Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 84 din 17 martie 2025 referitoare la interpretarea şi aplicarea art. 56 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificată de punctul 3 art. 1 din Legea nr. 351/2022

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 84 din 17 martie 2025 referitoare la interpretarea şi aplicarea art. 56 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificată de punctul 3 art. 1 din Legea nr. 351/2022

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 341 din 16 aprilie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.270/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- pentru preşedintele  │
│Ponea         │Secţiei I civile       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia       │- judecător la Secţia I│
│Curelea       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristina      │- judecător la Secţia I│
│Truţescu      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mariana       │- judecător la Secţia I│
│Hortolomei    │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Dorina Zeca   │- judecător la Secţia I│
│              │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Liviu│- judecător la Secţia I│
│Zidaru        │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mărioara      │- judecător la Secţia a│
│Isailă        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mirela        │- judecător la Secţia a│
│Poliţeanu     │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Valentina     │- judecător la Secţia a│
│Vrabie        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│George Bogdan │- judecător la Secţia a│
│Florescu      │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Petronela     │- judecător la Secţia a│
│Iulia Niţu    │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Maria  │- judecător la Secţia  │
│Ilie          │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Andreea       │- judecător la Secţia  │
│Marchidan     │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Veronica      │- judecător la Secţia  │
│Dumitrache    │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Bogdan Cristea│de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ramona Maria  │- judecător la Secţia  │
│Gliga         │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 2.270/1/2024 este legal constituit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj cu privire la dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
    "Interpretarea şi aplicarea art. 56 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificată de punctul 3 art. 1 din Legea nr. 351/2022, în sensul de a se stabili dacă sintagma «activitatea minieră încetează sau a încetat ca urmare a obligaţiilor pe care şi le asumă sau şi le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană» trebuie înţeleasă ca vizând inclusiv obligaţiile asumate de statul român în perioada de preaderare privind eliminarea totală a subvenţiilor pentru exploatările de minereuri metalifere şi nemetalifere, precum şi dacă obligaţia de închidere a exploatărilor miniere trebuie să rezulte explicit şi direct din actele normative în baza cărora a încetat activitatea acestor exploatări"

    5. Magistratul-asistent învederează că, la dosar, au fost depuse completare la raportul întocmit şi acte din partea reclamantului.
    6. Preşedintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 9 octombrie 2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări.
    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 9 octombrie 2024 cu nr. 2.270/1/2024.

    II. Normele legale incidente
    9. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 263/2010
    "ART. 56
    (1) Fac excepţie de la prevederile art. 55 alin. (1) lit. b) persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin:
    a) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a) sau 15 ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a) în cazul în care activitatea minieră încetează sau a încetat ca urmare a obligaţiilor pe care şi le asumă sau şi le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană, pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 20 de ani;"

    III. Expunerea procesului
    10. Prin acţiunea introductivă, reclamantul persoană fizică a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii [...] anularea Deciziei nr. [...] privind respingerea pensiei pentru limită de vârstă, precum şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, ca urmare a constatării ca fiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 56 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, cu consecinţa acordării drepturilor de pensie.
    11. În motivarea cererii s-a arătat că îndeplineşte toate condiţiile impuse de art. 56 alin. (1) lit. a) Legea nr. 263/2010, activitatea minieră a fostului angajator încetând ca urmare a obligaţiilor pe care şi le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană în perioada de preaderare, prevalându-se inclusiv de adeverinţa emisă de fostul său angajator care confirmă aceste susţineri.
    12. Prin Sentinţa civilă nr. 369 din 28 martie 2024, Tribunalul Maramureş a respins contestaţia, reţinând că nu s-a făcut dovada că activitatea din cadrul unităţii unde reclamantul a fost încadrat a încetat ca urmare a obligaţiilor direct asumate de statul român în negocierile cu Comisia Europeană, iar raţiunea restructurării activităţii miniere a fost una care a vizat strict natura economică, şi nu expresia unor obligaţii asumate de statul român la nivel internaţional.
    13. Faptul că, drept urmare a problemelor de natură economică, raportat la imposibilitatea statului de a acorda ajutoare de stat unităţilor care îşi desfăşurau activitatea în sectorul minier, acestea au înregistrat datorii mari şi au condus la concluzia că nu sunt rentabile din punct de vedere economic şi, astfel, se impune închiderea acestora nu poate duce la interpretarea că o astfel de obligaţie, de a închide unitatea la care şi-a desfăşurat activitatea reclamantul, ar fi fost asumată de România ca urmare a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
    14. Totodată, închiderea exploatărilor miniere este rezultatul unui proces de restructurare început în anul 1990 şi prin care se urmăreşte „în principal menţinerea activităţii de extracţie numai la unităţile miniere cu rezerve geologice cu potenţial şi condiţii geologice favorabile, care prin acţiuni de retehnologizare şi modernizare pot exploata în condiţii de eficienţă economică zăcămintele de substanţe minerale utile“.
    15. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii contestaţiei formulate.
    16. În cadrul soluţionării apelului s-au dispus sesizarea instanţei supreme şi suspendarea judecăţii cauzei.

    IV. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării
    17. Analizând îndeplinirea cumulativă a condiţiilor ce rezultă din art. 1 alin. (2) şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, s-a constatat că obiectul cauzei de faţă vizează verificarea îndeplinirii cerinţelor de pensionare de către un fost salariat al unei exploatări miniere, plătit din fonduri publice, astfel că litigiul se încadrează în categoria proceselor la care face referire ordonanţa de urgenţă menţionată.
    18. În ce priveşte îndeplinirea condiţiei ca soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, s-a arătat că apelantul-contestatar a formulat cererea de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, apreciind că sunt îndeplinite prevederile art. 56 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, care oferă beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare cu 20 de ani, în cazul persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare de 15 ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a), în cazul în care activitatea minieră încetează sau a încetat ca urmare a obligaţiilor pe care şi le asumă sau şi le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană.
    19. Prima instanţă a constatat că reclamantul a desfăşurat activitate în condiţii speciale/grupa I de muncă o perioadă de 16 ani, 2 luni şi 15 zile, superioară stagiului de 15 ani menţionat în cuprinsul art. 56 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, însă a respins acţiunea ca neîntemeiată, reţinând că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 56 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, întrucât nu s-a făcut dovada că activitatea din cadrul C.N.M.P.N. [...], unde contestatarul a fost încadrat, a încetat ca urmare a obligaţiilor direct asumate de statul român în negocierile cu Comisia Europeană, câtă vreme o asemenea asumare nu se regăseşte în niciunul dintre actele normative indicate în cererea de chemare în judecată, ci în cuprinsul adeverinţei emise de fostul angajator al reclamantului, potrivit căreia activitatea la C.N.M.P.N. [...] s-a închis ca urmare a obligaţiilor asumate de statul român în negocierile cu Comisia Europeană.
    20. Apelantul a susţinut însă că asumarea obligaţiei rezultă din răspunsurile comunicate la dosarul cauzei de autorităţile române, din dispoziţiile legale şi din documentele pe care le-a indicat.
    21. În contextul expus, intimata-pârâtă a solicitat sesizarea Înaltei Curţi de Casaţiei şi Justiţie în scopul interpretării art. 56 alin. (1) lit. a) teza a doua din Legea nr. 263/2010 cu problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări.
    22. Faţă de aceste considerente s-a constatat existenţa unei legături strânse între maniera de dezlegare a chestiunii de drept şi soluţionarea cauzei, în raport cu interpretările posibile, fie în sensul că dispoziţia legală analizată vizează inclusiv obligaţiile asumate de statul român în perioada de preaderare, fie în sensul că vizează doar obligaţiile asumate ulterior aderării, respectiv dacă obligaţia de închidere a exploatărilor miniere trebuie sau, dimpotrivă, nu trebuie să rezulte explicit şi direct din actele normative în baza cărora a încetat activitatea acestor exploatări, rezultând că soluţionarea apelului depinde de lămurirea modului de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Legea nr. 263/2010 în modalitatea evidenţiată anterior.
    23. Verificând jurisprudenţa instanţei supreme, s-a constatat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra problemei juridice enunţate anterior şi aceasta nici nu face obiectul unui dosar în curs de soluţionare.
    24. În concluzie, s-a arătat că sunt îndeplinite condiţiile privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    V. Punctul de vedere al titularului sesizării
    25. În opinia instanţei de trimitere, având în vedere modalitatea de redactare a textului, care implică un grad ridicat de generalitate, şi în lipsa unor menţiuni în sens contrar, norma analizată acoperă şi ipoteza obligaţiilor asumate de statul român în perioada de preaderare privind eliminarea totală a subvenţiilor pentru exploatările de minereuri metalifere şi nemetalifere, dispoziţia legală neimpunând ca obligaţia de închidere a exploatărilor miniere să rezulte explicit şi direct din actele normative în baza cărora a încetat activitatea acestor exploatări.
    26. Prin instituirea unor condiţii suplimentare, nereglementate, fie în sensul că textul ar viza doar ipoteza obligaţiilor asumate de statul român în perioada posterioară aderării României la Uniunea Europeană, fie în sensul că obligaţia de închidere a exploatărilor miniere ar trebui să rezulte explicit şi direct din actele normative în baza cărora a încetat activitatea acestor exploatări, s-ar adăuga nepermis la lege, cu ignorarea principiului statuat în art. 1.268 alin. (3) din Codul civil, potrivit căruia o normă de drept trebuie interpretată în sensul de a produce efecte juridice, iar nu în sens contrar.
    27. Totodată, în privinţa primei chestiuni menţionate devine aplicabilă şi regula de interpretare ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Dispoziţia legală în discuţie nu distinge în vreun fel nici cu privire la perioada - preaderare sau postaderare - în care statul român să-şi fi asumat obligaţiile în negocierile cu Comisia Europeană.

    VI. Punctul de vedere al părţilor
    28. Apelantul-reclamant a apreciat că nu se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având în vedere că eliminarea subvenţiilor a fost consecinţa directă şi imediată a închiderii minelor.
    29. Intimata-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii [...] a arătat că se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile referitor la întrebarea menţionată, întrucât instanţa supremă nu a statuat asupra problemei de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea cauzei, raportat la dispoziţiile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024; necesitatea sesizării instanţei supreme cu privire la interpretarea şi aplicarea art. 56 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Legea nr. 263/2010 a fost pusă în discuţie din oficiu de către instanţă şi în alte dosare cu acelaşi obiect aflate pe rolul Curţii de Apel Cluj.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    30. La nivelul Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Bucureşti, din punct de vedere teoretic, a arătat că, în conformitate cu prevederile art. 56 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 20 de ani persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de 15 ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a), şi anume unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă, în cazul în care activitatea minieră încetează sau a încetat ca urmare a obligaţiilor pe care şi le asumă sau şi le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană.
    În lipsa unor menţiuni în sens contrar, norma analizată vizează şi ipoteza obligaţiilor asumate de statul român în perioada de preaderare privind eliminarea totală a subvenţiilor pentru exploatările de minereuri metalifere şi nemetalifere, dispoziţia legală neimpunând ca obligaţia de închidere a exploatărilor miniere să rezulte explicit şi direct din actele normative în baza cărora a încetat activitatea acestor exploatări.
    Tribunalul Ialomiţa a apreciat că sintagma „activitatea minieră încetează sau a încetat ca urmare a obligaţiilor pe care şi le asumă sau şi le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană“ trebuie înţeleasă ca vizând inclusiv obligaţiile asumate de statul român în perioada de preaderare privind eliminarea totală a subvenţiilor pentru exploatările de minereuri metalifere şi nemetalifere, nefiind nicidecum limitat beneficiul prevăzut de art. 56 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Legea nr. 263/2010 la perioada postaderare în care statul român să-şi fi asumat obligaţiile în negocierile cu Comisia Europeană.
    S-a apreciat că a admite o altă teză ar crea premisele unei diferenţe de tratament între titularii cererilor de acordare a pensiei din punctul de vedere al acordării tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat şi ar genera o situaţie de inechitate, nejustificată obiectiv şi rezonabil. O interpretare contrară ar conduce la discriminare între beneficiarii pensiilor pentru limită de vârstă, ar conduce la aplicarea unui tratament juridic distinct, nejustificat de criterii obiective, cele două categorii de pensionari aflându-se în situaţii identice.
    Valorificarea stagiului realizat, potrivit art. 56 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, se poate face, în ceea ce priveşte drepturile de pensie, chiar în absenţa unei dispoziţii exprese privind obligaţia de închidere a exploatărilor miniere în actele normative în baza cărora a încetat activitatea acestor exploatări.
    În consecinţă, persoanele care au desfăşurat activitate în condiţii speciale ori grupa 1 de muncă o perioadă de 15 ani nu trebuie să facă dovada faptului că încetarea activităţii în unităţile miniere a avut loc ca urmare a obligaţiilor direct asumate de statul român în negocierile de preaderare sau postaderare cu Comisia Europeană.
    În acelaşi sens sunt şi opiniile înaintate de Tribunalul Ilfov şi de Tribunalul Teleorman.

    31. La nivelul Curţii de Apel Iaşi, în raport cu conţinutul textului de lege modificat, s-a apreciat că nu se poate reţine că norma analizată exclude ipoteza obligaţiilor asumate de statul român în perioada de preaderare privind eliminarea totală a subvenţiilor pentru exploatările de minereuri metalifere şi nemetalifere. Textul nu impune nici condiţia ca obligaţia de închidere a exploatărilor miniere să rezulte explicit şi direct din actele normative în baza cărora a încetat activitatea acestor exploatări, interpretarea propusă adăugând la texul de lege.
    Punctul de vedere exprimat la nivelul Secţiei I civile a Tribunalului Iaşi a fost în sensul că, raportat la modalitatea de redactare a textului, care implică un grad ridicat de generalitate, şi în lipsa unor menţiuni în sens contrar, norma analizată acoperă şi ipoteza obligaţiilor asumate de statul român în perioada de preaderare privind eliminarea totală a subvenţiilor pentru exploatările de minereuri metalifere şi nemetalifere.
    Tribunalul Vaslui a apreciat că este strict o situaţie de fapt, nefiind vorba de o interpretare a dispoziţiilor legale. În subsidiar, dacă încetarea raportului de muncă a fost cauzată de închiderea exploatării miniere, iar această închidere este rezultatul direct al executării unei obligaţii asumate de statul român în negocierile cu Comisia Europeană, reclamantul se poate prevala de dispoziţiile art. 56 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Legea nr. 263/2010, în caz contrar neputând beneficia de aceste prevederi legislative.

    32. Celelalte curţi de apel nu au identificat practică judiciară şi nu au formulat niciun punct de vedere.
    33. Ministerul Public a menţionat că, la nivelul Secţiei judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale
    34. Nu a fost identificată jurisprudenţă relevantă.

    IX. Raportul asupra chestiunii de drept
    35. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sesizarea este inadmisibilă.

    X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    Asupra admisibilităţii sesizării
    36. Instanţa de trimitere solicită a se lămuri dacă sintagma prevăzută la art. 56 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Legea nr. 263/2010 trebuie înţeleasă ca vizând inclusiv obligaţiile asumate de statul român în perioada de preaderare privind eliminarea totală a subvenţiilor pentru exploatările de minereuri metalifere şi nemetalifere, precum şi dacă obligaţia de închidere a exploatărilor miniere trebuie să rezulte explicit şi direct din actele normative în baza cărora a încetat activitatea acestor exploatări, pentru a se putea stabili dacă este aplicabilă reducerea vârstei standard de pensioare de 20 de ani.
    37. Prin art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 s-a instituit o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept: „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărui lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“
    38. Prin urmare, în contextul normativ enunţat, procedura de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii de admisibilitate a sesizării:
    (i) existenţa unei cauze în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac;
    (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;
    (iii) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;
    (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    39. Analizând îndeplinirea tuturor acestor condiţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată, primordial, că litigiul în care a fost declanşat prezentul mecanism al pronunţării unei hotărâri prealabile nu face parte dintre cele limitativ prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    40. Potrivit art. 1 coroborat cu paragraful 4 din preambulul ordonanţei de urgenţă, acest act normativ a avut în vedere doar procesele privitoare la stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum şi litigii referitoare la stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie şi a altor prestaţii de asigurări sociale ale acestui personal.
    41. Din Adeverinţa nr. 532 din 19 februarie 2025 emisă în cauza de faţă de către Compania Naţională a Metalelor Preţioase şi Neferoase reiese că toţi salariaţii pe care i-a avut compania, printre care şi reclamantul din cauza în care s-a dispus sesizarea, au fost plătiţi din fondurile de salarii obţinute din activităţi comerciale, şi nu din fonduri publice, astfel încât nu este îndeplinită condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, nefiind în prezenţa unui proces referitor la stabilirea drepturilor la pensie ale personalului prevăzut la alin. (1), care este plătit din fonduri publice.
    42. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, putându-se exemplifica Decizia nr. 55 din 21 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.644/1/2024, prin care s-au respins ca inadmisibile sesizările conexate, stabilindu-se că, deşi pretenţiile deduse judecăţii se circumscriu unor drepturi salariale, personalul Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti - S.A. nu este plătit din fonduri publice în baza Legii-cadru nr. 153/2017.
    43. Prin urmare, Curtea de Apel Cluj, ca instanţă învestită cu soluţionarea acestui litigiu, nu putea sesiza Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu chestiunea de drept în temeiul prevederilor speciale ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, deoarece litigiul dedus spre judecată instanţei de trimitere nu se circumscrie acestui domeniu specific de reglementare, instanţa nefiind învestită cu judecarea unei cereri privind stabilirea drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice.
    44. Având în vedere că nu este îndeplinită una dintre condiţiile cumulative prevăzute de art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, devine inutilă analizarea celorlalte.

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.354/100/2023, privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
    "Interpretarea şi aplicarea art. 56 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificată de punctul 3 art. 1 din Legea nr. 351/2022, în sensul de a se stabili dacă sintagma «activitatea minieră încetează sau a încetat ca urmare a obligaţiilor pe care şi le asumă sau şi le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană» trebuie înţeleasă ca vizând inclusiv obligaţiile asumate de statul român în perioada de preaderare privind eliminarea totală a subvenţiilor pentru exploatările de minereuri metalifere şi nemetalifere, precum şi dacă obligaţia de închidere a exploatărilor miniere trebuie să rezulte explicit şi direct din actele normative în baza cărora a încetat activitatea acestor exploatări."

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 martie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ileana Peligrad

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 84 din 17 martie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 84 din 17 martie 2025 referitoare la interpretarea şi aplicarea art. 56 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificată de punctul 3 art. 1 din Legea nr. 351/2022

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 84 din 17 martie 2025 referitoare la interpretarea şi aplicarea art. 56 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificată de punctul 3 art. 1 din Legea nr. 351/2022