Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 84 din 18 noiembrie 2024 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 23 şi 7 din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5, 12 şi 13 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 84 din 18 noiembrie 2024 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 23 şi 7 din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5, 12 şi 13 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare "Sănătate şi asistenţă socială", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 19 din 13 ianuarie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 1.973/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- preşedintele delegat │
│Marian Budă   │al Secţiei a II-a      │
│              │civile                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Beatrice Ioana│- judecător la Secţia I│
│Nestor        │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Lala   │- judecător la Secţia I│
│Cristescu     │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia       │- judecător la Secţia I│
│Dascălu       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Irina         │- judecător la Secţia I│
│Alexandra     │civilă                 │
│Boldea        │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Florea  │- judecător la Secţia I│
│Burgazli      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mirela        │- judecător la Secţia a│
│Poliţeanu     │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ianina        │- judecător la Secţia a│
│Blandiana     │II-a civilă            │
│Grădinaru     │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- judecător la Secţia a│
│Surdu         │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Maria  │- judecător la Secţia a│
│Zarafiu       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marcela Marta │- judecător la Secţia a│
│Iacob         │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Luiza Maria   │- judecător la Secţia  │
│Păun          │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Vasile Bîcu   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Ionel Florea  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Veronica      │- judecător la Secţia  │
│Dumitrache    │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ramona Maria  │- judecător la Secţia  │
│Gliga         │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 1.973/1/2024, a fost constituit conform dispoziţiilorart. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 17.452/3/2023, şi de Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.077/101/2024.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; reclamanţii din Dosarul nr. 2.077/101/2024 au depus, în termen legal, prin avocat, un punct de vedere asupra chestiunii de drept.
    6. De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.
    7. În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 6 septembrie 2024, în Dosarul nr. 17.452/3/2023, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), ale art. 7 capitolul II anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 şi ale art. 5, 12 şi 13 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018), acordarea sporului pentru condiţii deosebite prevăzut de articolul unic lit. A pct. 3 din anexa nr. 8 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 este condiţionată de parcurgerea procedurii prevăzute de acest act normativ, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.

    9. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 18 septembrie 2024, cu nr. 1.973/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 18 noiembrie 2024.
    10. La data de 9 octombrie 2024 s-a dispus conexarea la acest dosar a Dosarului nr. 2.166/1/2024, având ca obiect sesizarea formulată de Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.077/101/2024, privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept: dacă în interpretarea dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi (3) din anexa nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ“, capitolul I lit. B - Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ din Legea-cadru nr. 153/2017, acordarea sporului prevăzut de art. 13 alin. (1) şi (3) este condiţionată de parcurgerea procedurii prevăzute de Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 având la bază buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare emise de către autorităţile abilitate în acest sens.

    II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile
    11. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare
    ART. 23
    Sporul pentru condiţii de muncă

    "Locurile de muncă şi categoriile de personal, precum şi mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII şi condiţiile de acordare a acestuia se stabilesc, în cel mult 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, cultură, diplomaţie, justiţie, administraţie, de către instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi de către autorităţile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia dintre instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională sau a fiecăreia dintre autorităţile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi al Ministerului Finanţelor Publice şi cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate."

    ART. 38
    Aplicarea legii

    "(...) (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: (...) c) prin excepţie de la lit. a), începând cu data de 1 martie 2018, pentru personalul prevăzut în anexa nr. II, cuantumul sporurilor pentru condiţii de muncă se determină conform Regulamentului-cadru de acordare a sporurilor, elaborat de Ministerul Sănătăţii şi aprobat prin hotărâre a Guvernului până la data de 1 martie 2018, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25. (...)"

    Anexa nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ“
    Capitolul I lit. B - Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ
    ART. 13

    "(1) În raport cu condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea, condiţii periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (...)
(3) Personalul didactic care desfăşoară activitate de predare-învăţare-evaluare în sistemul penitenciar primeşte un spor de până la 15% din salariul de bază."

    Anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială“
    Capitolul II - Reglementări specifice personalului din sănătate, din unităţile de asistenţă medico-socială şi din unităţile de asistenţă socială/servicii sociale
    ART. 7

    "(1) În raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate, pentru personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare şi unităţile medico-sociale, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri: (...)
    h) pentru activităţi care se desfăşoară în condiţii deosebite, cum ar fi stres sau risc, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective. (...)"

    12. Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare
    ART. 5

    "(1) Sporul pentru condiţii deosebit de periculoase, condiţii periculoase şi condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă se acordă în baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens, pe baza următoarelor criterii:
    a) înregistrarea de îmbolnăviri profesionale şi boli legate de profesie ca urmare a activităţii desfăşurate la locul de muncă;
    b) existenţa indicilor de morbiditate în raport cu riscurile de la locul de muncă;
    c) înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă;
    d) riscul de îmbolnăvire şi accidentare determinat de depăşiri ale noxelor profesionale, fizice, chimice, fizico-chimice, biologice, suprasolicitarea unor funcţii şi sisteme ale organismului.
(2) Perioada de referinţă în funcţie de care se face evaluarea criteriilor nominalizate la alin. (1) este de 10 ani.
(3) Termenul prevăzut la alin. (2) nu se aplică în cazul unităţilor nou-înfiinţate pentru care evaluarea criteriilor se face de la momentul înfiinţării.
(4) Legătura între existenţa unor indici de morbiditate şi noxele identificate la locul de muncă este cea de cauză-efect, respectiv noxa identificată la locul de muncă este agentul cauzal sau favorizant în apariţia afecţiunilor medicale înregistrate la acel loc de muncă.
(5) Criteriile nominalizate la alin. (1) nu trebuie să fie îndeplinite cumulativ.
(6) Pentru eliberarea buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare este necesar a fi îndeplinit cel puţin un criteriu.
(7) Buletinele de determinare sau, după caz, expertizare se eliberează de compartimentele de specialitate din cadrul direcţiilor de sănătate publică.
(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), pentru unităţile sanitare din reţeaua Ministerului Apărării Naţionale, din reţelele instituţiilor din sistemul de ordine publică şi securitate naţională, din reţeaua Ministerului Afacerilor Interne şi unităţile din sistemul penitenciar buletinele de determinare sau, după caz, expertizare a locurilor de muncă se eliberează după cum urmează:
    a) pentru unităţile sanitare din reţeaua Ministerului Apărării Naţionale se eliberează de compartimentul de specialitate din cadrul Centrului de medicină preventivă al acestui minister, în prezenţa responsabilului cu securitatea şi sănătatea în muncă din unitate care certifică îndeplinirea tuturor normelor de protecţie a muncii la momentul expertizării şi faptul că se lucrează în condiţii normale de lucru;
    b) pentru unităţile sanitare din reţelele instituţiilor din sistemul de ordine publică şi securitate naţională se eliberează de compartimentul de specialitate din cadrul acestor instituţii;
    c) pentru unităţile din reţeaua sanitară a Ministerului Afacerilor Interne şi unităţile din sistemul penitenciar se eliberează de compartimentul de specialitate din cadrul acestei instituţii sau de compartimentele de specialitate din cadrul direcţiilor de sănătate publică sau de alte structuri abilitate în acest sens, în prezenţa lucrătorilor desemnaţi cu activităţile de prevenire a riscurilor profesionale şi protecţie a lucrătorilor la locul de muncă din unitatea respectivă, şi se comunică structurii de inspecţia muncii competente din Ministerul Afacerilor Interne sau structurii responsabile din sistemul penitenciar, care analizează măsurile propuse şi/sau implementate pentru normalizarea condiţiilor de muncă.
(9) Buletinele de determinare sau, după caz, expertizare sunt valabile atât timp cât nu intervin modificări în condiţiile de muncă iniţial expertizate fără a depăşi un interval de maximum 3 ani.
(10) Buletinele de determinare sau, după caz, expertizare a locurilor de muncă se eliberează pe perioadă nedeterminată pentru acele locuri de muncă unde riscurile nu pot fi înlăturate, respectiv boli infecţioase, TBC, SIDA, anatomie patologică, medicină legală, psihiatrie, neuromotorie, neuropsihomotorie etc.
(11) Expertizarea locurilor de muncă este obligatorie la nivelul fiecărui ordonator de credite."

    ART. 12

    "(1) Nominalizarea personalului care beneficiază de spor pe locuri de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare se stabilesc de ordonatorul de credite, cu consultarea sindicatelor reprezentative la nivel de unitate/sindicatelor afiliate la o federaţie reprezentativă pe grup de unităţi/sector sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, în limita prevederilor din prezentul regulament-cadru.
(2) Nominalizarea personalului din reţeaua sanitară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, precum şi din reţeaua Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor care beneficiază de spor pe locuri de muncă se stabileşte de comisia tehnică pe linie de securitate şi sănătate în muncă din unitatea respectivă şi se aprobă de comandantul sau directorul unităţii.
(3) Nominalizarea personalului pentru unităţile sanitare din reţelele instituţiilor din sistemul de ordine publică şi securitate naţională care beneficiază de spor pe locuri de muncă se stabileşte de comisia tehnică pe linie de securitate şi sănătate în muncă din unitatea respectivă şi se aprobă de comandantul unităţii/conducătorul unităţii sanitare.
(4) Nominalizarea personalului din Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi din cabinetele medicale din structurile teritoriale de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă care beneficiază de spor de condiţii de muncă se face de către conducerea acestora, în baza buletinului de determinare emis de autorităţile abilitate."

    ART. 13

    "Sporurile prevăzute în anexele la prezentul regulament-cadru se acordă cu încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal aprobate prin bugetul anual de venituri şi cheltuieli, cu avizul sindicatelor reprezentative la nivel de unitate/sindicatelor afiliate la o federaţie reprezentativă pe grup de unităţi/sector sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor."

    ART. 16

    "(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament-cadru, ordonatorii de credite au obligaţia să solicite autorităţilor abilitate eliberarea buletinelor de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă.
(2) Autorităţile abilitate au obligaţia de a elibera buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă în termen de maximum 90 de zile de la data solicitării.
(3) Până la eliberarea buletinelor de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă potrivit alin. (1) rămân în vigoare buletinele existente."

    Anexa nr. 8 - Mărimea sporului pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite cum ar fi stres sau risc, acordat în baza prevederilor art. 7 alin. (1) lit. h) de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare
    ARTICOL UNIC

    "Personalul care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite cum ar fi stres sau risc beneficiază de sporul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. h) de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:
    A. Spor de la 12% până la 15% din salariul de bază: (...)
3. personalul de specialitate medico-sanitar din cabinetele medicale organizate în grădiniţe, şcoli şi unităţile de învăţământ superior; (...)"

    III. Expunerea succintă a proceselor
    A. Dosarul nr. 17.452/3/2023
    13. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 8 iunie 2023, cu nr. 17.452/3/2023, reclamantul Sindicatul Liber din Medicina Şcolară, pentru membrii de sindicat, a solicitat obligarea pârâtului Municipiul Lupeni, prin primar, la calculul şi plata, începând cu data de 7 iunie 2020 şi pentru viitor, a sporului ce se acordă pentru activităţi care se desfăşoară în condiţii deosebite, cum ar fi stres sau risc, în cuantum de 12%, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) lit. h) din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 şi ale Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018.
    14. În motivarea cererii, s-a arătat, în esenţă, că membrii de sindicat au calitatea de personal de specialitate medico-sanitar şi sunt angajaţi ai pârâtei, salarizarea realizându-se în conformitate cu dispoziţiile anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.
    15. Au fost invocate dispoziţiile art. 38 alin. (3) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017, ale art. 7 din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi ale anexei nr. 8 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, învederându-se că din coroborarea acestor dispoziţii legale rezultă expres faptul că membrul de sindicat reprezentat, în calitate de personal de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar, trebuia să beneficieze, începând cu data de 1 aprilie 2018, de sporul prevăzut de articolul unic din anexa nr. 8 din regulamentul-cadru anterior menţionat.
    16. Soluţionând în fond cauza, prin Sentinţa civilă nr. 6.364 din 14 noiembrie 2023, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis acţiunea şi a obligat pârâtul la plata către reclamanţii-membri de sindicat a sporului în cuantum de 12% ce se acordă pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite cum ar fi stres sau risc, în baza prevederilor art. 7 alin. (1) lit. h) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, retroactiv, începând cu data de 7 iunie 2020 şi pe viitor, pentru toată perioada în care dispoziţiile legale ce justifică acordarea acestuia vor rămâne în vigoare.
    17. Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că reclamanţii sunt salariaţii pârâtei în funcţia de asistent medical, personal de specialitate medico-sanitar. În ceea ce priveşte sporul ce se acordă pentru activităţi care se desfăşoară în condiţii deosebite, cum ar fi de stres sau risc, în cuantum de 12%, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială“ legiuitorul a utilizat termenul „beneficiază“, termen care imprimă normei caracter imperativ, dând naştere unui drept la un spor de la 12% până la 15% din salariul de bază pentru desfăşurarea activităţii în condiţii deosebite pentru personalul de specialitate medico-sanitar din cabinetele medicale organizate în grădiniţe, şcoli şi unităţile de învăţământ superior, din care fac parte şi reclamanţii.
    18. Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel pârâtul Municipiul Lupeni, prin primar, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
    19. În motivarea apelului s-a susţinut, în esenţă, că instanţa de fond a reţinut în mod nejustificat că legiuitorul, utilizând termenul „beneficiază“ în articolul unic din anexa nr. 8 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, imprimă acestuia un caracter imperativ, în condiţiile în care articolul unic la care face referire instanţa de fond face trimitere la art. 7 alin. (1) lit. h) de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, care foloseşte termenul „pot fi acordate“, formulare care are prioritate, acordarea sporului fiind aşadar lăsată la latitudinea ordonatorului principal de credite, şi nicidecum obligatorie.
    20. Prin întâmpinarea formulată, intimatul-reclamant, pentru membrii de sindicat, a solicitat respingerea apelului formulat ca neîntemeiat.
    21. La termenul din 6 septembrie 2024, instanţa de apel a pus în discuţia părţilor incidenţa în cauză a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    22. Prin încheierea pronunţată la aceeaşi dată s-au dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi suspendarea cauzei.

    B. Dosarul nr. 2.077/101/2024
    23. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamanţii-cadre didactice au solicitat obligarea pârâţilor la deblocarea şi actualizarea aplicaţiei EDUSAL, astfel încât să permită calcularea şi plata lunară a sporului pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare, în cuantum de 15% din salariul de bază, prevăzute de art. 13 din Legea-cadru nr. 153/2017 şi contractul individual de muncă, de la 1 ianuarie 2023 şi până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, actualizate cu rata inflaţiei la data plăţii, precum şi la plata dobânzii legale remuneratorie şi penalizatoare calculată de la data scadenţei şi până la data plăţii efective.
    24. Prin încheierea pronunţată la 1 octombrie 2024 s-au dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în baza dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, precum şi suspendarea cauzei.

    IV. Motivele de admisibilitate reţinute de titularii sesizărilor
    A. Dosarul nr. 17.452/3/2023
    25. Instanţa de trimitere a constatat că obiectul învestirii instanţei este reprezentat de solicitarea privind obligarea pârâtului la plata sporului în cuantum de 12% ce se acordă pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite, cum ar fi stres sau risc, în baza prevederilor art. 7 alin. (1) lit. h) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.
    26. Reclamanţii-membri de sindicat sunt încadraţi la Compartimentul asistenţă medicală în unităţi de învăţământ, din cadrul Primăriei Municipiului Lupeni, făcând aşadar parte din categoria personalului încadrat în cabinetele medicale din unităţile de învăţământ.
    27. Prin art. 2 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale, aprobată prin Legea nr. 174/2011, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008), odată cu transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe referitoare la asistenţa medicală desfăşurată în unităţile de învăţământ de la Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale, s-a prevăzut la art. 3 alin. (3) din acelaşi act normativ că, în vederea exercitării acestor atribuţii şi competenţe, sumele necesare să se asigure în baza unui contract încheiat de către acestea cu direcţiile de sănătate publică, în condiţiile legii.
    28. Potrivit art. 20 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 95/2006), direcţiile de sănătate publică încheie contracte cu autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea cheltuielilor de personal aferente medicilor, medicilor dentişti, asistenţilor medicali şi a cheltuielilor pentru baremul de dotare cu medicamente şi materiale sanitare din cabinetele de medicină generală şi dentară din unităţile de învăţământ, sumele necesare pentru derularea contractelor prevăzute la alin. (2) urmând a se asigura din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.
    29. Prin urmare, prezentul litigiu face parte din categoria proceselor la care fac referire dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 - stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.
    30. Cauza este în curs de judecată în calea de atac a apelului, în conformitate cu prevederile art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă, la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, ce judecă în ultimă instanţă, potrivit dispoziţiilor art. 271 alin. (2^2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul muncii).
    31. Soluţionarea apelului depinde de lămurirea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 7 din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 şi art. 5, 12 şi 13 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, respectiv articolul unic lit. A pct. 3 din anexa nr. 8 la acelaşi regulament-cadru, considerentele avute în vedere de prima instanţă la pronunţarea hotărârii şi motivele de apel formulate în cauză vizând, în esenţă, aspecte referitoare la îndreptăţirea reclamanţilor la acordarea sporului pentru condiţii deosebite prin prisma conţinutului acestor dispoziţii legale.
    32. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar asupra aspectelor ce fac obiectul sesizării instanţa supremă nu a statuat, astfel cum rezultă din jurisprudenţa sa.
    33. În fine, se impune precizarea că, spre deosebire de art. 519 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu mai stabilesc şi condiţia noutăţii.
    34. În concluzie, instanţa de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    B. Dosarul nr. 2.077/101/2024
    35. Instanţa de trimitere a apreciat că, întrucât în cauză este vorba despre reclamanţi ce fac parte din personalul plătit din fonduri publice, în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, astfel încât se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu chestiunea de drept ce face obiectul acţiunii civile a reclamanţilor.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    A. Dosarul nr. 17.452/3/2023
    36. Intimatul-reclamant şi-a exprimat punctul de vedere în şedinţa publică din 6 septembrie 2024, arătând că nu sunt incidente dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, faţă de conţinutul dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. h) din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, în aplicarea acestei legi fiind dat Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, care prevede sporul la articolul unic lit. A pct. 3 din anexa nr. 8, însuşi legiuitorul arătând că sporul se acordă pentru locul de muncă al reclamanţilor, fiind apreciate condiţiile de muncă direct de legiuitor, ca fiind de stres şi risc.

    B. Dosarul nr. 2.077/101/2024
    37. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condiţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, reclamantele au depus, în termen legal, prin avocat, un punct de vedere asupra chestiunii de drept supuse judecăţii, prin care au reiterat susţinerile din cererea de chemare în judecată.

    VI. Punctul de vedere al completurilor de judecată care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept
    A. Dosarul nr. 17.452/3/2023
    38. Completul de judecată învestit cu soluţionarea apelului în Dosarul nr. 17.452/3/2023, redând dispoziţiile legale incidente, a opinat că în cauză nu s-au dovedit solicitarea şi, respectiv, eliberarea unor buletine de expertizare în ceea ce priveşte categoria de personal din care fac parte reclamanţii.
    39. În aceste condiţii, în raport cu terminologia diferită folosită de legiuitor în cuprinsul anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, comparativ cu cea din anexa nr. 8 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, într-o primă opinie s-a reţinut că salariaţii care lucrează în condiţii deosebite de muncă au dreptul la acordarea sporului în discuţie exclusiv în considerarea caracterului imperativ al sintagmei „beneficiază“ folosită de legiuitor în anexa la regulamentul-cadru, precum şi includerii acestora în categoriile de personal expres prevăzute în anexă.
    40. Această opinie a fost însuşită de prima instanţă, care a reţinut îndreptăţirea reclamanţilor la acordarea sporului în discuţie, fără alte referiri la condiţiile impuse de prevederile legii-cadru de salarizare sau la procedura reglementată de regulamentul-cadru.
    41. În plus, în susţinerea acestei interpretări s-ar putea invoca, în cazul particular al reclamanţilor, şi faptul că sporul pentru condiţii deosebite solicitat de aceştia nu se regăseşte printre cele expres enumerate la art. 5 alin. (1) din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 ca fiind acordate în baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare (sporul pentru condiţii deosebit de periculoase, condiţii periculoase şi condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă).
    42. Totodată, se observă că sporurile reglementate în art. 7 din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi în anexele din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 sunt acordate fie pentru desfăşurarea activităţii în anumite condiţii, fie pentru anumite locuri de muncă, în această din urmă ipoteză putându-se prezuma că activitatea se desfăşoară în condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă.
    43. O a doua opinie ar valida interpretarea potrivit căreia dispoziţiile în discuţie reglementează doar posibilitatea acordării acestor sporuri, beneficiul dreptului putând fi stabilit doar în condiţiile parcurgerii procedurii stabilite prin Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, elaborat în baza legii şi având la bază buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare emise de către autorităţile abilitate în acest sens.
    44. În acest sens, instanţa de trimitere a reţinut că, în eventualitatea existenţei unor contradicţii între dispoziţiile Legii-cadru nr. 153/2017 şi cele ale legislaţiei secundare emise în vederea punerii în aplicare, se vor aplica dispoziţiile din lege, ca având forţă juridică superioară, în aplicarea principiului ierarhiei actelor normative, consacrat de dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 24/2000).
    45. Prin urmare, va fi avută în vedere sintagma „pot fi acordate“, folosită de legiuitor în art. 7 alin. (1) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi faptul că, potrivit dispoziţiilor alin. (3) din acelaşi articol, toate sporurile pentru condiţii de muncă nu pot fi acordate decât pe baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, iar locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, în limita prevederilor din regulament.
    46. În acest context, referirile din art. 5 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 la emiterea buletinelor doar în raport cu sporul pentru condiţii deosebit de periculoase, condiţii periculoase şi condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă ar viza doar particularizarea criteriilor în baza cărora vor fi eliberate buletinele în situaţia celor trei sporuri, fără a exclude obligativitatea emiterii acestora în raport cu celelalte.
    47. În consecinţă, opinia instanţei de trimitere este în sensul că articolul unic lit. A pct. 3anexa nr. 8 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 stabileşte dreptul la acordarea sporului pentru condiţii deosebite, în măsura în care se dovedeşte că personalul îşi desfăşoară activitatea în condiţiile prevăzute la art. 2 lit. g) din regulamentul-cadru anterior menţionat.

    B. Dosarul nr. 2.077/101/2024
    48. Completul de judecată a apreciat că art. unic lit. A pct. 3 din anexa nr. 8 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 stabileşte dreptul la acordarea sporului pentru condiţii deosebite în măsura în care se dovedeşte că personalul îşi desfăşoară activitatea în condiţiile prevăzute la art. 2 lit. g) din acest regulament.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    49. La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţele naţionale au comunicat hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice în problema ce face obiectul sesizărilor.
    50. Unele instanţe au apreciat că acordarea sporului pentru condiţii deosebite de muncă este condiţionată de parcurgerea procedurii prevăzute de Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare, emise de autorităţile abilitate în acest sens.
    51. S-a arătat şi că sunt relevante statuările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 12 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 10 noiembrie 2016 (Decizia nr. 12 din 23 mai 2016).
    52. S-a reţinut şi că, până la modificarea expresă a Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu referire la sporul la care se face referire în anexa nr. 2 a acestui act normativ, acordarea sporului era condiţionată de existenţa unor buletine de determinare sau expertizare.
    53. În acest sens au pronunţat hotărâri judecătoreşti şi au exprimat opinii teoretice Tribunalul Alba - Secţia I civilă, Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, Judecătoria Piatra-Neamţ, Judecătoria Târgu-Neamţ, Curtea de Apel Braşov - Secţia I civilă, Tribunalul Braşov, Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă, Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Vrancea - Secţia I civilă, Curtea de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Vaslui, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Suceava - Secţia I civilă.
    54. Alte instanţe (Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Ilfov, o parte a completurilor din cadrul Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a de litigii de muncă şi asigurări sociale) au apreciat că sporul pentru condiţii deosebite se acordă beneficiarilor nominalizaţi expres în cuprinsul normei, ex lege, fără a mai fi necesară parcurgerea procedurii prevăzute la art. 5 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018.
    55. S-a arătat că sporul pentru activităţi care se desfăşoară în condiţii deosebite (stres sau risc) nu face parte din categoria sporurilor nominalizate la art. 5 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, motiv pentru care nu i se aplică acele condiţionări la acordare prevăzute de norma respectivă.
    56. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    57. Curtea Constituţională s-a pronunţat în repetate rânduri asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale a căror interpretare se solicită prin prezenta sesizare.
    58. Astfel, spre exemplu, prin Decizia nr. 63 din 28 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 18 iulie 2023, instanţa de contencios constituţional, respingând excepţia invocată, a reţinut următoarele: „26. (...) Curtea constată că dispoziţiile art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 fac parte din capitolul II, secţiunea a 3-a referitoare la sporuri. În ceea ce priveşte sporul care se acordă pentru condiţiile de muncă, textul de lege criticat prevede regula, aplicabilă tuturor categoriilor de personal care cad sub incidenţa Legii-cadru nr. 153/2017, potrivit căreia locurile de muncă şi categoriile de personal, precum şi mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă se stabilesc prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia dintre instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională sau a fiecăreia dintre autorităţile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi al Ministerului Finanţelor Publice şi cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative ale domeniului de activitate. (...)
    31. Prin Decizia nr. 666 din 29 septembrie 2020, precitată, paragrafele 23 şi 24, Curtea a reţinut că prevederile de lege criticate nu recunosc necondiţionat dreptul la acordarea sporurilor la nivelul lor maxim, ci doar dreptul la acordarea sporurilor, nivelul acestora urmând a fi determinat în raport cu regulile pe care legea le stabileşte: încadrarea fiecărui spor în limitele maxime prevăzute în lege şi în anexele sale şi totodată, interdicţia depăşirii cumulate a pragului prevăzut de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. De asemenea, în accepţiunea legii-cadru, sporurile nu sunt stabilite prin raportare la procent fix, ceea ce rezultă din utilizarea sintagmei «spor de până la...%». Regula limitării sumei sporurilor şi a stabilirii sporurilor sub forma unei limite maxime, în care fiecare dintre acestea trebuie să se încadreze, şi nu ca un procent fix, prestabilit din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare reprezintă opţiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituţie şi destinată a fi aplicată în mod nediferenţiat întregului personal plătit din fonduri publice.
    32. În sfârşit, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 7 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea reţine că acestea reglementează sporurile ce pot fi acordate personalului de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare şi unităţile medico-sociale în funcţie de condiţiile în care se desfăşoară activitatea acestora. Dispoziţiile alin. (3) din acelaşi articol de lege prevăd că locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, în limita prevederilor din regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.
    33. Curtea constată că aceste dispoziţii păstrează concepţia legislativă care se regăseşte şi în prevederile art. 23-25 din Legea-cadru nr. 153/2017 cu privire la libertatea pe care legiuitorul o dă autorităţilor administrative de a stabili, în funcţie de situaţiile concrete pe care le prezintă activitatea în domeniu, locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare a acestuia. Astfel, considerentele reţinute mai sus cu privire la dispoziţiile art. 23 şi ale art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt aplicabile şi în privinţa dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.“
    59. Aceste considerente au fost reluate şi în Decizia nr. 176 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 10 septembrie 2024, în care s-a făcut referire la Decizia nr. 110 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 26 mai 2021.

    IX. Raportul asupra chestiunii de drept
    60. Judecătorii-raportori au constatat că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate a sesizărilor conexate, prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, lipsind cerinţa existenţei unei probleme de drept.

    X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    Examinând sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:
    61. Prealabil, se impune a se verifica dacă, în raport cu întrebările formulate de către titularii sesizărilor, sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile.
    62. Potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
    63. La 13 iunie 2024, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024.
    64. În ceea ce priveşte domeniul de aplicare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, la art. 1 se prevede că acest act normativ se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.
    65. Referitor la condiţiile de admisibilitate a sesizării, art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 prevede următoarele: „Dacă, în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“
    66. În acest context normativ se reţine că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată în temeiul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii de admisibilitate:
    (i) existenţa unei cauze în curs de judecată, care să privească fie stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze;
    (ii) instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în primă instanţă sau în calea de atac;
    (iii) să existe o chestiune de drept de care a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;
    (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    67. Evaluând elementele sesizărilor conexate, în scopul de a stabili dacă sunt întrunite toate condiţiile anterior enunţate, se constată că acestea nu sunt îndeplinite în totalitate.
    68. Referitor la primele două condiţii legale, acestea sunt îndeplinite, pretenţiile deduse judecăţilor se circumscriu unor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba de sporuri salariale solicitate de acest personal plătit din fonduri publice, personal ce face parte din familia ocupaţională „Sănătate şi asistenţă socială“ (prima sesizare) şi „Învăţământ“ (a doua sesizare).
    69. În al doilea rând, prima cauză se judecă în ultimă instanţă, aceasta aflându-se în calea de atac a apelului pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, iar cea de-a doua se judecă în primă instanţă, la Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    70. În ceea ce priveşte întrunirea condiţiei de admisibilitate ce vizează identificarea unei probleme de drept care ar putea face obiect al sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, trebuie remarcat că, în absenţa unei definiţii legale a noţiunii „chestiune de drept“ din cadrul cerinţelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a arătat în doctrină că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente şi, în consecinţă, al unei practici judiciare neunitare.
    71. Totodată, prin jurisprudenţa dezvoltată de instanţa supremă în legătură cu această cerinţă, s-a statuat că, în sesizarea adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu procedura pronunţării unei hotărâri prealabile, trebuie „să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanţă a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi a înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii“ (Decizia nr. 90 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 1 martie 2018, Decizia nr. 20 din 20 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 6 august 2019, Decizia nr. 17 din 17 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 15 iunie 2020).
    72. Această exigenţă legală, subsumată condiţiei privind ivirea unei chestiuni de drept, a fost în mod constant subliniată în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecţia judecătorilor din completul învestit cu soluţionarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile şi asupra argumentelor de natură să le susţină, pentru a da temei iniţierii mecanismului de unificare jurisprudenţială reprezentat de hotărârea prealabilă (Decizia nr. 57 din 28 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1170 din 3 decembrie 2020; Decizia nr. 26 din 12 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 3 iunie 2021; Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021).
    73. Prin urmare, revine instanţei de trimitere obligaţia identificării în concret a chestiunii de drept care necesită interpretare, exprimarea punctului de vedere al instanţei de trimitere contribuind astfel la a se stabili dacă problema de drept cu privire la care i se solicită instanţei supreme să o dezlege este una reală, având vocaţie de a convinge şi, din această perspectivă, că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate a sesizării (a se vedea, exemplificativ, deciziile nr. 2 din 22 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018; nr. 41 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 13 octombrie 2021; nr. 5 din 30 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 6 martie 2023; nr. 7 din 30 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 23 februarie 2023; nr. 14 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 20 aprilie 2023; nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023).
    74. Examinând în continuare admisibilitatea declanşării mecanismului de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reţine că în cuprinsul primei sesizări se solicită de către Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale lămurirea modalităţii de acordare a sporului pentru condiţii deosebite prevăzut de articolul unic lit. A pct. 3 din anexa nr. 8 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, în sensul dacă aceasta este condiţionată de parcurgerea procedurii prevăzute de actul normativ, în baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.
    75. Se observă că această primă sesizare nu se circumscrie sferei unei chestiuni de drept astfel cum este aceasta conturată atât prin raportare la dispoziţiile Codului de procedură civilă, cât şi prin raportare la normele Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    76. Problema modalităţii de acordare a sporului pentru condiţii deosebite personalului încadrat în cabinetele medicale din unităţile de învăţământ, astfel cum este solicitat în cadrul acţiunii judiciare cu care a fost învestită instanţa de trimitere este atributul exclusiv al acesteia.
    77. Aşa cum s-a arătat deja, definitoriu pentru această procedură este faptul că urmăreşte interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă în cauză de către instanţa de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanţa supremă, a elementelor care conturează raţionamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanţa de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecăţii, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Instanţa supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea şi aplicarea legii la circumstanţele concrete ale cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu necesitate să rămână în sfera de competenţă exclusivă a completului de judecată legal învestit cu soluţionarea procesului.
    78. Aşadar, verificarea premiselor sesizării, determinate de circumstanţele concrete ale litigiului şi de întrebarea formulată, şi anume, dacă pentru personalul prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cuantumul sporurilor pentru condiţii de muncă se determină conform regulamentului-cadru de acordare a sporurilor, elaborat de Ministerul Sănătăţii şi aprobat prin hotărâre a Guvernului, conduce la concluzia că aceasta din urmă nu pune în discuţie o dificultate de interpretare punctuală, de principiu, a normelor de drept indicate în actul de sesizare, de natură să necesite intervenţia instanţei supreme, ci urmăreşte mai degrabă, în contextul particular al cauzei, stabilirea efectivă a soluţiei ce urmează a fi adoptată de titularul sesizării.
    79. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept subliniază că, prin chiar textul actelor normative care stă la baza sesizării Curţii de Apel Bucureşti se oferă soluţia în ceea ce priveşte posibilitatea acordării sporurilor recunoscute pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială“ , consacrându-se în art. 5 alin. (1) din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 că sporul pentru condiţii deosebit de periculoase, condiţii periculoase şi condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă se acordă în baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.
    80. Această concluzie este reţinută, de altfel, şi la paragraful 32 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 63 din 28 februarie 2023, mai sus menţionată.
    81. Nici cu privire la a doua sesizare conexată nu este îndeplinită aceeaşi condiţie ce vizează identificarea unei probleme de drept care ar putea face obiect al sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    82. Nu poate fi omis în acest sens că art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că încheierea de sesizare trebuie să cuprindă şi punctul de vedere al completului de judecată, care astfel este primul ţinut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal, care implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară.
    83. Se observă că instanţa de trimitere, Tribunalul Mehedinţi deşi a apreciat că se impune declanşarea mecanismului hotărârii prealabile în ceea ce priveşte interpretarea dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi (3) din anexa nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ“, capitolul I lit. B - Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ din Legea-cadru nr. 153/2017, nu a prezentat niciun motiv care ar justifica o atare sesizare a instanţei supreme, în cuprinsul încheierii menţionându-se exclusiv, la modul general, că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, fără a identifica în concret problema de drept ce trebuie dezlegată din perspectiva posibilităţii ivirii unei jurisprudenţe divergente.
    84. Raţiunea instituirii condiţiilor formale anterior arătate ale sesizării constă în asigurarea îndeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudenţei şi asigurarea predictibilităţii acesteia, fără ca folosirea sa să genereze suspendarea nejustificată a judecării unei cauze, printr-o interpretare arbitrară a necesităţii declanşării procedurii de către instanţa de judecată, cu consecinţa prelungirii nejustificate a duratei procesului civil şi, din această perspectivă, a afectării dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    85. Trebuie remarcat că în lipsa oricăror argumente din care să reiasă existenţa unei strânse legături între maniera de dezlegare a chestiunii de drept identificate şi soluţionarea pricinii, prin raportare la eventualele interpretări ale textelor legale incidente, nu se poate determina în ce măsură lămurirea solicitată pe această cale depăşeşte obligaţia ordinară a instanţei de a interpreta şi aplica legea în cadrul soluţionării unui litigiu.
    86. În continuarea raţionamentului expus este necesar a fi reamintit că, deşi lămurirea modalităţii de interpretare şi aplicare a normelor legale în cadrul mecanismului hotărârii prealabile are scopul de a facilita judecătorului eliminarea ambiguităţilor ori dificultăţilor unor texte de lege, în lipsa unor asemenea ipoteze care să reflecte caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, împrejurări ce nu au fost prezentate nici de către instanţa de trimitere, rămâne atributul exclusiv al acesteia din urmă să soluţioneze cauza cu judecata căreia a fost învestită, aplicând, în acest scop, metodele de interpretare a normelor juridice recunoscute în dreptul intern.
    87. Or, în speţă, instanţa de trimitere, Tribunalul Mehedinţi, nu a argumentat în cuprinsul sesizării care este dificultatea sau ambiguitatea textelor legale care ar impune intervenţia mecanismului de unificare a jurisprudenţei, încheierea instanţei fiind total nemotivată.
    88. Nu în ultimul rând, un alt argument de inadmisibilitate decurge din Decizia nr. 76 din 18 noiembrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în Dosarul nr. 2.022/1/2024, nepublicată, prin care, admiţând în parte sesizările conexate formulate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 11.155/3/2024 şi nr. 68/3/2024, şi de Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.127/99/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 14 alin. (1) lit. a) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, a articolului unic pct. I lit. A din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, a stabilit că:
    Personalul care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebit de periculoase, prevăzut la articolul unic pct. I lit. A din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, salarizat potrivit anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, are dreptul la acordarea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase de la 50% până la 75% din salariul de bază, prevăzut de art. 14 alin. (1) lit. a) din capitolul II anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 şi articolul unic pct. I lit. A din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, în baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 şi Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, obligaţia stabilirii cuantumului concret al sporului pentru condiţii deosebit de periculoase revenind ordonatorului de credite.

    89. Pentru toate aceste considerente,

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 17.452/3/2023 şi de Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 2.077/101/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, în vederea dezlegării următoarelor chestiuni de drept:
    1. Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 23 şi 7 din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5, 12 şi 13 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare, acordarea sporului pentru condiţii deosebite prevăzut de articolul unic lit. A pct. 3 din anexa nr. 8 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 este condiţionată de parcurgerea procedurii prevăzute de acest act normativ, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.
    2. Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi (3) din capitolul I lit. B din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017, acordarea sporului prevăzut de aceste dispoziţii legale este condiţionată de parcurgerea procedurii prevăzute de Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 având la bază buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare emise de către autorităţile abilitate în acest sens.

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2024.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Elena Adriana Stamatescu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 84 din 18 noiembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"