Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────┬─────────┐
│Valer Dorneanu │- │ │
│ │preşedinte│ │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│Marian Enache │- │ │
│ │judecător │ │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│Petre Lăzăroiu │- │ │
│ │judecător │ │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│Mircea Ştefan │- │ │
│Minea │judecător │ │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│Mona-Maria │- │ │
│Pivniceru │judecător │ │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│Livia Doina │ │- │
│Stanciu │ │judecător│
├─────────────────┼──────────┴─────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Patricia Marilena│- magistrat-asistent│
│Ionea │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013 şi ale art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Teodoriu Liliana în Dosarul nr. 2.390/40/2016 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.696D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă autoarea excepţiei. Lipsesc părţile Casa Judeţeană de Pensii Botoşani şi Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că atât timp cât plăteşte o cauţiune pentru suspendarea executării unei hotărâri judecătoreşti, sintagma „poate suspenda executarea“ din cuprinsul art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă este neconstituţională, întrucât instituie o opţiune pentru instanţa de judecată, şi nu o obligaţie. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 340/2013 arată că acestea sunt neconstituţionale întrucât stabilesc o valoare a indicelui de corecţie a pensiei de 1,07, care nu corespunde valorii prevăzute de art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Consideră că nu este vina sa că nu s-a pensionat anterior, când valoarea indicelui de corecţie era mai mare. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 340/2013, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016, în care a constatat constituţionalitatea acestor dispoziţii de lege. Referitor la critica formulată de autoarea excepţiei în raport cu dispoziţiile art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă arată că argumentele invocate nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate, ci vizează modul de aplicare a legii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 25 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.390/40/2016, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013 şi ale art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Teodoriu Liliana cu prilejul soluţionării unui litigiu de asigurări sociale. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 340/2013 instituie o discriminare a persoanelor cărora li se aplică indicele de corecţie prevăzut de acest text de lege în raport cu persoanele ale căror pensii au fost calculate în anii 2011, 2012 şi în perioada 1-22 ianuarie 2013, cărora li s-a aplicat indicele de corecţie calculat în baza art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Consideră că în perioada 22 ianuarie- 31 decembrie 2013 şi în anii 2014 şi 2015 acest indice nu a fost calculat potrivit aceluiaşi algoritm, ci a fost stabilit la un nivel inferior celui care ar fi rezultat din aplicarea formulei prevăzute de art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Prin urmare, consideră că sunt încălcate art. 15 alin. (1) şi art. 20 din Constituţie, precum şi prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 7. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă arată că sintagma „poate suspenda executarea“ este contrară art. 20 şi art. 52 din Constituţie, precum şi dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât a plătit cauţiune şi taxă judiciară de timbru pentru judecarea contestaţiei la executare şi suspendarea executării silite, dar instanţa de judecată nu a dispus suspendarea executării. 8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, invocând cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016 şi Decizia nr. 114 din 1 februarie 2011, consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. 9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 10. Guvernul apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens aminteşte că, potrivit dispoziţiilor art. 47 alin. (1) din Constituţie, aşa cum au fost interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin Decizia nr. 223 din 13 martie 2007, „legiuitorul este în drept să stabilească şi să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul şi cuantumul acestora, având în vedere nevoia de a asigura un nivel de trai decent şi dreptul la protecţie socială, dar şi posibilităţile economico-financiare existente în diferite intervale de timp. În acelaşi timp, cuantumul pensiei nu trebuie să fie neapărat proporţional cu valoarea contribuţiei la fondul de asigurări sociale, pentru că această contribuţie nu constituie un depozit ce urmează a fi restituit, iar pensia şi celelalte drepturi de asigurări sociale se acordă în conformitate cu principiile subsidiarităţii şi ale solidarităţii sociale.“ De asemenea invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016, în sensul constituţionalităţii art. 19 din Legea nr. 340/2013. 11. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă arată că din motivarea formulată de autoarea acestei excepţii reiese că, în realitate, sunt avute în vedere dispoziţiile art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Cu privire la critica raportată la dreptul de acces liber la justiţie aminteşte cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 cu privire la competenţa exclusivă a legiuitorului de a stabili regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti. De asemenea menţionează cele reţinute de Curtea Constituţională în materia contestării la executare prin Decizia nr. 160 din 30 mai 2002 şi Decizia nr. 346 din 18 septembrie 2003. 12. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale şi aminteşte Decizia nr. 351 din 24 mai 2016 prin care Curtea Constituţională a constatat constituţionalitatea art. 19 din Legea nr. 340/2013. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 12 decembrie 2013, şi dispoziţiile art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la acest din urmă text de lege, Curtea constată că autoarea excepţiei vizează, în realitate, dispoziţiile art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare: - Art. 19 din Legea nr. 340/2013: „În anul 2014 indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,07.“; – Art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestaţia la executare sau prin cerere separată.“ 16. Autoarea excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. De asemenea susţine că sunt încălcate prevederile art. 6 şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la procesul echitabil şi interzicerea discriminării. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că în jurisprudenţa sa s-a mai pronunţat cu privire la dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 340/2013 constatând constituţionalitatea acestora. Astfel, prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 18 august 2016, paragrafele 15 şi 16, Curtea a reţinut, în esenţă, că, „deşi art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, instituie o formulă unică de calcul al indicelui de corecţie (raportul dintre 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie), cei doi termeni ai acestei formule - şi anume câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie - variază de la an la an.“ Prin urmare, în funcţie de aceşti factori, legiuitorul are posibilitatea să stabilească o valoare fixă a indicelui de corecţie aplicabilă într-un anumit an. 18. Tot prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016, paragraful 17, Curtea a arătat că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări, şi a invocat în acest sens Decizia nr. 870 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008. 19. Analizând, în continuare, criticile de neconstituţionalitate vizând dispoziţiile art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că articolul de lege menţionat reglementează condiţiile legale în care se poate solicita suspendarea executării. Potrivit art. 719 alin. (1) teza a doua alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, această cerere se poate solicita odată cu contestaţia la executare sau prin cerere separată şi este condiţionată de plata unei cauţiuni, calculată la valoarea obiectului contestaţiei. Suspendarea executării nu operează automat, prin simpla formulare a cererii şi plata cauţiunii, aşa cum susţine autorul excepţiei, ci este supusă analizei instanţei de judecată, care o va dispune atunci când apreciază că există motive temeinice, aşa cum prevede art. 719 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă. În acest sens, prin Decizia nr. 619 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 30 decembrie 2014, paragraful 16, Curtea Constituţională a statuat că „plata cauţiunii nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite“ şi a apreciat că „instituirea acestei obligaţii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiţie“. 20. Doar cu titlu de excepţie, dispoziţiile art. 719 alin. (4) din Codul de procedură civilă dispun că „Suspendarea executării este obligatorie şi cauţiunea nu este necesară dacă: 1. hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu; 2. înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în prima instanţă; 3. debitorul face dovada cu înscris autentic că a obţinut de la creditor o amânare ori, după caz, beneficiază de un termen de plată.“ 21. Autoarea excepţiei consideră că textul de lege criticat îi încalcă dreptul de acces liber la justiţie, întrucât nu instituie suspendarea automată a executării, ca urmare a cererii şi plăţii cauţiunii, cererea de suspendare fiind supusă analizei instanţei de judecată. Or, faţă de această critică Curtea reţine că accesul liber la justiţie presupune dreptul persoanei de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. Acest drept, ocrotit atât de prevederile art. 21 din Constitutie, cât şi de prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, nu exclude însă, ci, din contră, impune o analiză a instanţei de judecată, ca organ prin care se realizează actul de justiţie, aşa cum dispune art. 126 alin. (1) din Constituţie. Prin urmare, aprecierea de către instanţa de judecată a temeiniciei motivelor pentru care se solicită suspendarea executării nu sunt contrare dreptului de acces liber la justiţie, ci reprezintă o expresie a acestui drept fundamental. 22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Teodoriu Liliana în Dosarul nr. 2.390/40/2016 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013 şi ale art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 decembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
