Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 2.297/1/2018
┌─────────┬────────────────────────────┐
│Gabriela │- vicepreşedintele Înaltei │
│Elena │Curţi de Casaţie şi Justiţie│
│Bogasiu │- preşedintele completului │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Lavinia │- preşedintele delegat al │
│Curelea │Secţiei I civile │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Eugenia │- preşedintele Secţiei a │
│Voicheci │II-a civile │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Carmen │- judecător la Secţia I │
│Georgeta │civilă │
│Negrilă │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Adina │- judecător la Secţia I │
│Georgeta │civilă │
│Nicolae │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Nina │- judecător la Secţia I │
│Ecaterina│civilă │
│Grigoraş │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Paula C. │- judecător la Secţia I │
│Pantea │civilă │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Eugenia │- judecător la Secţia I │
│Puşcaşiu │civilă │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Carmen │- judecător la Secţia a II-a│
│Trănica │civilă │
│Teau │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Cosmin │- judecător la Secţia a II-a│
│Horia │civilă │
│Mihăianu │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Minodora │- judecător la Secţia a II-a│
│Condoiu │civilă │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Ianina │- judecător la Secţia a II-a│
│Blandiana│civilă │
│Grădinaru│ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Roxana │- judecător la Secţia a II-a│
│Popa │civilă │
└─────────┴────────────────────────────┘
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizările ce formează obiectul Dosarului nr. 2.297/1/2018 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 27^6 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Mureş - Secţia civilă în vederea dezlegării următoarei chestiuni de drept: „Modul de interpretare şi aplicare a art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 şi art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 privind existenţa sau inexistenţa unei afectaţiuni speciale în ceea ce priveşte sumele datorate lunar de terţul poprit debitoarei asociaţia de proprietari, în cererile având ca obiect validarea popririi înfiinţate asupra sumelor de bani datorate de către membrii asociaţiei de proprietari cu titlu de cheltuieli lunare de întreţinere, în cazurile în care debitoare este asociaţia de proprietari, creditor un terţ, iar membrii asociaţiei de proprietari sunt terţi popriţi.“ După prezentarea referatului cauzei de către magistratul-asistent, constatând că nu sunt chestiuni prealabile de discutat sau excepţii de invocat, preşedintele completului, doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra sesizărilor privind pronunţarea unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării 1. Prin Încheierea din 3 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.187/320/2016*, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "Modul de interpretare şi aplicare a art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 şi art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 privind existenţa sau inexistenţa unei afectaţiuni speciale în ceea ce priveşte sumele datorate lunar de terţul poprit debitoarei asociaţia de proprietari, în cererile având ca obiect validarea popririi înfiinţate asupra sumelor de bani datorate de către membrii asociaţiei de proprietari cu titlu de cheltuieli lunare de întreţinere, în cazurile în care debitoare este asociaţia de proprietari, creditor un terţ, iar membrii asociaţiei de proprietari sunt terţi popriţi." 2. Cererea de pronunţare a hotărârii prealabile a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 6 septembrie 2018, cu nr. 2.297/1/2018. II. Temeiul juridic al sesizării 3. Articolul 519 din Codul de procedură civilă stipulează următoarele: "Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată." III. Normele de drept intern care formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile 4. Art. 781 alin. (5) din Codul de procedură civilă: "(5) Nu sunt supuse executării silite prin poprire: a) sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie; b) sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanţări primite de la instituţii sau organizaţii naţionale şi internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte; c) sumele aferente plăţii drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înfiinţării popririi. Atunci când asupra aceluiaşi cont sunt înfiinţate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plăţi aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură dată de la momentul înfiinţării primei popriri." 5. Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 230/2007. "ART. 46 Toţi proprietarii au obligaţia să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuţie ce le revine la cheltuielile asociaţiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociaţia de proprietari. ART. 47 (1) Cheltuielile asociaţiei de proprietari sunt următoarele: a) cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfăşoară activităţi în proprietăţi individuale; b) cheltuieli pe consumuri individuale; c) cheltuieli pe cotă-parte indiviză, în funcţie de suprafaţa utilă a proprietăţii individuale; d) cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociaţiei de proprietari; e) cheltuieli pe consumatori tehnici; f) cheltuieli de altă natură. (2) Asociaţiile de proprietari pot hotărî exceptarea de la plata cheltuielilor prevăzute la alin. (1) lit. b) pentru copiii cu vârsta de până la 3 ani. ART. 48 (1) Stabilirea şi repartizarea sumei care priveşte proprietatea comună ce revine fiecărui proprietar din cadrul condominiului se fac proporţional cu cota-parte indiviză din proprietatea comună. (2) Cheltuielile efectuate de asociaţia de proprietari pentru plata unor servicii de utilităţi publice sau de altă natură, legate de proprietăţile individuale din condominiu şi care nu se facturează individual pe fiecare dintre acestea, se repartizează după acelaşi criteriu care a stat la baza emiterii facturii, în conformitate cu prevederile contractului încheiat cu furnizorul respectivului serviciu." 6. Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007. "ART. 12 Proprietarii membri ai asociaţiei, pe lângă drepturile şi îndatoririle prevăzute în statutul asociaţiei de proprietari, au şi următoarele drepturi şi obligaţii: [...] pct. B [...] lit. c) să contribuie la constituirea mijloacelor băneşti şi materiale ale asociaţiei de proprietari şi să achite în termenul stabilit cota de contribuţie care le revine în cadrul cheltuielilor asociaţiei de proprietari;" IV. Expunerea succintă a procesului 7. Prin Cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mureş cu nr. 8.187/320 la data de 4 iulie 2016, creditoarea A, prin lichidator B, a solicitat, în contradictoriu cu debitoarea C şi terţul poprit D, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună validarea popririi până la concurenţa sumei de 35.362,79 lei, conform titlului executoriu, reprezentat de Ordonanţa nr. 4.758 din 13 iunie 2012, pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş în Dosarul nr. 2.841/320/2012, astfel cum rezultă din adresa de înfiinţare a popririi. 8. Judecătoria Târgu Mureş - Secţia civilă, prin Sentinţa civilă nr. 98 din data de 9 ianuarie 2017, a respins cererea formulată de creditoarea A, prin lichidator B, în contradictoriu cu debitorul C şi terţul poprit D, privind validarea popririi înfiinţate în Dosarul de executare nr. 686/E/2014 al E ca neîntemeiată, a desfiinţat poprirea înfiinţată de E în Dosarul de executare nr. 686/E/2014 cu privire la terţul poprit D şi a respins cererea de amendare a terţului poprit ca neîntemeiată. 9. În motivare s-a reţinut că, pentru soluţionarea cauzei, nu prezintă importanţă dacă membrii asociaţiei de proprietari au achitat sau nu partea care le-ar fi revenit din contractul de prestări servicii încheiat de către debitoare cu creditoarea, poprirea fiind înfiinţată în virtutea calităţii terţului poprit de membru al asociaţiei de proprietari, respectiv de debitor al asociaţiei pentru tot ce se include în cotele la întreţinere în mod generic. Ceea ce contează în procedura validării este doar dacă terţul poprit datorează bani debitorului sau nu, indiferent cu ce titlu, indiferent de obiectul sau momentul naşterii obligaţiei. 10. S-a mai arătat că, în speţă, raportul juridic obligaţional între terţul poprit şi debitoare rezultă din obligaţiile reglementate de art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, conform cărora proprietarii trebuie să contribuie la constituirea mijloacelor băneşti şi materiale ale asociaţiei de proprietari şi să achite, în termenul stabilit, cota de contribuţie care le revine în cadrul cheltuielilor asociaţiei de proprietari. 11. Cu toate acestea, instanţa a reţinut că terţul poprit nu este debitor al C pentru sumele pe care le achită lunar. 12. S-a reţinut în motivarea soluţiei că, potrivit art. 46 din Legea nr. 230/2007, „Toţi proprietarii au obligaţia să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuţie ce le revine la cheltuielile asociaţiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociaţia de proprietari“. 13. Terţul poprit are obligaţia de a achita cotele de întreţinere către C, însă asociaţiei i-a fost recunoscut acest drept prin lege, actualmente Legea nr. 230/2007, fiind un intermediar între proprietarul care beneficiază de utilităţi şi prestatorii de utilităţi, nu numai în condiţiile art. 28 din Legea nr. 230/2007, când se facturează consumul individual pentru fiecare proprietar, dar şi pentru plata utilităţilor ce sunt facturate pentru toţi proprietarii pe numele asociaţiei. În acest sens, art. 25 din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 dispune că: „(…) În vederea respectării termenelor legale de plată a facturilor către furnizorii de utilităţi, administratorii au obligaţia de a afişa lista de plată în termen de maximum 5 zile de la data primirii ultimei facturi expediate prin poştă, certificată prin înscrisul de pe ştampila poştei, sau de la data confirmării de primire, în cazul transmiterii facturii prin curier/delegat (...).“ 14. Destinaţia sumelor datorate lunar cu titlu de cheltuieli de întreţinere de către terţul poprit este, în principal, plata furnizorilor de utilităţi. 15. Deci, pentru sumele de bani pe care terţul poprit, în calitate de proprietar al unui apartament situat în condominiu administrat de asociaţia de proprietari debitoare, trebuie să le achite în cadrul cotelor la întreţinere, în fapt proprietarul nu este debitor al asociaţiei, ci al furnizorilor acestor utilităţi sau faţă de cei care prestează servicii şi pentru aceste sume nu se poate dispune validarea popririi, întrucât nu asociaţia, ca persoană juridică distinctă, beneficiază de aceste sume de bani, ci cei care prestează serviciile şi care au dreptul la încasarea contravalorii utilităţilor, respectiv a salariilor sau remuneraţiilor contractate. 16. Prin urmare, nu asociaţia beneficiază personal de cotele de întreţinere ce trebuie să fie achitate lunar de proprietar şi nici nu are drept de dispoziţie asupra acestora, astfel că, faţă de prevederile art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, conform cărora nu pot face obiectul executării silite prin poprire sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de drept de dispoziţie, instanţa a apreciat că, în privinţa acestor sume, nu se poate proceda nici la validarea popririi, neputând fi reţinut raportul juridic tripartit caracteristic popririi. 17. Prin Cererea de apel înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş la data de 15 februarie 2017, creditoarea A, în faliment, prin lichidator B, a solicitat schimbarea în tot a sentinţei menţionate în sensul admiterii cererii de validare a popririi formulate şi obligării terţului poprit la suportarea cheltuielilor de judecată. 18. Tribunalul Mureş - Secţia civilă a constatat admisibilă sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul prezentei întrebări preliminare şi a dispus suspendarea judecăţii conform prevederilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă. V. Motivele reţinute de titularul sesizării care susţin admisibilitatea procedurii 19. Instanţa de sesizare a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de faptul că: a) de lămurirea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 şi art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 depinde soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât: - prin apelul declarat în cauză se critică modul în care prima instanţă a soluţionat cererea de validare a popririi, respectiv prin respingerea acesteia, întrucât a apreciat că, în speţă, raportul juridic obligaţional între terţul poprit şi debitoare rezultă din obligaţiile reglementate prin art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, asociaţia fiind un intermediar între proprietarul care beneficiază de utilităţi şi prestatorii de utilităţi, destinaţia sumelor datorate lunar cu titlu de cheltuieli de întreţinere de către terţul poprit fiind, în principal, plata furnizorilor de utilităţi; – instanţa de apel este chemată să se pronunţe asupra fondului cererii, prin apel, susţinându-se că instanţa de fond nu a dezlegat corect cauza, stabilind în mod greşit că asociaţia de proprietari este un intermediar între proprietarii de imobile şi prestatorii de servicii de utilitate publică, iar sumele încasate ar fi supuse afectaţiunii speciale, nefiind în prezenţa cazului prevăzut de art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile textului de lege, respectiv să se prevadă în actul normativ afectaţiunea specială a sumelor şi excluderea lor de la orice urmărire; – prin urmare, în funcţie de modul de interpretare şi aplicare a prevederilor legale menţionate, instanţa de apel va soluţiona apelul declarat; b) problema de drept este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenţei, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre; c) problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. VI. Punctul de vedere al completului de judecată 20. Instanţa de sesizare a arătat că la nivelul Tribunalului Mureş - Secţia civilă au fost soluţionate mai multe cauze cu acest obiect, validare poprire, în care creditoarea A solicită validarea popririi înfiinţate asupra sumelor de bani datorate de proprietarii de apartamente către asociaţia de proprietari, însă soluţiile au fost neunitare. 21. Astfel, unele completuri au apreciat că, în mod greşit, prima instanţă a considerat că sumele încasate de asociaţia de proprietari de la proprietarii locuinţelor, cu titlu de cheltuieli comune de întreţinere, se constituie într-un fond cu afectaţiune specială, astfel că acestea nu pot fi urmărite. 22. S-a reţinut că este discutabilă incidenţa în cauză a prevederilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora nu sunt supuse executării silite prin poprire sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie. Legea nr. 230/2007 nu prevede că încasările asociaţiei din partea proprietarilor de locuinţe, reprezentând cota-parte din cheltuielile comune şi cota-parte din contravaloarea utilităţilor şi serviciilor furnizate de terţi, se constituie într-un fond special, cu afectaţiune specială. 23. Nu rezultă din prevederile legale că fondul din care se achită contravaloarea serviciilor de care au beneficiat membrii asociaţiei ar avea ceva special şi nu ar putea fi urmărit pentru realizarea unor creanţe de aceeaşi natură pe care le au furnizorii împotriva asociaţiei. Art. 22 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 prevede fondurile constituite la nivelul asociaţiei. Art. 24 din acelaşi act normativ instituie obligaţia constituirii a trei fonduri speciale, arătând totodată şi destinaţia acestor sume. Astfel, asociaţia de proprietari va constitui un fond pentru repararea părţilor de construcţii/instalaţii aflate în proprietate comună, fond cu perioadă de folosire limitată, care va fi depus în contul asociaţiei de proprietari şi nu va putea fi folosit decât cu acordul adunării generale a asociaţiei de proprietari, în conformitate cu bugetul de venituri şi cheltuieli. De asemenea, veniturile obţinute de asociaţia de proprietari din activităţi economice sau din alte activităţi desfăşurate se constituie ca fond special şi se vor utiliza în exclusivitate pentru îmbunătăţirea confortului şi eficienţei condominiului, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune, potrivit art. 45 alin. (3) din Legea nr. 230/2007. În aceste venituri se cuprind şi cele obţinute din închirierea unor spaţii aflate în proprietate comună indiviză, a spaţiilor pentru instalarea de reclame şi pentru serviciul de televiziune prin cablu, firme luminoase, precum şi alte venituri obţinute din orice sursă, în condiţiile legii. Aceste venituri se constituie ca surse proprii ale asociaţiei de proprietari, nu se plătesc proprietarilor, nu pot fi folosite la constituirea sau la completarea fondului de rulment şi nu pot fi folosite la plata facturilor emise de furnizorii de servicii publice de utilităţi. Acest fond va fi depus în contul asociaţiei de proprietari şi nu va putea fi folosit decât cu acordul adunării generale a asociaţiei de proprietari, în conformitate cu bugetul de venituri şi cheltuieli. În fine, art. 25 din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 reglementează constituirea şi utilizarea fondului de penalităţi de întârziere, arătând că sumele rezultate din aplicarea penalităţilor de întârziere vor face obiectul fondului de penalităţi al asociaţiei de proprietari şi se vor utiliza numai pentru plata penalizărilor impuse asociaţiei de proprietari de către terţi şi pentru cheltuieli de reparaţii ale proprietăţii comune sau pentru alte cheltuieli de natură administrativă. 24. S-a reţinut că au un regim special doar cele trei fonduri menţionate anterior, cel de reparaţii, cel constituit din veniturile proprii şi cel al penalităţilor de întârziere. 25. Astfel, din economia celor două acte normative nu s-a reţinut interdicţia de urmărire silită a sumelor încasate de asociaţia de proprietari de la membrii săi. 26. În al doilea rând, este de subliniat că suma la care a fost obligată debitoarea prin sentinţa civilă pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş are aceeaşi natură cu sumele încasate de asociaţie de la membrii săi (contravaloarea unor utilităţi furnizate, mai concret energia termică). Nu se poate pune astfel problema că s-ar încerca executarea silită a unei creanţe reprezentând sume de altă natură. Apare astfel firesc ca din sumele încasate de asociaţie de la membrii săi (în urma defalcării cheltuielilor potrivit art. 47 din Legea nr. 230/2007) să se achite datoriile având aceeaşi natură, chiar dacă sunt mai vechi şi au fost stabilite de instanţa de judecată. Considerând că respectivele sume nu pot fi urmărite, s-ar ajunge astfel la o adevărată „imunitate de executare silită“ a debitoarei, care, în realitate, îşi invocă propria culpă, adică neplata la timp a contravalorii serviciilor de care a beneficiat. 27. Aşa cum, potrivit art. 50 alin. (3) din Legea nr. 230/2007, „Sentinţa dată în favoarea asociaţiei de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusă în aplicare pentru acoperirea datoriilor prin orice modalitate permisă de Codul de procedură civilă“, şi creditorii asociaţiei pot să îşi realizeze creanţele în orice modalitate prevăzută de lege (cu excepţia celor trei categorii de fonduri speciale). 28. Ceea ce contează în cauză este că intimata are calitatea de debitoare faţă de unul dintre furnizorii de servicii/utilităţi, iar terţul poprit datorează lunar asociaţiei sume de aceeaşi natură, care pot fi deci urmărite prin poprire. 29. Alte completuri de judecată au apreciat că soluţia primei instanţe de respingere a cererii de validare a popririi este corectă. 30. Acestea au avut în vedere faptul că asociaţia de proprietari funcţionează ca un intermediar între furnizorii de servicii publice şi consumatori, precum şi că sumele de bani reprezentând cote de contribuţie sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie, astfel cum prevede art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă. Din reglementările citate anterior rezultă că utilizarea cotelor de contribuţie se efectuează exclusiv pentru achitarea datoriilor la diferiţii furnizori şi a celorlalte cheltuieli necesare pentru repararea şi îmbunătăţirea proprietăţii comune. Prin urmare, sistarea acestor plăţi imperative ar putea avea consecinţe inadmisibile, precum sistarea furnizării utilităţilor către proprietarii cu plăţile la zi şi încălcarea obligaţiei legale de întreţinere în condiţii corespunzătoare de utilizare a unităţii locative. Asociaţia de proprietari este lipsită de dreptul de dispoziţie asupra acestor cote de contribuţie, fiind obligată să utilizeze respectivele sume pentru achitarea datoriilor expres indicate în listele de plată afişate potrivit legii. 31. Natura de creanţe cu regim special este confirmată şi de privilegiul imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor şi altor spaţii proprietăţi individuale ale proprietarilor din condominiu, precum şi de privilegiul instituit în favoarea asociaţiilor de proprietari asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cotă de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari. 32. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 51 alin. (1) din Legea nr. 230/2007, „Asociaţia de proprietari are un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor şi altor spaţii proprietăţi individuale ale proprietarilor din condominiu, precum şi un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cotă de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, după cheltuielile de judecată datorate tuturor creditorilor in interesul cărora au fost făcute“. 33. Membrii asociaţiei de proprietari au obligaţia de a achita lunar către asociaţia de proprietari cota de contribuţie ce le revine din cheltuielile constând în consumul de utilităţi, pe baza facturilor emise de furnizorii de utilităţi. Potrivit Legii nr. 230/2007, scopul principal al constituirii asociaţiilor de proprietari este acela de a asigura o mai bună administrare a spaţiilor comune, precum şi o mai bună gestionare a cheltuielilor legate de întreţinerea acestora şi de consumul de utilităţi. Potrivit atribuţiilor conferite acestora, asociaţiile de proprietari sunt intermediarii dintre proprietarii de apartamente care beneficiază de utilităţi şi prestatorii serviciilor de furnizare a utilităţilor, nu numai în condiţiile art. 28 din Legea nr. 230/2007, când se facturează consumul individual pentru fiecare proprietar, dar şi pentru plata utilităţilor ce sunt facturate pentru toţi proprietarii pe numele asociaţiei. În acest sens, art. 25 din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 dispune că: „(...) În vederea respectării termenelor legale de plată a facturilor către furnizorii de utilităţi, administratorii au obligaţia de a afişa lista de plată în termen de maximum 5 zile de la data primirii ultimei facturi expediate prin poştă, certificată prin înscrisul de pe ştampila poştei, sau de la data confirmării de primire, în cazul transmiterii facturii prin curier/delegat (...)“. 34. Astfel, destinaţia sumelor datorate lunar cu titlu de cheltuieli de întreţinere de către proprietarii apartamentelor din cadrul unei asociaţii de proprietari o constituie, în principal, plata furnizorilor de utilităţi. 35. Rezultă că, pentru sumele de bani pe care terţul poprit, în calitate de proprietar al unui apartament situat în condominiul administrat de asociaţia de proprietari debitoare, trebuie să le achite în cadrul cotelor la întreţinere, acesta nu este debitor al asociaţiei debitoare, ci debitor al societăţilor furnizoare de utilităţi sau care prestează servicii, astfel încât pentru aceste sume nu se poate dispune validarea popririi, întrucât nu debitoarea beneficiază de aceste sume de bani, ci cei care prestează serviciile şi care au dreptul la încasarea contravalorii utilităţilor, respectiv a salariilor sau remuneraţiilor contractate. 36. Prin urmare, nu debitoarea beneficiază personal de cotele de întreţinere ce trebuie să fie achitate lunar de proprietarii de apartamente şi nici nu are drept de dispoziţie asupra acestora, astfel că, faţă de prevederile art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, conform cărora nu pot face obiectul executării silite prin poprire sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de drept de dispoziţie, rezultă că, în privinţa acestor sume, nu se poate proceda nici la validarea popririi. Sumele cu destinaţie de fond de rulment sunt asimilate celor cu destinaţie de cheltuieli curente, constituindu-se ca plăţi anticipate, în vederea asigurării fondurilor necesare plăţilor curente. Prin urmare, şi aceste sume sunt din categoria celor faţă de care asociaţia nu are drept de dispoziţie, fiind destinate plăţii utilităţilor şi serviciilor furnizorilor de utilităţi tot în cadrul raporturilor de intermediere în virtutea cărora asociaţia de proprietari funcţionează, intrând aşadar în categoria celor cu afectaţiune specială, faţă de care nu se poate institui şi valida poprirea. 37. S-a apreciat că intenţia legiuitorului a fost de a include cvasitotalitatea sumelor aflate în gestiunea asociaţiei în categoria celor destinate exclusiv plăţii utilităţilor şi serviciilor de care beneficiază proprietarii, întrucât s-a stabilit că şi veniturile obţinute de asociaţia de proprietari din activităţi economice sau din alte activităţi desfăşurate se constituie ca fond special şi se vor utiliza în exclusivitate pentru îmbunătăţirea confortului şi eficienţei condominiului, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune; prin urmare, o altă interpretare, care ar permite poprirea sumelor datorate de terţul poprit, cu titlu de cheltuieli comune către asociaţie, ar fi vădit contrară legii. VII. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 38. Apelanta creditoare nu şi-a exprimat punctul de vedere asupra acestei chestiuni în mod separat, ulterior comunicării cererii de sesizare, dar din cuprinsul apelului formulat rezultă susţinerea acesteia conform căreia sumele de bani datorate de proprietarii de apartamente asociaţiei de proprietari nu sunt supuse unei afectaţiuni speciale. 39. Intimatul terţ poprit nu şi-a exprimat punctul de vedere asupra acestei chestiuni în mod separat, ulterior comunicării cererii de sesizare, dar din cuprinsul întâmpinării reiese că sumele de bani în discuţie sunt supuse unei afectaţiuni speciale în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.588/2007 şi ale Legii nr. 230/2007. 40. Intimata debitoare C este cea care a formulat solicitarea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar opinia sa este în sensul că cheltuielile comune de întreţinere reglementate de art. 46, 47 şi 48 din Legea nr. 230/2007, precum şi de art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 sunt exceptate de la executarea silită prin poprire potrivit art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, întrucât au o afectaţiune specială legală, fiind plătite de proprietari potrivit destinaţiilor prevăzute de lege, sume care nu ar putea fi plătite individual de către proprietari, ci doar prin intermediul asociaţiei. Afectaţiunea specială este dată sumelor prin prisma destinaţiei pe care o dau la plată proprietarii, în condiţiile în care proprietarii nu ar putea plăti cheltuielile altfel decât prin intermediul asociaţiei, aceasta fiind special constituită în acest scop, nefiind utilizator direct al niciunuia dintre serviciile prestate. Sistarea acestor plăţi imperative ar putea avea consecinţe inadmisibile: sistarea furnizării utilităţilor către proprietarii cu plăţile la zi şi încălcarea obligaţiei legale de întreţinere în condiţii corespunzătoare de utilizare a unităţii locative. Pentru recuperarea debitelor cu privire la serviciile publice de utilităţi, furnizorul serviciului va acţiona împotriva proprietarilor restanţieri. Având în vedere categoria şi componentele ce intră în conţinutul cheltuielilor de întreţinere gestionate de asociaţia de proprietari, cu luarea în considerare a destinaţiei acestor sume, creditoarea A, în faliment, care nu mai furnizează populaţiei agent termic din anul 2013, nu poate urmări sumele ce vor fi plătite în viitor de locatari pentru alte servicii de utilităţi publice. Prin completarea la cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, debitoarea mai invocă faptul că terţul poprit, fiind membru al asociaţiei, este parte a acesteia; dat fiind acest raport, de parte-întreg, nu se poate admite executarea silită a membrilor asociaţiei în calitate de terţi, creditoarea încercând un artificiu juridic pentru obţinerea executării acelor membri ai asociaţiei care sunt solvabili, ignorându-i pe cei insolvabili. Această argumentaţie juridică se regăseşte în numeroase soluţii pronunţate de Judecătoria Brăila, Tribunalul Brăila, Judecătoria Suceava, Tribunalul Suceava, unde foşti furnizori de agent termic au încercat artificii juridice similare, însă acestea au fost respinse. În final, s-a arătat că practica instanţelor este diferită în apel, unii proprietari vecini fiind obligaţi la plata cotelor lunare de întreţinere prezente şi viitoare către executor pentru plata energiei termice, iar alţi proprietari nu. VIII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 41. Curţile de apel nu au o jurisprudenţă în materie. 42. Opinia unanimă a judecătorilor Secţiei I civile a Tribunalului Bacău, exprimată la nivel teoretic, este în sensul că există afectaţiune specială în ceea ce priveşte sumele datorate lunar de terţul poprit, membru al asociaţiei de proprietari, debitoarei asociaţia de proprietari, acestea neputând fi supuse popririi, iar judecătorii din cadrul Secţiei civile a Judecătoriei Piatra-Neamţ au opinat, în majoritate, că sumele datorate lunar de proprietari cu titlu de cheltuieli de întreţinere asociaţiei de proprietari nu sunt supuse unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege, în sensul avut în vedere prin dispoziţiile art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, menţionându-se existenţa unor hotărâri judecătoreşti, care însă nu au fost înaintate. 43. În urma consultării judecătorilor Secţiei I civile a Tribunalului Braşov, s-a conturat opinia că dispoziţiile art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 şi art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 se interpretează în sensul că sumele datorate de locatari (terţi popriţi) asociaţiei de proprietari (debitoare), cu titlu de cote din cheltuielile comune de întreţinere, nu sunt destinate unei afectaţiuni speciale, prevăzute expres de lege. Punctul de vedere exprimat de Judecătoria Braşov este că există o afectaţiune specială în ceea ce priveşte suma datorată lunar de membrii asociaţiei de proprietari cu titlu de cheltuieli de întreţinere, iar această sumă nu poate face obiectul popririi. 44. Curtea de Apel Bucureşti, înaintând hotărâri judecătoreşti pronunţate de instanţe din circumscripţia acesteia, într-o opinie majoritară, a apreciat că sumele datorate lunar de proprietari asociaţiei de proprietari sunt destinate unei afectaţiuni speciale, neputând fi, în consecinţă, supuse executării silite prin poprire, conform art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă. În considerarea acestei opinii s-a invocat regimul asociaţiei de proprietari, care trebuie analizat pornind de la scopul pentru care a fost înfiinţată asociaţia de proprietari, precum şi faptul că asociaţia de proprietari nu poate dispune de sumele încasate de la proprietari. A fost exprimată şi opinia minoritară, potrivit căreia sumele încasate de asociaţia de proprietari de la proprietarii locuinţelor, cu titlu de cheltuieli comune de întreţinere, nu se constituie într-un fond cu afectaţiune specială, astfel că acestea pot fi urmărite silit prin poprire, nefiind incidente prevederile art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă. În argumentarea acestei opinii s-a învederat că Legea nr. 230/2007 nu prevede că încasările asociaţiei din partea proprietarilor de locuinţe, reprezentând cota-parte din cheltuielile comune şi cota-parte din contravaloarea utilităţilor şi serviciilor furnizate de terţi, se constituie într-un fond special, cu afectaţiune specială. Astfel, s-a arătat că nu rezultă din prevederile legale că fondul din care se achită contravaloarea serviciilor de care au beneficiat membrii asociaţiei ar avea ceva special şi nu ar putea fi urmărit pentru realizarea unor creanţe de aceeaşi natură pe care le au furnizorii împotriva asociaţiei. Art. 22 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 prevede fondurile constituite la nivelul asociaţiei. Art. 24 din acelaşi act normativ instituie obligaţia constituirii a trei fonduri speciale, arătând totodată şi destinaţia acestor sume. Astfel, asociaţia de proprietari va constitui un fond pentru repararea părţilor de construcţii/instalaţii aflate în proprietate comună, fond cu perioadă de folosire limitată, care va fi depus în contul asociaţiei de proprietari şi nu va putea fi folosit decât cu acordul adunării generale a asociaţiei de proprietari, în conformitate cu bugetul de venituri şi cheltuieli. 45. Opinia majoritară exprimată la nivelul Judecătoriei Constanţa, înaintându-se hotărâri judecătoreşti, a fost în sensul că aceste sume au o afectaţiune specială. Judecătoria Tulcea a considerat admisibile cererile de validare a popririi, în situaţia în care debitoare este o asociaţie de proprietari, iar terţ poprit unul dintre membrii acestei asociaţii, apreciindu-se că sumele datorate lunar de către terţul poprit debitoarei, cu titlu de cheltuieli de întreţinere, nu se încadrează în dispoziţiile art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, ataşându-se două hotărâri judecătoreşti. 46. În exprimarea unui punct de vedere teoretic, judecătorii din cadrul Secţiei civile a Judecătoriei Bistriţa au apreciat că, potrivit art. 781 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deţinute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente (…)“. 47. În opinia judecătorilor din cadrul Secţiei civile a Tribunalului Cluj, sumele datorate lunar de către membrii asociaţiei de proprietari cu titlu de cheltuieli lunare de întreţinere au afectaţiune specială, deoarece sunt destinate achitării utilităţilor şi efectuării reparaţiilor. Sumele anterior menţionate nu pot fi destinate achitării datoriilor de altă natură ale asociaţiei, deoarece în lipsa fondurilor necesare achitării utilităţilor (apă, canal, electricitate etc.), furnizorii de servicii procedează la sistarea utilităţilor. 48. Opinia judecătorilor Secţiei I civile din cadrul Curţii de Apel Galaţi este în sensul că asupra sumelor de bani respective se poate dispune executarea silită prin poprire. Majoritatea judecătorilor Secţiei I civile a Tribunalului Galaţi au îmbrăţişat opinia potrivit căreia, în raportul dintre asociaţia de proprietari şi proprietari, aceştia nu au calitatea de terţi, ci sunt parte a asociaţiei, având calitatea de membru. Ca atare, dat fiind raportul parte-întreg între proprietari şi asociaţie, nu sar putea admite executarea silită a acestora în calitate de terţi. 49. Judecătoria Iaşi a comunicat că, în urma consultării colectivului Secţiei civile cu privire la această chestiune, la nivel teoretic, s-au conturat ambele opinii, respectiv că nu pot fi supuse popririi sumele de bani rulate prin conturile debitoarei, justificat de faptul că acestea sunt destinate afectaţiunilor speciale consacrate de dispoziţiile legale incidente, o interpretare contrară fiind de natură să prejudicieze alţi creditori ai debitoarei poprite, şi, în opinie minoritară, că afectaţiunea specială a unor sume de bani, care nu pot fi supuse popririi, este reglementată cu titlu de excepţie, fără ca sumele de bani încasate în contul cotelor de întreţinere şi penalităţilor să fie încadrate într-o atare derogare. 50. Punctul de vedere exprimat de către magistraţii care judecă în această materie la Tribunalul Vaslui este acela că cererea de validare a popririi nu poate fi admisă într-o asemenea situaţie, sumele datorate de terţul poprit asociaţiei de proprietari având o afectaţiune specială prevăzută de lege şi neputând fi executate silit prin poprire, conform art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă. Aceste sume de bani sunt destinate achitării utilităţilor, iar asociaţia de proprietari nu are un drept de dispoziţie asupra acestora, asociaţia având calitate de intermediar între membrii săi şi furnizorii de utilităţi, în acest sens fiind şi art. 24 din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007. 51. Punctul de vedere al judecătorilor din cadrul Secţiei civile a Tribunalului Argeş este în sensul respingerii unor astfel de cereri de validare a popririi, învederându-se că sumele de bani reprezentând cote de contribuţie sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege, respectiv acoperirea contravalorii utilităţilor furnizate apartamentelor ce fac parte din asociaţia de proprietari, conform listei de plată, astfel cum prevede art. 46 din Legea nr. 230/2007, iar debitoarea asociaţia de proprietari este lipsită de dreptul de dispoziţie asupra acestor sume, acţionând ca un intermediar între furnizori şi proprietarii apartamentelor, membri ai asociaţiei. 52. Opinia unanimă exprimată de judecătorii Secţiei I civile a Tribunalului Dâmboviţa este în sensul că există argumente pentru existenţa unei afectaţiuni speciale în ceea ce priveşte sumele datorate lunar de terţul poprit debitoarei asociaţia de proprietari, în cererile având ca obiect validarea popririi înfiinţate asupra sumelor de bani datorate de către membrii asociaţiei de proprietari cu titlu de cheltuieli lunare de întreţinere, în cazurile în care debitoare este asociaţia de proprietari, creditor un terţ, iar membrii asociaţiei de proprietari sunt terţi popriţi. 53. Punctul de vedere teoretic exprimat de judecătorii din cadrul instanţelor arondate Curţii de Apel Târgu Mureş este în sensul că, pentru sumele de bani pe care terţul poprit, în calitate de proprietar al unui apartament situat în condominiul administrat de asociaţia de proprietari debitoare, trebuie să le achite în cadrul cotelor la întreţinere, terţul poprit membru al asociaţiei de proprietari nu este debitor al asociaţiei debitoare, ci este debitor al societăţilor furnizoare de utilităţi sau care prestează servicii, astfel încât pentru aceste sume nu se poate dispune validarea popririi, întrucât nu debitoarea beneficiază de aceste sume de bani, ci cei care prestează serviciile şi care au dreptul la încasarea contravalorii utilităţilor, respectiv a salariilor sau remuneraţiilor contractate. 54. Curtea de Apel Timişoara, din punct de vedere teoretic, a apreciat că dispoziţiile legale ce fac obiectul sesizării permit interpretarea potrivit căreia proprietarii spaţiilor din condominium, ca membri ai asociaţiei de proprietari, nu pot avea calitate de terţi pârâţi, deoarece ei nu sunt debitori ai asociaţiei pentru cheltuieli lunare de întreţinere, aferente proprietăţii comune. 55. Ministerul Public, prin Adresa nr. 2.206/C/2.295/III-5 din 28 septembrie 2018, a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii. IX. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale 56. În ce priveşte jurisprudenţa Curţii Constituţionale, s-a constatat că în mai multe rânduri a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 (aşa cum rezultă, de exemplu, din deciziile nr. 1.161 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2008, nr. 40 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 13 martie 2008, nr. 393 din 19 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 29 aprilie 2009, nr. 1.652 din 16 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 16 martie 2011, nr. 596 din 5 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 6 iulie 2012, nr. 501 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, şi nr. 519 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 10 august 2012). X. Raportul asupra chestiunii de drept 57. Prin raportul întocmit în conformitate cu prevederile art. 520 din Codul de procedură civilă, reţinând că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile de dezlegare a unor chestiuni de drept, pe fondul cauzei, s-a concluzionat că, în interpretarea dispoziţiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007, art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, sumele datorate lunar de terţul poprit, membru al asociaţiei de proprietari, debitoarei asociaţia de proprietari, cu titlu de cheltuieli de întreţinere, au afectaţiunea specială corespunzătoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt determinate de legislaţia în materie. XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie XI.1. Admisibilitatea sesizării 58. Potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. 59. Din cuprinsul prevederilor legale enunţate anterior se desprind condiţiile de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, respectiv: - existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; – instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în ultimă instanţă; – cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza; – soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; – chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; – chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 60. Verificarea admisibilităţii sesizării, din această perspectivă, relevă îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de lege. 61. Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, titularul sesizării, Tribunalul Mureş - Secţia civilă, învestit cu calea de atac a apelului, urmează să soluţioneze cauza în ultimă instanţă, prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care, potrivit art. 791 din Codul de procedură civilă raportat la art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă. 62. Cauza care face obiectul judecăţii în apel se află în competenţa legală a unui complet de judecată al Tribunalului Mureş - Secţia civilă învestit să o soluţioneze; litigiul are ca obiect o cerere de validare a popririi, ce conferă competenţă tribunalului să judece în ultimă instanţă. 63. Asupra condiţiei referitoare la existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei se constată că art. 519 din Codul de procedură civilă nu defineşte noţiunea de „chestiune de drept“. În doctrină s-a arătat însă că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară, susceptibilă de mai multe interpretări. O astfel de interpretare diferită în legătură cu textele de lege menţionate în cuprinsul sesizării a rezultat din jurisprudenţa anexată, în contextul în care unele instanţe au procedat la validarea popririi, considerând că nu există o anumită afectaţiune a sumelor, iar alte instanţe au apreciat că, dimpotrivă, există impediment pentru validarea popririi, rezultat dintr-o anumită destinaţie a sumelor de bani. 64. Este îndeplinită şi condiţia referitoare la relaţia dintre dezlegarea dată chestiunii de drept şi soluţionarea pe fond a cauzei. Aceasta întrucât se constituie în critică în calea de atac a apelului modalitatea în care prima instanţă a făcut interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, în legătură cu afectaţiunea sumelor prevăzute de art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 şi în ce măsură aceasta este de natură să atragă excluderea de la urmărirea silită, prin poprire, în contextul existenţei unei clasificări a tipurilor de cheltuieli şi a regimului juridic specific fiecăreia. 65. De asemenea se constată ca fiind îndeplinită cerinţa noutăţii chestiunii de drept supuse interpretării, care, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, reprezintă o condiţie distinctă de admisibilitate. Astfel, legislaţia care a suscitat interpretări diferite este relativ recentă, iar examenul jurisprudenţial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o practică unitară şi constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situaţie care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariţiei unei jurisprudenţe neunitare. 66. Totodată, se constată că asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat anterior şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii ori al unei alte hotărâri prealabile. 67. Prin urmare, sesizarea întruneşte cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât se impune a se da eficienţă mecanismului de unificare reprezentat de pronunţarea unei hotărâri prealabile, în vederea atingerii dezideratului acestei instituţii procesuale, respectiv preîntâmpinarea soluţionării diferite a unei chestiuni de drept de către instanţele judecătoreşti (control a priori), determinând şi efectul asigurării securităţii raporturilor juridice. XI.2. Asupra fondului sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept 68. Chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită vizează posibilitatea validării popririi asupra sumelor de bani datorate de un membru al asociaţiei de proprietari (terţ poprit) debitorului asociaţia de proprietari, la solicitarea creditorului, furnizor de utilităţi. 69. Controversa a fost tranşată diferit, aşa cum rezultă din jurisprudenţa anexată, apreciindu-se deopotrivă că astfel de sume pot face obiect al popririi sau, dimpotrivă, că operează indisponibilitatea prevăzută de art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă. 70. Răspunsul asupra acestei chestiuni de drept ridicate în practica instanţelor de judecată presupune analiza: (A) naturii cheltuielilor lunare ale asociaţiei de proprietari; a existenţei relaţiei tripartite pe care o implică solicitarea de validare a popririi (B), cu referire specifică la afectaţiunea sumelor plătite lunar cu titlu de întreţinere de un membru al asociaţiei de proprietari, respectiv, dacă şi în ce măsură această afectaţiune este aptă să constituie un impediment în calea executării prin poprire (C). A) Natura cheltuielilor lunare ale asociaţiei de proprietari 71. Cheltuielile asociaţiei de proprietari, la plata cărora trebuie să contribuie lunar toţi proprietarii, pe baza facturilor emise de furnizori (conform art. 46 din Legea nr. 230/2007), sunt detaliate prin dispoziţiile art. 47 din actul normativ menţionat ca fiind: a) cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfăşoară activităţi în proprietăţi individuale; b) cheltuieli pe consumuri individuale; c) cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcţie de suprafaţa utilă a proprietăţii individuale; d) cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociaţiei de proprietari; e) cheltuieli pe consumatori tehnici; f) cheltuieli de altă natură. 72. În mod corespunzător, aceste cheltuieli sunt explicitate prin Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007(Norme metodologice), care detaliază, pe fiecare categorie de cheltuieli, ce fel de consumuri ori servicii încorporează ele. 73. Astfel, cheltuielile determinate în funcţie de numărul persoanelor care locuiesc în condominiu sunt cheltuielile asociaţiei pentru apă rece, caldă, canalizare, combustibil pentru prepararea apei calde de consum, energia termică utilizată pentru funcţionarea instalaţiilor comune, colectarea deşeurilor menajere etc. (art. 34 din Normele metodologice). 74. Cheltuielile pe consumuri individuale reprezintă cheltuielile asociaţiei pentru: apă rece şi canalizare, apă caldă menajeră, energia termică, combustibilul şi apa rece pentru prepararea apei calde, gaze naturale, încălzirea apartamentului sau a spaţiului cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă (art. 39 din Normele metodologice). 75. Referitor la cheltuielile pe cotă-parte indiviză, în funcţie de suprafaţa utilă a proprietăţii individuale, din art. 43 din Normele metodologice rezultă că sunt acelea efectuate cu administrarea, întreţinerea, repararea, exploatarea şi, după caz, consolidarea părţilor de construcţii şi instalaţii din condominiu aflate în proprietate comună. 76. În privinţa cheltuielilor pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociaţiei de proprietari, ele sunt destinate acoperirii serviciilor individuale pentru proprietari, toţi sau în parte, nefiind gestionate însă de aceştia, ci prin intermediul asociaţiei (art. 48 din Normele metodologice), şi sunt detaliate ca atare prin prevederile art. 49 din Normele metodologice (cheltuieli referitoare la citirea, calculul, gestiunea consumurilor individuale de apă rece, apă caldă, căldură, gaze etc.). 77. Cheltuielile pe consumatori tehnici sunt acelea care vizează consumurile pentru încălzirea proprietăţilor individuale - apartamente, spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă (art. 51 din Normele metodologice). 78. Potrivit art. 53 şi 54 din Normele metodologice sunt cheltuieli de altă natură acelea efectuate pentru plata unor servicii care nu pot fi repartizate după criteriile prevăzute la art. 47 lit. a)-c) din Legea nr. 230/2007, cum ar fi cheltuielile pentru lucrări de întreţinere, reparaţii şi înlocuiri la antenele colective de televiziune, cele privind cutiile poştale, cheile de la uşa de intrare comună etc. 79. La acestea se adaugă şi contribuţia pe care o datorează fiecare membru la constituirea fondurilor asociaţiei, necesare organizării şi funcţionării acesteia, respectiv: fondul de rulment, fondul pentru repararea părţilor de construcţii/instalaţii aflate în proprietatea comună (art. 45 din Legea nr. 230/2007, art. 24 din Normele metodologice). 80. Rezultă aşadar că este vorba despre mai multe categorii de cheltuieli, în privinţa cărora dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 230/2007, coroborat cu art. 12 pct. B lit. c) din Normele metodologice, dispun că plata trebuie să se efectueze, în avans sau la termenul stabilit, pe baza facturilor emise, corespunzător cotei de contribuţie ce revine fiecărui proprietar, inclusiv cele aferente fondurilor asociaţiei de proprietari. 81. Conform reglementării legale, diferitele categorii de cheltuieli se regăsesc evidenţiate ca atare în cuantumul total al contribuţiei datorate lunar, astfel încât se pune problema dacă şi în ce măsură un creditor poate urmări pentru îndestularea creanţei sale întreaga sumă (în care sunt incluse contribuţii şi pentru acoperirea altor cheltuieli) sau numai, în mod specific, partea din aceste cheltuieli care i se cuvine pentru serviciul prestat ori utilitatea furnizată. 82. Corelativă este chestiunea referitoare la afectaţiune, şi anume dacă indisponibilizarea poate viza întreaga sumă a cheltuielilor lunare de întreţinere sau numai acea parte a ei destinată acoperirii serviciilor prestate de alţi furnizori decât cel care porneşte executarea silită (de exemplu, cel care nu şi-a recuperat contravaloarea energiei termice livrate nu ar putea solicita poprirea întregii sume datorate cu titlu de cheltuieli de întreţinere, aferente acoperirii mai multor consumuri şi servicii). 83. A considera altfel, respectiv fie imposibilitatea urmăririi de către fiecare creditor a părţii din sumă corespunzătoare creanţei sale în considerarea unei indisponibilizări totale a contribuţiei lunare de întreţinere, fie, dimpotrivă, posibilitatea urmăririi întregii sume de către un singur creditor (indiferent de faptul că respectiva sumă încorporează mai multe creanţe cu titulari diferiţi), ar însemna să se nege, practic, dreptul fiecărui creditor de a-şi putea valorifica propria creanţă. 84. Sensul legii, atunci când a procedat la o detaliere a cheltuielilor, pe diferite categorii de consum, trebuie văzut şi în legătură cu posibilitatea furnizorilor de utilităţi publice sau de altă natură de a-şi recupera cheltuielile, inclusiv în situaţia în care nu sunt încheiate contracte individuale cu fiecare proprietar, ci cu asociaţia de proprietari. B) Raportul juridic tripartit pe care îl implică solicitarea de validare a popririi 85. Interpretarea jurisprudenţială care a negat posibilitatea validării popririi unor astfel de sume de bani a considerat şi că asociaţia de proprietari, cea care a încheiat contractul cu furnizorul, nu ar avea calitatea de debitor, deoarece ea este un simplu intermediar, adevăraţii debitori fiind proprietarii, cei care beneficiază de serviciile prestate de diverşii furnizori. Cum aceşti proprietari sunt parte din asociaţie, rezultă că aceasta din urmă nu ar putea avea calitatea de debitor căruia să i se datoreze de către proprietar o sumă de bani lunară şi, ca atare, nici proprietarul nu ar putea să aibă calitatea de terţ poprit. 86. O asemenea interpretare este eronată, ignorând existenţa a două ipoteze distincte, reglementate de lege, în care se poate proceda la încheierea contractelor cu furnizorii de utilităţi sau prestatorii de servicii. 87. Astfel, potrivit art. 28 din Legea nr. 230/2007, asociaţia de proprietari poate intermedia servicii între furnizori şi proprietarii consumatori, în special cu privire la serviciile publice de utilităţi, pe baza unor contracte de prestări servicii sau de furnizare cu caracter individual, drepturile şi obligaţiile aparţinând, pe de o parte, furnizorului şi, pe de pe altă parte, proprietarului. 88. Pentru recuperarea debitelor în această situaţie, pentru serviciile publice de utilităţi, furnizorul serviciului va acţiona direct împotriva proprietarilor restanţieri [art. 28 alin. (2)], activitatea asociaţiei de proprietari fiind doar una de intermediere [respectiv, de repartizare a facturilor către proprietari, încasare şi plată a sumelor reprezentând contravaloarea consumului facturat, înştiinţarea furnizorului cu privire la debitori - art. 28 alin. (3)]. 89. În acelaşi timp însă asociaţia de proprietari poate încheia contracte în nume propriu, ca utilizator colectiv, calitate ce îi este recunoscută de lege. 90. Astfel, potrivit art. 41 alin. (1) lit. a) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Au calitatea de utilizator beneficiarii individuali sau colectivi, direcţi sau indirecţi, ai serviciilor de utilităţi publice: a) utilizatorii casnici persoane fizice sau asociaţii de proprietari/locatari“. De asemenea, potrivit art. 5 alin. (2) din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice nr. 343/2010 pentru aprobarea Normei tehnice privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum, în situaţia în care, cu ocazia verificării repartitoarelor de costuri, se constată că datele nu corespund realităţii, prestatorul de servicii va recalcula repartizarea, cheltuielile legate de recalculare recuperându-se de la asociaţia de proprietari. Rezultă şi din această reglementare că, în relaţia cu prestatorul de servicii, asociaţia este considerată debitor. 91. În această ipoteză, în care încheierea contractelor se face de către asociaţia de proprietari în nume propriu, aceasta va avea, ca parte în contract, calitatea de debitor pentru sumele neplătite diferiţilor furnizori sau prestatori de servicii. 92. Este motivul pentru care, de altfel, legea face referire la „Cheltuielile asociaţiei de proprietari“ (cap. VI al Legii nr. 230/2007), la plata cărora fiecare proprietar trebuie să participe lunar, în caz contrar, asociaţia putând să îl acţioneze în judecată pentru recuperarea cotelor de contribuţie (art. 50). 93. Rezultă neîndoielnic că, în ipoteza în care asociaţia este parte în contract, ea va avea calitatea de debitor pentru neîndeplinirea obligaţiilor de plată, împotriva ei putându-se obţine titlul executoriu de către furnizorul/prestatorul de servicii. 94. Această situaţie este regăsită de altfel şi în cauza în care s-a ridicat chestiunea preliminară, împotriva asociaţiei fiind pronunţată o hotărâre judecătorească (ordonanţă de plată), în considerarea calităţii ei de parte în contractul de furnizare de energie termică şi, respectiv, a neonorării obligaţiilor de plată asumate. Pe baza acestei hotărâri judecătoreşti, care constituie titlu executoriu împotriva asociaţiei, s-a demarat ulterior executarea silită. 95. Faţă de reglementările legale în materie, a nega, de principiu, calitatea de debitor a asociaţiei de proprietari, pe motiv că de serviciile prestate beneficiază de fapt membrii acesteia, nesocoteşte ipoteza legală în care asociaţia acţionează în nume propriu la perfectarea contractelor privind furnizarea diferitelor servicii publice de utilităţi. 96. Dată fiind, pentru asemenea ipoteze, calitatea de debitor a acesteia în raport cu furnizorii, în mod corespunzător, pentru sume datorate lunar cu acelaşi titlu, membrii asociaţiei îndeplinesc condiţia juridică de terţi popriţi, în sensul art. 781 alin. (1) din Codul de procedură civilă. 97. În consecinţă, nu se poate susţine că asociaţia de proprietari este lipsită de dreptul de dispoziţie asupra sumelor de natura celor arătate, întrucât nu ar avea calitatea de debitor, iar aceasta ar atrage implicit o anumită afectaţiune, aptă să facă incidentă dispoziţia art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă (referitoare la excluderea de la executarea silită prin poprire a anumitor sume de bani). 98. Se regăseşte astfel relaţia tripartită pe care o presupune cererea de înfiinţare şi validare a popririi: creditor (furnizorul de utilităţi), debitor (asociaţia de proprietari), terţ poprit (membrul asociaţiei de proprietari), conform dispoziţiilor art. 781 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Astfel spus, poprirea executorie presupune existenţa a trei raporturi juridice: între creditorul urmăritor şi debitorul poprit, în sensul că debitorul este dator creditorului; între debitorul poprit şi terţul poprit, în sensul că terţul poprit este dator faţă de debitor; între creditor şi terţul poprit (raport care ia naştere în urma validării popririi), conform căruia terţul poprit va indisponibiliza sumele pe care le datorează debitorului urmărit şi le va plăti direct creditorului. C) Natura sumelor datorate şi repercusiunea afectaţiunii lor asupra posibilităţii urmăririi prin poprire 99. Astfel cum s-a menţionat, cu trimitere la dispoziţiile legale care constituie sediul materiei, sumele datorate în cadrul cheltuielilor de întreţinere lunare au mai multe destinaţii, de natură să acopere consumul de utilităţi şi plata diferitelor servicii prestate pentru buna funcţionare a proprietăţii individuale şi a părţilor comune ale condominiului. 100. Aşa fiind, plata şi, corelativ, stingerea creanţelor diferiţilor furnizori sau prestatori de servicii trebuie să se facă respectându-se destinaţia fiecărei sume, calculată în mod corespunzător, potrivit clauzelor contractuale, pe baza facturilor emise (regăsindu-se, ca atare, pe listele de plată afişate lunar de asociaţie). 101. De aceea, nu se poate susţine că un anumit furnizor ori prestator de servicii nu ar putea urmări suma datorată de membrul asociaţiei, terţ poprit în relaţia cu debitorul (asociaţia de proprietari, atunci când contractul este încheiat de aceasta în nume propriu), pentru acea parte a sumei ce i se cuvine conform serviciului prestat. 102. Este evident însă că un creditor nu va putea urmări întreaga sumă pe care un proprietar o datorează lunar asociaţiei, pentru că, aşa cum s-a arătat, în componenţa acestei sume intră debite ale acestuia către diferiţi alţi furnizori care au, în egală măsură, calitatea de creditori şi deci interes în valorificarea creanţei proprii. 103. În acest sens trebuie respectată destinaţia fiecărei sume şi apare astfel afectaţiunea specială la care face referire art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, de natură să atragă indisponibilizarea sumelor de bani care au altă afectaţiune decât cea a cărei realizare, prin poprire, o urmăreşte creditorul (de exemplu, un furnizor de energie termică nu va putea popri şi sumele datorate pentru consumul de apă rece sau canalizare ori pentru energia electrică etc.). 104. Altminteri s-ar putea ajunge ca, în valorificarea unei creanţe, prin indisponibilizarea întregii sume plătite cu titlu de cheltuieli de întreţinere de către un debitor, să fie paralizat dreptul la valorificarea creanţei al altui creditor. 105. Aşadar, în măsura în care un creditor face dovada că terţul poprit datorează asociaţiei de proprietari sume de bani reprezentând contravaloarea serviciului pe care l-a prestat sau a utilităţii furnizate, validarea popririi pe care o solicită nu poate fi împiedicată de invocarea dispoziţiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, pe de o parte, pentru că, prin ipoteză, nu este vorba despre o sumă de bani având o afectaţiune specială, alta decât cea necesară satisfacerii creanţei respective, pe de altă parte, pentru că nu este vorba despre sume de care debitorul nu ar putea dispune. 106. Dimpotrivă, asociaţia de proprietari are scopul de a colecta lunar sumele de bani necesare achitării consumurilor individuale şi celor aferente spaţiilor comune indivize, asigurând plata la timp a furnizorilor [conform art. 3 lit. i) din Legea nr. 230/2007, cheltuielile asociaţiei de proprietari constau în cheltuielile sau obligaţiile financiare ale asociaţiei care sunt legate de exploatarea, reparaţia sau întreţinerea proprietăţii comune, precum şi cheltuielile cu serviciile de care beneficiază proprietarii şi care nu sunt facturate individual către proprietăţile individuale]. 107. De aceea, în interpretarea dispoziţiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007, art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, trebuie considerat că sumele datorate lunar de către terţul poprit, membru al asociaţiei de proprietari, debitoarei asociaţia de proprietari, cu titlu de cheltuieli de întreţinere, au afectaţiunea corespunzătoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt determinate de legislaţia în materie (şi cum rezultă din listele de plată lunare). Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată de Tribunalul Mureş - Secţia civilă, în Dosarul nr. 8.187/320/2016*, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea dispoziţiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007, art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, sumele datorate lunar de terţul poprit, membru al asociaţiei de proprietari, debitoarei asociaţia de proprietari, cu titlu de cheltuieli de întreţinere, au afectaţiunea specială corespunzătoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt determinate de legislaţia în materie. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 noiembrie 2018. VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE GABRIELA ELENA BOGASIU Magistrat-asistent, Ileana Peligrad ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
