pot fi desfiinţate. 40. Se mai susţine încălcarea prevederilor art. 53 din Constituţie, referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, sens în care se invocă Deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, nr. 503 din 16 noiembrie 2004, nr. 872 din 25 iunie 2010 şi nr. 462 din 17 septembrie 2014. 41. Totodată, se arată că dificultăţile bugetului asigurărilor sociale de stat nu pot fi opuse dreptului la pensie în sensul diminuării cuantumului pensiei, iar principiile constituţionale privind egalitatea în drepturi nu pot fi afectate de proasta gestionare a bugetului de către stat. 42. În dosarele Curţii Constituţionale nr. 905D/2019 şi nr. 1.038D/2019, autorii excepţiei mai susţin că prevederile art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 încalcă cerinţele ce ţin de statutul României de ţară membră NATO şi UE, cerinţe stipulate în tratatele de aderare. Astfel, pensia militarilor se încadrează în Pilonul al doilea privind schemele ocupaţionale, guvernate de Directiva 86/378/CEE, modificată prin Directiva 97/96/CEE, recunoscută şi acceptată de România în cadrul Reuniunii bilaterale de la Bruxelles din ianuarie 2007. În acest temei, pensiile militarilor din ţările membre se actualizează imediat după majorarea soldelor militarilor activi şi periodic, în raport cu rata inflaţiei. 43. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.038D/2019, autorul excepţiei mai susţine că, prin modificările aduse Legii nr. 223/2015 de către Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, se aduce atingere prevederilor art. 54 şi 55 din Constituţie, care consacră îndatoriri fundamentale, şi, deşi fidelitatea faţă de ţară este sacră, numărul cadrelor profesioniste calificate din sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională va scădea în viitor, fiind astfel afectată capacitatea de apărare a ţării. 44. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.268D/2019, autorul excepţiei mai susţine că indexarea pensiei militare de stat cu 5,25%, prevăzută de art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 şi aplicabilă pe parcursul anului 2017, rămâne fără efect prin intrarea în vigoare a art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, ceea ce încalcă dreptul la pensie al celor pensionaţi după intrarea în vigoare a acestui ultim act normativ, creează discriminări între persoanele pensionate în anul 2017 şi încalcă principiul previzibilităţii şi al accesibilităţii normelor juridice. 45. Pentru toate aceste motive se susţine că dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 contravin şi prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, potrivit cărora ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie. 46. În dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.257D/2019 şi nr. 2.664D/2019, după sesizarea Curţii Constituţionale de către instanţa judecătorească, autorii excepţiei Stanca Ioana şi Constantin Sorinel-Iliuţă au depus, la data de 5 iunie 2020, respectiv la 28 aprilie 2020 şi 1 septembrie 2020, câte o completare a excepţiei de neconstituţionalitate, prin care solicită să se constate că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată fără să se solicite avizul Consiliului Legislativ, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 79 şi art. 1 alin. (5) din Constituţie. 47. Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă, Tribunalul Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.058D/2019 şi nr. 2.664D/2019, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă, Tribunalul Alba - Secţia I civilă, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă apreciază că prevederile criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. 48. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.272D/2019 şi nr. 2.292D/2019, consideră că exprimarea opiniei sale ar echivala cu o antepronunţare în cauză. 49. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 50. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 51. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, concluziile scrise depuse la dosare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, cererile de judecare în lipsă depuse în dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.224D/2019 şi nr. 2.306D/2019, susţinerile autorului excepţiei prezent la şedinţa publică, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 52. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 53. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, dispoziţii care au următorul conţinut: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) şi m), cu următorul cuprins: "l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare;m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare." 2. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 59 Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată." 3. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 60 La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei." 54. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului în cadrul democraţiei constituţionale, art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 4 alin. (1) privind unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi, art. 11 alin. (1) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în faţa legii, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent şi alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 54 privind fidelitatea faţă de ţară, art. 55 privind apărarea ţării, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea numai prin lege organică a protecţiei sociale, art. 102 alin. (1) şi (2) privind rolul Guvernului, art. 108 alin. (3), potrivit căruia ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta, art. 115 alin. (1), (4) şi (6) privind delegarea legislativă şi condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului şi art. 118 privind forţele armate. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 - Obligaţia de a respecta drepturile omului, ale art. 14 - Interzicerea discriminării, ale art. 17 - Interzicerea abuzului de drept, ale art. 18 - Limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 1 - Protecţia proprietăţii şi ale art. 6 - Semnare şi ratificare din Primul Protocol adiţional la această convenţie, precum şi prevederile art. 1, potrivit căruia toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi, ale art. 7, potrivit căruia toţi oamenii sunt egali în faţa legii şi au, fără nicio deosebire, dreptul la o egală protecţie a legii, ale art. 25, potrivit căruia orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei sale, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa sa, şi ale art. 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, potrivit căruia „Nicio dispoziţie a prezentei declaraţii nu poate fi interpretată ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvârşi vreun act îndreptat spre desfiinţarea unor drepturi sau libertăţi enunţate în prezenta declaraţie.“ 55. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 completează art. 3 cu lit. l) şi m) şi modifică art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu privire la actualizarea pensiilor militare de stat şi la limita maximă a pensiei nete. Curtea s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor criticate, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, Decizia nr. 545 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 18 noiembrie 2020, sau Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021. 56. Referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă aduse art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, raportate la încălcarea art. 1 alin. (4) şi (5), art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. p), art. 102 alin. (1) şi (2), art. 108 alin. (3) şi art. 115 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine că, referitor la competenţa Guvernului de a adopta acte cu caracter normativ cu putere de lege, s-a pronunţat printr-o jurisprudenţă vastă în care a statuat că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituţie conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a ţării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. În sistemul constituţional român, regula este aceea că Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a relaţiilor sociale, ci doar de dreptul de a adopta legislaţia secundară. Cu toate acestea, Constituţia instituie prin art. 108 alin. (3) şi art. 115 alin. (1)-(3) competenţa Guvernului de a emite ordonanţe, deci o competenţă normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competenţa de legiferare în domenii strict delimitate de Constituţie şi de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenţei de legiferare, Curtea a reţinut că relaţia dintre puterea legislativă şi cea executivă se desăvârşeşte prin competenţa conferită Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă în condiţiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie. Astfel, ordonanţa de urgenţă, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă faţă unei situaţii extraordinare, se justifică prin necesitatea şi urgenţa reglementării acestei situaţii care, datorită circumstanţelor sale, impune adoptarea de soluţii imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, paragrafele 89-91). 57. Prin aceeaşi decizie, paragrafele 92 şi 93, Curtea a mai reţinut că regimul particular al ordonanţei de urgenţă este prevăzut în art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie şi se referă la cazurile în care poate fi emisă: situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acesteia; intrarea în vigoare: numai după depunerea spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera iniţial sesizată şi convocarea obligatorie a Parlamentului, dacă nu se află în sesiune; domeniul de reglementare: acesta poate fi şi de natura legilor organice, caz în care legea de aprobare se adoptă cu majoritatea prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituţie; ordonanţa de urgenţă nu poate fi însă adoptată în domeniul legilor constituţionale, nu poate afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu poate viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică. Astfel, pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituţia, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanţe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanţe de urgenţă [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuţii legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voinţă al Parlamentului ori pe cale constituţională, în situaţii extraordinare, şi numai sub control parlamentar. 58. În cauză, Curtea reţine că actul normativ criticat este o ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvern, în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie, iar nu o ordonanţă simplă, care să fie adoptată de Guvern în temeiul unei legi de abilitare, potrivit art. 108 alin. (3) şi art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie. Totodată, Curtea reţine că, spre deosebire de ordonanţa simplă, ordonanţa de urgenţă a Guvernului poate reglementa şi în domenii care aparţin legii organice. Prin urmare, toate criticile autorilor excepţiei privind reglementarea unor modificări şi completări aduse Legii nr. 223/2015 printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sunt neîntemeiate. 59. Referitor la critica de neconstituţionalitate extrinsecă privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie, prin Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, precitată, paragraful 27, şi prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, precitată, paragraful 35, Curtea a reţinut, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie. În acest sens, a arătat că „în contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale“. 60. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă raportate la art. 15 şi 16 din Constituţie, potrivit cărora dispoziţiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat aceeaşi funcţie, dar au ieşit la pensie în perioade diferite, în temeiul unor acte normative distincte, sunt relevante cele reţinute prin Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 şi 26, şi prin Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, paragraful 23, potrivit cărora persoanele care se pensionează se supun dispoziţiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 545 din 2 iulie 2020, precitată). 61. Cât priveşte susţinerile referitoare la pretinsa discriminare pe care dispoziţiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de pensionari, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau pensionari din sistemul public, Curtea a reţinut că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu, respectiv pensionarii din sistemul public nu se află în situaţii identice, fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie (în acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, sau Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, paragraful 24). 62. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, prin Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, paragraful 25, Curtea a reţinut că nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunţată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, articolul 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, sau Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea Constituţională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil.“ În aceste condiţii, nu se încalcă dispoziţiile art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată. 63. Referitor la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, paragraful 22, a constatat că dispoziţiile de lege criticate, potrivit cărora pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, sunt în acord cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. 64. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislaţia în ceea ce priveşte modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a amintit, la paragraful 28 al Deciziei nr. 543 din 2 iulie 2020, cele reţinute anterior prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, potrivit cărora art. 47 alin. (2) din Constituţie, deşi consacră dreptul la pensie, nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, aşa cum s-a statuat prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. 65. Având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, Curtea a reţinut că invocarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. 66. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 67. Cu privire la dispoziţiile din actele internaţionale invocate prin prisma art. 11 şi 20 din Constituţie, Curtea observă că acestea se referă, în esenţă, la obligaţia de a respecta drepturile omului, la interzicerea discriminării, la interzicerea abuzului de drept, la limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, la protecţia proprietăţii, la o egală protecţie a legii şi la dreptul la pensie. Or, argumentele reţinute mai sus care reies din jurisprudenţa Curţii Constituţionale abordează toate aceste aspecte, fiind, în consecinţă, valabile şi cu privire la aceste dispoziţii. 68. Cât priveşte invocarea dispoziţiilor art. 54 privind fidelitatea faţă de ţară, ale art. 55 privind apărarea ţării şi ale art. 118 privind forţele armate din Constituţie, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauza de faţă. 69. În final, Curtea observă că, întrucât nu a fost reţinută afectarea vreunui drept sau a vreunei libertăţi fundamentale, prin adoptarea art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, au fost respectate dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie. 70. Referitor la completarea excepţiei de neconstituţionalitate, depusă la Curtea Constituţională ulterior sesizării sale prin încheierile instanţelor judecătoreşti, completare prin care autorii din dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.257D/2019 şi nr. 2.664D/2019 solicită să se constate că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată fără să se solicite avizul Consiliului Legislativ, ceea ce ar contraveni dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi ale art. 79 din Constituţie, Curtea constată că nu se poate primi această solicitare, întrucât, potrivit jurisprudenţei sale, temeiurile excepţiei de neconstituţionalitate sunt cele precizate prin încheierea de sesizare a instanţei de judecată în faţa căreia a fost invocată excepţia, astfel că în faţa Curţii Constituţionale nu pot fi invocate alte temeiuri ale excepţiei decât cele stabilite prin încheierea de sesizare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 272 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 4 septembrie 2013. 71. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dumitru Măcelaru în Dosarul nr. 916/100/2018 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, de Vasile Crăciun în Dosarul nr. 2.003/100/2018 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, de Dacian Flavius Indrie în Dosarul nr. 37/108/2019 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, de Gheorghe Liviu Gliga în Dosarul nr. 26/83/2019 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Săndel Stoica în Dosarul nr. 512/91/2018 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ionuţ Dănuţ Mitroi în Dosarul nr. 35.515/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Eduard Biro în Dosarul nr. 3.373/121/2018 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, de Constantin Virgil Mărginean în Dosarul nr. 2.505/107/2018 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, de Gheorghe Ciobotariu în Dosarul nr. 2.409/89/2018 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă, de Ioana Stanca în Dosarul nr. 8.290/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Constantin Preoteasa în Dosarul nr. 1.451/97/2018 al Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, de Marinel Sorin Surdu în Dosarul nr. 9.931/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Eugen Dumitraşcu în Dosarul nr. 5.569/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Constantin Văduva în Dosarul nr. 2.472/89/2018 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă, de Radu Mihai Ballos în Dosarul nr. 28/83/2019 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Giani Tiberiu Bojte în Dosarul nr. 1.126/108/2019 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale şi de Sorinel-Iliuţă Constantin în Dosarul nr. 7.717/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, Tribunalului Arad – Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, Tribunalului Alba - Secţia I civilă, Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
