Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Ion P. Ciucur în Dosarul nr. 590/35/2017* al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.266D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de Ion P. Ciucur prin care susţine excepţia de neconstituţionalitate. 4. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.606D/2018 şi nr. 2.276D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe I. Alexandru şi de Neculae Corcea în dosarele nr. 217/36/2018, respectiv nr. 3.113/118/2018 ale Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă. 5. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 6. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.606D/2018 şi nr. 2.276D/2018 la Dosarul nr. 1.266D/2018, care este primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 6 iulie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 590/35/2017*, Încheierea din 18 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 217/36/2018, şi Încheierea din 7 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.113/118/2018, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Ion P. Ciucur, Alexandru I. Gheorghe şi Neculae Corcea în cadrul unor cauze civile privind recalcularea pensiilor militare de stat. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza reglementărilor anterioare devin pensii militare de stat şi se recalculează avându-se în vedere baza de calcul stabilită prin art. 28 din aceeaşi lege, sunt discriminatorii. Discriminarea se produce între pensionarii care au ieşit la pensie după 1 ianuarie 2004, respectiv cei care ies la pensie în prezent, pe de o parte, şi pensionarii care au ieşit la pensie înainte de anul 2004, pe de altă parte, aceştia din urmă fiind dezavantajaţi. 10. În acest sens, arată că la 1 ianuarie 2004 a intrat în vigoare Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, prin care s-a stabilit un salariu/o soldă al/a funcţiei de bază în cuantum mic, dar, pentru a nu scădea veniturile salariale ale poliţiştilor, la solda funcţiei de bază s-a adăugat o indemnizaţie de dispozitiv, mărind cu 25% această soldă, şi s-au mai adăugat unele sporuri, care, de asemenea, au mărit câştigurile salariale cu până la 127%. De cealaltă parte, legile salarizării poliţiştilor, în vigoare în timpul regimului comunist, prevedeau un salariu/o soldă al/a funcţiei de bază mult mai mare, fără alte adaosuri, în afară de solda de grad, gradaţii, prima de comandă şi, mai târziu, salariul de merit. 11. Prin formularea procedeului de recalculare a pensiilor, acelaşi pentru cei care au realizat înainte de anul 2004 venituri salariale fundamentate pe anumite criterii, ca şi pentru cei care au realizat venituri salariale fundamentate pe alte criterii după 1 ianuarie 2004, art. 109 din Legea nr. 223/2015 a creat o discriminare vădită între cele două grupuri de persoane menţionate. Astfel, baza de calcul pentru cei pensionaţi după anul 2004 este compusă din salariul lunar brut pe care l-au realizat în cele 6 luni consecutive alese din ultimii 5 ani, care cuprinde: solda/salariul funcţiei de bază, solda de grad, gradaţiile, prima de comandă (unde e cazul), la care se adaugă o indemnizaţie de dispozitiv de 25% şi o mulţime de sporuri, într-o cotă totală de încă 127%. Baza de calcul pentru cei pensionaţi înainte de anul 2004 este compusă dintr-un salariu brut al funcţiei de bază, prevăzut în legile salarizării în vigoare la data recalculării, salariu pe care aceştia nu l-au realizat, ci li se impune prin transpunere, fără vreo actualizare a cuantumului realizat în cele 6 luni alese. Această transpunere se limitează la salariul/solda funcţiei de bază împreună cu elementele sale, dar fără sporurile care, de fapt, constituie partea cea mai mare din veniturile salariale actuale. Motivaţia neacordării sporurilor se datorează trimiterii pe care art. 109 din Legea nr. 223/2015 o face la dispoziţiile art. 28 din aceeaşi lege, care se referă la stabilirea bazei de calcul pentru cei care se pensionează în prezent şi nu are în vedere şi pensiile recalculate. Din includerea acestui articol în textul art. 109 rezultă că pensionarul cu pensia aflată în plată îşi alege 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, iar media soldelor lunare brute realizate în perioada aleasă se actualizează. În realitate, cuantumul salariilor alese nu se actualizează, ci se transpune, aşa cum prevede art. 109, şi, în locul veniturilor alese, se iau ca bază de calcul alte venituri salariale, care nu au fost realizate în cele 6 luni alese, respectiv cele prevăzute în legislaţia în vigoare la data actualizării pentru funcţia şi gradul avut în cele 6 luni alese. Prin utilizarea cuvântului „realizate“, se ajunge la situaţia în care persoanelor pensionate înainte de modificarea criteriilor de salarizare să nu li se ia în calcul media salariilor brute, aşa cum prevede art. 28, ci doar media soldelor funcţiei de bază, fără sporuri, iar persoanelor pensionate după această dată şi celor ce se pensionează în prezent, la solda funcţiei de bază să li se adauge o mulţime de sporuri care reprezintă un procent cumulat de peste 140% din salariul funcţiei de bază, sporuri referitoare la nişte criterii pe care pensionarii aflaţi în plată, care au avut funcţii similare, le-au executat şi ei la vremea respectivă, iar retribuţia pentru ele există înglobată în cuantumul vădit mai mare al salariului funcţiei de bază de la acea dată, cuantum pe care art. 109 îl ignoră. 12. Autorii excepţiei susţin şi că prin folosirea sintagmei „devin pensii militare“ din cuprinsul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, legiuitorul a luat dreptul pensionarilor care au rămas în plată cu pensia anterior stabilită de a mai beneficia de mărirea punctului de pensie, iar aceste pensii nu mai cresc niciodată, pentru că reactualizarea se aplică la cuantumul pensiei recalculate conform Legii nr. 223/2015 şi se va constata de fiecare dată că sunt mai mici, urmând să rămână în continuare aceeaşi pensie în plată. 13. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. 14. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare. Examinând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, critica formulată de autorii excepţiei vizează doar dispoziţiile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.“ 18. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste dispoziţii de lege contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, precum şi art. 14, privind interzicerea discriminării, din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică, în esenţă, faptul că între militarii pensionaţi în perioade diferite de timp există diferenţe în ceea ce priveşte baza de calcul al pensiei, întrucât sunt avute în vedere elemente de salarizare diferite, stabilite de acte normative distincte, succesive. Or, în opinia lor, recalcularea pensiei ar trebui să se bazeze pe aceleaşi elemente de salarizare, indiferent de data ieşirii la pensie. 20. Faţă de aceste critici, Curtea reţine că, prin recalcularea pensiilor stabilite în temeiul reglementărilor anterioare, legiuitorul a urmărit instituirea unui sistem al pensiilor militare de stat organizat după principii unitare. Deşi legiuitorul poate institui reglementări prin care să urmărească diminuarea ori înlăturarea diferenţelor de tratament juridic dintre persoanele care s-au pensionat în temeiul unor acte normative diferite, succesive, acest demers nu reprezintă o obligaţie ce decurge din prevederile constituţionale ale art. 16. În acest sens, Curtea, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragraful 68, a reţinut că „situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări.“ 21. De altfel, Curtea aminteşte că în acelaşi sens sunt şi cele reţinute prin Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019, potrivit cărora o nouă legislaţie referitoare la pensii nu se aplică în mod automat persoanelor pensionate pe baza legislaţiei anterior în vigoare. O asemenea aplicare ar însemna o extindere a incidenţei actului normativ asupra unor situaţii din trecut, care ar avea efect retroactiv şi ar contraveni dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Totodată, Curtea a arătat că existenţa unor discrepanţe între persoanele pensionate în temeiul unor acte normative diferite nu îndreptăţeşte calificarea reglementării ca fiind discriminatorie şi, prin aceasta, neconstituţională, esenţială fiind voinţa legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, şi nu dintr-odată, ceea ce, pentru raţiuni evidente, nu este practic posibil. 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion P. Ciucur, Gheorghe I. Alexandru şi Neculae Corcea în dosarele nr. 590/35/2017*, nr. 217/36/2018 şi nr. 3.113/118/2018 ale Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
