Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Rodica Nina Albu în Dosarul nr. 1.910/62/2019 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.656D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 352 din 24 mai 2016. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 18 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.910/62/2019, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Rodica Nina Albu într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 sunt contrare prevederilor art. 16 din Constituţie, întrucât asimilarea perioadei de învăţământ universitar pentru cursurile la zi în detrimentul cursurilor serale ori fără frecvenţă generează o diferenţă inexistentă între aceste forme de învăţământ. Astfel, există posibilitatea ca o parte dintre cei care au urmat cursurile de zi să şi lucreze, iar ceilalţi care au urmat cursurile serale ori fără frecvenţă să nu lucreze pentru a avea un stagiu contributiv. Regimul juridic mai favorabil pentru cei care au urmat învăţământul universitar la zi, în condiţiile în care cursurile sunt aceleaşi, iar condiţia exprimată de legiuitor este de a fi finalizate aceste cursuri cu o diplomă, generează starea de discriminare între persoane aflate în situaţii similare. Se mai arată că persoanele aflate în situaţii analoage (similare) beneficiază de un tratament identic, iar atunci când se induc distincţii între situaţii analoage şi comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă şi obiectivă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că este vorba despre un tratament preferenţial şi că această distincţie nu îşi găseşte o justificare obiectivă. 6. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă arată că, prin dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 263/2010, legiuitorul a asimilat stagiului de cotizare perioade necontributive în care asiguraţii s-au aflat în situaţii obiective ce i-au împiedicat să desfăşoare o activitate producătoare de venit. Asimilarea nu a fost extinsă decât asupra perioadei studiilor universitare la cursurile de zi, luând în considerare faptul că cei care au absolvit alte forme ale învăţământului superior au avut posibilitatea să se încadreze în muncă şi să realizeze stagiu de cotizare şi în perioada studiilor. Astfel, este evident că cele două categorii de persoane se află în situaţii obiectiv diferite, faţă de care instituirea tratamentului juridic diferenţiat nu reprezintă nici privilegii şi nici discriminări. În acest sens, instanţa de judecată invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 901 din 25 octombrie 2012. 7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul conţinut: „(1) În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul: [...] b) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;“. 11. Autoarea excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 16 din Constituţie, referitor la egalitatea în drepturi. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate reglementează perioadele asimilate stagiului de cotizare în vederea stabilirii pensiei. Astfel, acestea prevăd că se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive (perioade asimilate) în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă. 13. Asupra aceloraşi dispoziţii de lege, criticate sub aceleaşi aspecte, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 901 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 18 decembrie 2012, reţinând că, prin dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 263/2010, legiuitorul a asimilat stagiului de cotizare perioade necontributive în care asiguraţii s-au aflat în situaţii obiective ce i-au împiedicat să desfăşoare o activitate producătoare de venit. Asimilarea nu a fost extinsă decât asupra perioadei studiilor universitare la cursurile de zi, luând în considerare faptul că cei care au absolvit alte forme ale învăţământului superior au avut posibilitatea să se încadreze în muncă şi să realizeze stagiu de cotizare şi în perioada studiilor. Astfel, este evident că cele două categorii de persoane se află în situaţii obiectiv diferite, faţă de care instituirea tratamentului juridic diferenţiat nu reprezintă nici privilegii şi nici discriminări. De altfel, în acelaşi sens s-a pronunţat Curtea şi prin Decizia nr. 771 din 18 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 14 noiembrie 2007. 14. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 15. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Rodica Nina Albu în Dosarul nr. 1.910/62/2019 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 2 martie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
