Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Ioan Nechifor în Dosarul nr. 2.522/105/2019 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 344D/2020. 2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei de neconstituţionalitate, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care precizează că doreşte să depună la dosar, în format electronic, un material referitor la algoritmul de calcul al valorii punctului de pensie, întrucât poate servi Curţii Constituţionale în soluţionarea deciziilor viitoare privind sistemul public de pensii. Acest algoritm de calcul este valabil, în egală măsură, pentru Legea nr. 119/2010, Legea nr. 263/2010 şi, cel mai important, Legea nr. 127/2019, al cărei art. 86 este, de asemenea, neconstituţional. Se referă la Decizia Curţii Constituţionale nr. 1 din 13 ianuarie 2021. 4. Mai departe susţine că „documentul relevă un furt de o valoare inestimabilă“. Solicită soluţionarea cu celeritate a cauzei, având în vedere că, „potrivit INS, mor aproximativ 250.000 de pensionari care nu-şi vor mai afla niciodată drepturile care leau fost refuzate“. Mai arată că documentul este înregistrat la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi îl va depune şi la o serie de alte instituţii publice din România. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că autorul nu formulează critici de neconstituţionalitate, deoarece nu indică în mod concret textele constituţionale pretins încălcate. 6. Luând din nou cuvântul, autorul excepţiei precizează că textul încălcat este art. 1 alin. (5) din Constituţie şi că Legea nr. 24/2000 este flagrant încălcată, deoarece nu se precizează în niciun fel cum s-a ajuns la această valoare a punctului de pensie, fiind stabilită politic şi arbitrar, fără nicio legătură cu prevederile legale care reglementează constituirea dreptului patrimonial. Deciziile Curţii nr. 871 şi nr. 872 din 25 iunie 2010 subliniază caracterul patrimonial al dreptului la pensie. Depune note scrise, inclusiv în format electronic. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Sentinţa civilă nr. 2.290 din 30 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.522/105/2019, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Ioan Nechifor într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei în funcţie de o altă valoare a punctului de pensie. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că prevederile criticate stabilesc valoarea punctului de pensie printr-o decizie politică, în mod arbitrar şi ilegal, deoarece nu se ţine seama de valoarea patrimoniului de pensie creat de către salariaţi. Astfel, prevederile art. 102 alin. (1)-(6) din Legea nr. 263/2010 nu se corelează cu alte prevederi ale acestui act normativ, respectiv art. 94-101, care, în esenţă, constituie viitorul fond de pensie, obiectiv determinabil, al cărui cuantum este confirmat de punctele de pensie acumulate pe durata în care salariaţii au muncit. Plecând de la caracterul acestui fond, autorul propune o modalitate alternativă de stabilire a valorii punctului de pensie care să dea expresie deplină principiului fundamental pe care se clădeşte sistemul asigurărilor sociale, respectiv cel al contributivităţii. 9. Mai departe, autorul menţionează că în expunerea de motive a celor două acte normative din care fac parte dispoziţiile pe care le critică nu se precizează în ce fel s-a ajuns la valoarea punctului de pensie precizată. Calcularea valorii punctului de pensie racordată la valoarea salariului mediu brut pe economie trebuia să fie o consecinţă chiar a materializării prevederilor legale de reţinere a cotelor de contribuţii de asigurări sociale şi de alocare în contul fiecărui salariat a unui punctaj corespunzător, stabilit în urma raportării veniturilor salariale brute ale acestuia la acelaşi indicator - salariul mediu brut pe economie. 10. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă apreciază că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 a fost adoptată în temeiul şi cu respectarea art. 115 din Constituţie. De asemenea, aminteşte că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, în particular Decizia nr. 1.073 din 14 octombrie 2008, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. 11. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul consideră că precizările din preambulul ordonanţei de urgenţă criticate, respectiv imperativul respectării ţintei de deficit de sub 3% din produsul intern brut, prevăzut de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, şi neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanţelor publice, sunt de natură să satisfacă exigenţele impuse de art. 115 alin. (4) din Constituţie. În plus, făcând trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi la cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales cele sociale şi economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia. 13. De asemenea, art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 este conform cu art. 115 alin. (6) din Constituţie, ţinând seama de modul în care Curtea Constituţională a interpretat această normă constituţională, precum şi cu art. 47 din Legea fundamentală. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 102 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, şi ale art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. La data de 12 iulie 2019, prevederile art. 102 din Legea nr. 263/2010, care au reglementat valoarea punctului de pensie începând cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 şi până la momentul ieşirii acesteia din vigoare, au fost abrogate, potrivit art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019. Cu toate acestea, având în vedere că, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din legi ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea este legal învestită cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 102 din Legea nr. 263/2010, în conţinutul pe care îl avea la data abrogării. 17. Dispoziţiile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 prevăd că: „Prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menţine la 1.100 lei şi, începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15% şi este de 1.265 lei.“ 18. În motivarea excepţiei, aşa cum a fost ridicată în faţa instanţei, autorul nu indică expres temeiurile constituţionale ale criticilor aduse art. 102 din Legea nr. 263/2010 şi art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Cu toate acestea, din examinarea criticilor formulate, precum şi din susţinerile orale ale autorului se poate conchide, în mod rezonabil, că acesta îşi întemeiază excepţia pe prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta referitoare la claritatea legii. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în esenţă, autorul acesteia este nemulţumit, pe de o parte, de valoarea punctului de pensie stabilită la nivelul anului 2019 şi, pe de altă parte, de faptul că legiuitorul nu a evidenţiat raţiunile de care a ţinut seama când a stabilit această valoare 20. În prealabil, se impune precizarea că punctul de pensie este un indicator crucial în determinarea cuantumului pensiilor din sistemul asigurărilor sociale de stat. Astfel, potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie“. Prin urmare, cu cât valoarea punctului de pensie este mai mare, cu atât şi cuantumul pensiilor efectiv plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat va fi mai mare. Pentru anul 2019, prin dispoziţiile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, s-a stabilit, pentru intervalul 1 ianuarie 2019-31 august 2019, ca valoarea punctului de pensie să fie de 1.100 lei, iar pentru intervalul 1 septembrie-31 decembrie 2019, de 1.265 lei. 21. Curtea reaminteşte că statul trebuie să deţină o anumită marjă de apreciere în configurarea dreptului la pensie. În acest sens, Curtea a reţinut că legiuitorul are libertatea de a stabili modul de calcul şi cuantumul valoric al acestor drepturi de asigurări sociale, în funcţie de resursele financiare disponibile (a se vedea Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 17 iulie 2015, paragraful 18). 22. Mai mult decât atât, în cauza soluţionată prin decizia anterior menţionată, s-a criticat modul în care Guvernul, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013, aprobată prin Legea nr. 3/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 14 februarie 2013, a stabilit valoarea punctului de pensie pentru anul 2013. În mod asemănător, în prezenta cauză se critică modul în care Guvernul a stabilit, prin ordonanţă de urgenţă, pentru anul 2019, valoarea punctului de pensie. Ca atare, rămân relevante şi în prezenta cauză considerentele din Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, în care Curtea, analizând consideraţiile de care Guvernul a ţinut seama în modificările aduse valorii punctului de pensie pentru anul 2013, a statuat că acestea sunt elemente ce ţin de politica bugetară, iar legiuitorul poate să stabilească regulile pe care le consideră necesare, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv de a decide atât cu privire la existenţa unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi cu privire la alegerea modalităţilor de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menţinerea unui echilibru între interesele aflate în joc“, astfel cum prevede jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragrafele 41 şi 49). 23. În sfârşit, Curtea observă că, în cauza soluţionată prin Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, instanţa de contencios constituţional a răspuns unei critici prin care se punea în discuţie lipsa de corelare între, pe de o parte, dispoziţia de reglementare a valorii punctului de pensie pentru anul 2013 şi, pe de altă parte, alte dispoziţii legale. În mod similar, în cauza de faţă se critică lipsa de corelare între reglementarea valorii punctului de pensie pentru anul 2019 şi alte prevederi din Legea nr. 263/2010. Ca atare, se impune reiterarea considerentelor de la paragraful 15 al Deciziei nr. 410 din 28 mai 2015, potrivit cărora examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel sar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele. Rezultă că aspectele învederate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu privesc chestiuni privind constituţionalitatea textului, ci o presupusă contrarietate între norme legale din acelaşi domeniu. 24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Nechifor în Dosarul nr. 2.522/105/2019 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 102 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 martie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
