Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, prin care au fost modificate dispoziţiile art. 6, 16, 17 şi 19-23 din Legea nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Honciu în Dosarul nr. 46.532/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.737D/2017, 1.738D/2017, 1.768D/2017, 1.802D/2017, 1.803D/2017, 1.804D/2017, 1.857D/2017, 1.858D/2017, 1.859D/2017, 1.860D/2017, 1.915D/2017, 1.916D/2017, 1.917D/2017, 1.956D/2017, 1.957D/2017, 1.958D/2017, 1.959D/2017, 2.253D/2017, 2.254D/2017, 2.255D/2017, 2.263D/2017, 2.271D/2017 şi 2.309D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, 6, 16, 17 şi 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Excepţia a fost ridicată de Ilie Ruse, Marin Dulea, Ion Marinescu, Constantin Gherghinaru, Constantin Vlăsceanu, Puiu Fulga, Constantin Mihai, Mitică Ilincovici, Anghel Matache, Titu Rădulescu, Constantin Sabiescu, Marin Traian Radu, Marin Oprea, Valerian Duţu, Fănuţă Topală, Mircea Vasiloiu, Jan Stere, Aurel Graur, Vasile Anton, Mircea Ivănel, Gheorghe Ene, Augustin Emilian Şuică şi Dumitru Barbărasă în dosarele nr. 39.634/3/2016, nr. 39.645/3/2016, nr. 42.603/3/2016, nr. 33.227/3/2016, nr. 36.693/3/2016, nr. 33.233/3/2016, nr. 41.850/3/2016, nr. 42.623/3/2016, nr. 42.629/3/2016, nr. 42.630/3/2016, nr. 33.225/3/2016, nr. 33.239/3/2016, nr. 42.622/3/2016, nr. 19.963/3/2016, nr. 22.221/3/2016, nr. 30.235/3/2016, nr. 34.375/3/2016, nr. 22.213/3/2016, nr. 22.224/3/2016, nr. 46.528/3/2016, nr. 37.281/3/2016, nr. 813/3/2017 şi nr. 11.238/3/2016 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal răspund personal autorii excepţiei Puiu Fulga, Constantin Sabiescu, Valerian Duţu, Fănuţă Topală şi Aurel Graur, precum şi domnul avocat Ilie Drăgulin pentru autorii excepţiei în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.802D/2017-1804D/2017, 1.858D/2017-1860D/2017, nr. 1.915D/2017- 1.917D/2017 şi 1.956D/2017-1.959D/2017. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.692D/2017, 1.737D/2017, 1.738D/2017, 1.768D/2017, 1.802D/2017, 1.803D/2017, 1.804D/2017, 1.857D/2017, 1.858D/2017, 1.859D/2017, 1.860D/2017, 1.915D/2017, 1.916D/2017, 1.917D/2017, 1.956D/2017, 1.957D/2017, 1.958D/2017, 1.959D/2017, 2.253D/2017, 2.254D/2017, 2.255D/2017, 2.263D/2017, 2.271D/2017 şi 2.309D/2017, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.737D/2017, 1.738D/2017, 1.768D/2017, 1.802D/2017, 1.803D/2017, 1.804D/2017, 1.857D/2017, 1.858D/2017, 1.859D/2017, 1.860D/2017, 1.915D/2017, 1.916D/2017, 1.917D/2017, 1.956D/2017, 1.957D/2017, 1.958D/2017, 1.959D/2017, 2.253D/2017, 2.254D/2017, 2.255D/2017, 2.263D/2017, 2.271D/2017 şi 2.309D/2017 la Dosarul nr. 1.692D/2017, care este primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul domnului avocat Ilie Drăgulin, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile legale criticate au fost adoptate în cadrul unui proces lipsit de transparenţă, în care s-au stabilit în mod arbitrar numărul de revoluţionari şi data desfăşurării Revoluţiei din 1989. Astfel a fost încălcat adevărul istoric şi a fost afectată viaţa unui număr mare de persoane, care au participat la Revoluţie, întrucât acestea au suferit o gravă discriminare, nefiindu-le recunoscută contribuţia la acest eveniment. 7. Autorii excepţiei prezenţi solicită, de asemenea, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale criticate sunt discriminatorii. 8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi invocă, în acest sens, cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 444 din 28 iunie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 9. Prin Încheierea din 3 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 46.532/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, prin care au fost modificate dispoziţiile art. 6, 16, 17 şi 19-23 din Legea nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Honciu. 10. Prin sentinţele civile nr. 2.919, nr. 2.920 şi nr. 2.921 din 9 mai 2017, pronunţate în dosarele nr. 39.634/3/2016, nr. 39.645/3/2016 şi nr. 42.603/3/2016, sentinţele civile nr. 813, nr. 808, nr. 814, nr. 811 şi nr. 810 din 10 februarie 2017, pronunţate în dosarele nr. 33.227/3/2016, nr. 36.693/3/2016, nr. 33.233/3/2016, nr. 22.224/3/2016 şi nr. 11.238/3/2016, sentinţele civile nr. 1.685, nr. 1.687, nr. 1.688 şi nr. 1.689 din 16 martie 2017, pronunţate în dosarele nr. 41.850/3/2016, nr. 42.623/3/2016, nr. 42.629/3/2016 şi nr. 42.630/3/2016, Încheierea din 9 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 33.225/3/2016, Încheierea din 6 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 33.239/3/2016, Încheierea din 31 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 42.622/3/2016, Încheierile din 22 mai 2017, pronunţate în dosarele nr. 19.963/3/2016, nr. 22.221/3/2016, nr. 30.235/3/2016 şi nr. 34.375/3/2016, Sentinţa nr. 3.334 din 26 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 22.213/3/2016, Sentinţa civilă nr. 3.048 din 12 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 46.528/3/2016, Încheierea din 18 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 37.281/3/2016 şi Sentinţa civilă nr. 2.665 din 27 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 813/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 6, art. 16, art. 17 şi art. 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Honciu, Ilie Ruse, Marin Dulea, Ion Marinescu, Constantin Gherghinaru, Constantin Vlăsceanu, Puiu Fulga, Vasile Anton, Dumitru Barbărasă, Constantin Mihai, Mitică Ilincovici, Anghel Matache, Titu Rădulescu, Constantin Sabiescu, Marin Traian Radu, Marin Oprea, Valerian Duţu, Fănuţă Topală, Mircea Vasiloiu, Jan Stere, Aurel Graur, Mircea Ivănel, Gheorghe Ene şi Augustin Emilian Şuică. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că, „prin manevre dolosive şi diversiune juridică“, cu nerespectarea principiilor de drept stabilite prin Legea nr. 24/2000, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 a abrogat art. 9 alin. (6) din Legea nr. 341/2004, prin care se finaliza procedura de preschimbare a certificatelor doveditoare prin decret al Preşedintelui ţării, în condiţiile în care peste 28.000 de revoluţionari nu au titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi nu mai pot beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 341/2004. Astfel, plata drepturilor prevăzute de Legea nr. 341/2004 se face numai pentru Luptătorii cu Rol Determinant, dar nu şi pentru Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite. Această discriminare persistă şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, prin faptul că Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite sunt afectaţi, nemaiprimind indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 341/2004, însă cei care nu au participat la Revoluţia din Decembrie 1989, dar au participat la Revoluţia din Braşov din 1987 beneficiază în continuare de plata indemnizaţiei, ceea ce contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie. 12. Raportându-se la art. 22 alin. (1) şi la art. 47 alin. (2) din Constituţie, autorii excepţiei arată că indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 341/2004 a fost singura sursă de existenţă a revoluţionarilor, iar prin eliminarea acesteia se încalcă dreptul la viaţă şi dreptul la măsuri de protecţie socială. Având în vedere acestea, autorii susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin şi art. 53 din Constituţie, întrucât restrângerea acestor drepturi fundamentale este vădit disproporţionată. 13. În final, autorii excepţiei invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului privind interpretarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la protecţia proprietăţii private. De asemenea, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 90 din 7 februarie 2012, prin care s-a reţinut că sumele reprezentând indemnizaţii ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie într-adevăr un bun, în sensul art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 14. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 15. Guvernul, făcând trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. 16. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în actele de sesizare, îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, prin care au fost modificate dispoziţiile art. 6, 16, 17 şi 19-23 din Legea nr. 341/2004, respectiv dispoziţiile art. 4, 6, 16, 17, 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. În realitate, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, modifică, prin art. I, Legea nr. 341/2004. Astfel, Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum reiese din motivarea autorilor acesteia, îl constituie art. I pct. 4, 6, 16, 17 şi pct. 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, având următorul cuprins: "ART. I Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...] 4. La articolul 3 alineatul (1), literele a), b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: a) Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - atribuit celor care s-au jertfit în lupta pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau au decedat în legătură cu aceasta; b) Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989: 1. Luptător Rănit - atribuit celor care au fost răniţi în luptele pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta, dacă au fost răniţi prin utilizarea armelor de foc ori a tehnicii de luptă de către forţele represive, prin loviri sau alte violenţe comise de reprezentanţi ai acestora. 2. Luptător Reţinut - atribuit celor care au fost puşi în detenţie preventivă, până în data de 22 decembrie 1989, de forţele de represiune, ca urmare a participării la acţiunile pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. 3. Luptător cu Rol Determinant - atribuit celor care în perioada 14-22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanşarea şi victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, şi-au pus viaţa în pericol în confruntările cu forţele de represiune, au ocupat şi apărat obiectivele de importanţă deosebită, care au aparţinut regimului totalitar, doar în localităţile în care în urma acestor acţiuni şi confruntări au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului. 4. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989. c) Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - calitate onorifică. [...] 6. După articolul 3 se introduc trei noi articole, articolele 3^1, 3^2 şi 3^3, cu următorul cuprins: ART. 3^1 În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 - eroii martiri şi Luptătorii cu Rol Determinant pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989; b) urmaş de erou-martir - persoanele îndreptăţite să beneficieze de prevederile prezentei legi, după caz, soţul supravieţuitor, părinţii celui decedat şi copiii acestuia; c) obiective de importanţă deosebită - clădirile de importanţă deosebită, în care se găseau structurile regimului totalitar şi alte clădiri publice: Opera din Timişoara, Comitetul Central şi comitetele judeţene sau municipale ale partidului, Televiziunea Română şi Radiodifuziunea Română şi altele asemenea; d) Secretariatul de Stat - Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989; e) Asociaţiile de revoluţionari legal constituite până la data de 31 decembrie 1992 - asociaţiile care au avut şi au ca scop principal apărarea şi promovarea idealurilor Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau apărarea drepturilor revoluţionarilor, conform actului de înfiinţare de la data constituirii, până la data de 31 decembrie 1992; f) certificatele preschimbate - certificatele care atestă titlurile obţinute potrivit Legii nr. 42/1990, pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al Certificatului şi titular al Brevetului de atestare a titlului acordat de către Preşedintele României, prin Decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, preschimbate în baza prezentei legi; g) Comisia parlamentară - Comisia parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989. ART. 3^2 (1) Persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4 li se vor elibera noi certificate pentru obţinerea calităţilor şi titlurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, doar dacă îndeplinesc condiţiile prezentei legi. (2) Eliberarea certificatelor persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 se face doar la cerere, în baza certificatului preschimbat. (3) Eliberarea certificatelor persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 se efectuează la cererea expresă a titularului de certificat, potrivit modelelor ce vor fi aprobate prin hotărârea de modificare şi completare a normelor de aplicare a prezentei legi. (4) Odată cu cererea pentru eliberarea certificatului pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, şi pentru obţinerea noului certificat, solicitantul va depune certificatul preschimbat în original, împreună cu legitimaţia aferentă. ART. 3^3 (1) Calităţile obţinute potrivit prezentei legi, pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1, 2 şi 4 nu pot fi schimbate şi se acordă în baza titlurilor acordate de către Preşedintele României, prin Decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, conform Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările ulterioare. (2) Prin excepţie de la alin. (1), calitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4 poate fi schimbată, la cerere, conform prevederilor art. 3^2. [...] 16. La articolul 9, alineatul (6) se abrogă. 17. După articolul 9^1 se introduce un nou articol, articolul 9^2, cu următorul cuprins: ART. 9^2 (1) Persoanele care solicită eliberarea certificatelor potrivit prezentei legi poartă răspunderea penală pentru corectitudinea întocmirii dosarelor, a documentelor şi probelor aflate în acestea. (2) Cererile care privesc eliberarea noului certificat de Luptător cu Rol Determinant, depuse conform art. 3^2, sunt analizate de o comisie alcătuită din cel mult 5 membri, angajaţi din cadrul Secretariatului de Stat, numită prin ordin al secretarului de stat, care este şi preşedintele comisiei. (3) Comisia prevăzută la alin. (2) procedează la soluţionarea cererilor, verificând actele dosarelor care au fost depuse în termenele şi condiţiile prevăzute de lege pentru calitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4 şi care îndeplinesc condiţiile şi criteriile pentru eliberarea certificatului de Luptător cu Rol Determinant. (4) După admiterea cererilor se procedează la eliberarea certificatului de Luptător cu Rol Determinant, potrivit metodologiei stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al comisiei, aprobat prin ordin al secretarului de stat. (5) Secretariatul de Stat, cu avizul Comisiei parlamentare, va înainta periodic Preşedintelui României propunerile de atribuire a titlurilor pentru persoanele ale căror cereri au fost admise, în vederea publicării acestora în Monitorul Oficial al României. (6) Soluţiile vor fi comunicate în termen de 45 de zile de la depunerea cererii. În cazul comunicărilor prin poştă, cu confirmare de primire, care nu sunt ridicate de către destinatar, termenul de 30 de zile pentru contestaţie curge de la data publicării deciziei Comisiei prin postare pe site-ul instituţiei. (7) Contestaţiile privind noile certificate - Luptător cu Rol Determinant se depun în termen de 30 de zile de la comunicare cu nominalizarea persoanelor în cauză şi se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, care le soluţionează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens. (8) În termen de 45 de zile după acordarea titlurilor de către Preşedintele României şi publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, Secretariatul de Stat transmite către casele de pensii adeverinţele prevăzute la art. 4^1 pentru persoanele ale căror cereri au fost admise. [...] 19. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins: ART. 11 Comisia parlamentară îşi continuă activitatea, conform prevederilor prezentei legi. 20. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins: ART. 12 Prefecturile vor transmite Secretariatului de Stat, la solicitarea acestuia, liste nominale cu situaţia acordării drepturilor ce revin persoanelor prevăzute prin prezenta lege sau a drepturilor acordate acestora în baza legilor recunoştinţei în vigoare la acel moment, precum şi motivarea neacordării acestora. 21. Articolul 13^1 se modifică şi va avea următorul cuprins: ART. 13^1 Sumele aferente plăţii indemnizaţiilor pentru beneficiarii prezentei legi se suportă de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii. 22. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins: ART. 18 (1) Pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de gratitudine faţă de persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, se instituie următoarele calităţi: a) persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987; b) soţ al persoanei care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege; c) urmaşi ai persoanelor care au decedat în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987. (2) Nu pot beneficia de prevederile prezentei legi persoanele prevăzute la alin. (1) care au făcut parte din aparatul de represiune, securitate şi miliţie sau au desfăşurat activităţi de poliţie politică. 23. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins: ART. 19 (1) Dovada calităţii prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a) se face de către persoana interesată, cu înscrisuri oficiale eliberate de către organele competente, din care să rezulte privarea de libertate în locuri de deţinere, pentru efectuarea de cercetări, care a avut una dintre următoarele consecinţe: a) stabilirea domiciliului obligatoriu; b) strămutarea într-o altă localitate; c) deportarea. (2) Dovada calităţii prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. b) se face de către persoana interesată, cu înscrisuri oficiale eliberate de organele competente, din care să rezulte supunerea la presiuni, din partea securităţii sau a miliţiei, pentru stabilirea domiciliului în localitatea în care se afla deportat soţul, indiferent dacă această urmare s-a produs sau nu." 20. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la protecţia proprietăţii private. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse analizei sale, în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 16 mai 2017, paragraful 49, Curtea a reţinut, în esenţă, că normele supuse controlului de constituţionalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie. În acest context, Curtea a precizat că a nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenţei sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilităţii economice a ţării şi să ia măsuri în consecinţă. Totodată, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective. 22. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia sistarea plăţii indemnizaţiei reparatorii contravine dreptului de proprietate privată, prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016, paragraful 54, Curtea a constatat netemeinicia acestei susţineri, invocând jurisprudenţa sa prin care a statuat că dreptul la indemnizaţie reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare“. Ca atare, indemnizaţia se acordă în condiţiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015. Totodată, prin Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012, Curtea a constatat că „sumele reprezentând indemnizaţii restante“ ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie într-adevăr un bun, în sensul art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Curtea a constatat că aceste tipuri de indemnizaţii au caracter reparatoriu, fără consacrare constituţională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar, în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizaţii pe o anumită perioadă, legiuitorul are, de asemenea, dreptul de a alege frecvenţa şi modalitatea concretă de acordare a acestora. Nefiind drepturi constituţionale, legiuitorul poate opta şi pentru retragerea viitoare a lor. 23. Referitor la critica privind încălcarea art. 47 privind nivelul de trai, Curtea a reţinut că Legea fundamentală consacră, în art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligând statul, prin dispoziţiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, iar, prin art. 41 alin. (2) şi art. 47 alin. (2), prevede dreptul salariaţilor, respectiv al cetăţenilor şi la alte măsuri de protecţie socială şi de asistenţă socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetăţenilor şi obligaţii corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituţie, legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor. În acest sens este Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012. 24. Cât priveşte invocarea dispoziţiilor art. 53 din Legea fundamentală, prin Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, sau prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014, paragrafele 21 şi 22, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale. Curtea a constatat că, deşi temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi, astfel, despre existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989. De asemenea, Curtea a arătat că indemnizaţia de revoluţionar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. În acest sens este şi Decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 10 iulie 2013. 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 26. În sfârşit, cu privire la art. 22 privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, Curtea constată că aceste texte constituţionale nu sunt incidente în cauză, nereglementând aspecte ce privesc aceste drepturi fundamentale. 27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dumitru Honciu, Ilie Ruse, Marin Dulea, Ion Marinescu, Constantin Gherghinaru, Constantin Vlăsceanu, Puiu Fulga, Constantin Mihai, Mitică Ilincovici, Anghel Matache, Titu Rădulescu, Constantin Sabiescu, Marin Traian Radu, Marin Oprea, Valerian Duţu, Fănuţă Topală, Mircea Vasiloiu, Jan Stere, Aurel Graur, Vasile Anton, Mircea Ivănel, Gheorghe Ene, Augustin Emilian Şuică şi Dumitru Barbărasă în dosarele nr. 46.532/3/2016, nr. 39.634/3/2016, nr. 39.645/3/2016, nr. 42.603/3/2016, nr. 33.227/3/2016, nr. 36.693/3/2016, nr. 33.233/3/2016, nr. 41.850/3/2016, nr. 42.623/3/2016, nr. 42.629/3/2016, nr. 42.630/3/2016, nr. 33.225/3/2016, nr. 33.239/3/2016, nr. 42.622/3/2016, nr. 19.963/3/2016, nr. 22.221/3/2016, nr. 30.235/3/2016, nr. 34.375/3/2016, nr. 22.213/3/2016, nr. 22.224/3/2016, nr. 46.528/3/2016, nr. 37.281/3/2016, nr. 813/3/2017 şi nr. 11.238/3/2016 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. I pct. 4, 6, 16, 17 şi pct. 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 decembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
