Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 84 din 14 februarie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 3 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017, în ansamblul său, şi a dispoziţiilor art. 73, 74 şi ale art. 76 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 84 din 14 februarie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 3 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017, în ansamblul său, şi a dispoziţiilor art. 73, 74 şi ale art. 76 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 564 din 18 iunie 2024

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ale art. I pct. 3, prin care a fost modificat şi completat art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 (referitor la sintagma în scopul asigurării în sistemul public de pensii în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă sau în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie), şi pct. 15, prin care a fost modificat art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 (referitor la sintagma în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă şi, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie), din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 2, prin care a fost modificat art. 73 din Legea nr. 263/2010 (referitor la sintagma în condiţiile legii), şi pct. 3, prin care a fost modificat art. 76 din Legea nr. 263/2010 (referitor la sintagma în raport cu vârsta conform tabelului nr. 3), din Legea nr. 37/2013 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Dorotea-Teodora Stern în Dosarul nr. 2.767/110/2018 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi în Dosarul nr. 2.507/110/2019 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi care constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.656D/2020 şi nr. 1.676D/2020.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 4 aprilie 2023, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, când Curtea a dispus conexarea Dosarului nr. 1.676D/2020 la Dosarul nr. 1.656D/2020, care a fost primul înregistrat, a amânat pronunţarea, în temeiul prevederilor art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru datele de 9 mai 2023 şi 8 iunie 2023, termen preschimbat prin încheierea din 24 mai 2023 pentru data de 14 iunie 2023, şi, ulterior, în temeiul art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 sau, după caz, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, a amânat succesiv pronunţarea pentru 28 iunie 2023, 12 iulie 2023, 20 septembrie 2023, 3 octombrie 2023, 14 noiembrie 2023, 12 decembrie 2023, 30 ianuarie 2024 şi pentru 14 februarie 2024, când a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    3. Prin Încheierea din 30 iulie 2020, îndreptată prin Încheierea de îndreptare a unei erori materiale din 5 august 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.767/110/2018, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ale art. I pct. 3, prin care a fost modificat şi completat art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 (referitor la sintagma în scopul asigurării în sistemul public de pensii în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă sau în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie), şi pct. 15, prin care a fost modificat art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 (referitor la sintagma în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă şi, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie), din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 2, prin care a fost modificat art. 73 din Legea nr. 263/2010 (referitor la sintagma în condiţiile legii), şi pct. 3, prin care a fost modificat art. 76 din Legea nr. 263/2010 (referitor la sintagma în raport cu vârsta conform tabelului nr. 3), din Legea nr. 37/2013 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Dorotea-Teodora Stern într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de acordare a pensiei de invaliditate.
    4. Prin Încheierea din 9 septembrie 2020, îndreptată prin Încheierea din 15 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.507/110/2019, Tribunalul Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a următoarelor dispoziţii din Legea nr. 263/2010: art. 3 alin. (1) lit. c), aşa cum a fost modificat de art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 (referitor la sintagma în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă sau în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie), art. 6 alin. (2), aşa cum a fost modificat de art. I pct. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 (referitor la sintagma în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă şi, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie), art. 73, aşa cum a fost modificat prin art. I pct. 2 din Legea nr. 37/2013 (referitor la sintagma în condiţiile legii), art. 74 şi art. 76 alin. (1), aşa cum a fost modificat prin art. I pct.3 din Legea nr. 37/2013 (referitor la sintagma stagiul de cotizare în raport cu vârsta conform tabelului nr. 3). Excepţia a fost ridicată de Dorotea-Teodora Stern într-o cauză având ca obiect o cerere de acordare a pensiei de invaliditate.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 a fost adoptată cu încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituţie. Astfel, ordonanţele de urgenţă ale Guvernului îşi pot produce efectele juridice abia după ce au fost adoptate de către Parlament. Or, în cauză, legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017, respectiv Legea nr. 177/2018, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 19 iulie 2018. Art. 68 alin. (1^1) din Legea nr. 263/2010, nou-introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017, contravenea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 680 din 26 iunie 2012, deoarece instituia o durată minimă a stagiului de cotizare necesar dobândirii unei pensii de invaliditate. De altfel, acest articol a fost abrogat la scurt timp prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2017 privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Prin urmare, având în vedere această împrejurare, precum şi faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 nu şi-a putut produce efectele în mod legal de la data adoptării sale şi până la data aprobării de către Parlament, niciunul dintre actele administrative care o vizează pe autoarea excepţiei, emise în intervalul 27 iunie 2018-27 iunie 2019, nu pot fi afectate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017.
    6. Tot din perspectiva neconstituţionalităţii extrinseci a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017, autoarea arată că se încalcă art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie şi principiul separaţiei puterilor în stat, întrucât doar Parlamentul are atribuţia de reglementare în materia protecţiei sociale.
    7. Dispoziţiile criticate îi discriminează pe asiguraţii sistemului de asigurări sociale de stat care achită în mod voluntar contribuţiile sociale faţă de asiguraţii aceluiaşi sistem care le achită în temeiul legii, adică obligatoriu. De asemenea, se încalcă dreptul asiguratului care achită contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat în mod voluntar, în baza unui contract încheiat cu autoritatea administrativă statală, de a beneficia, în schimbul acestora, de drepturile de asigurări sociale prevăzute de Legea nr. 263/2010, altele decât cel vizând pensia pentru limită de vârstă, adică pensia anticipată, pensia anticipată parţială, pensia de invaliditate sau pensia de urmaş.
    8. Se arată că, având în vedere că art. 1 alin. (3) din Constituţie caracterizează statul român ca fiind unul social, acesta este obligat să asigure cetăţenilor săi un nivel de trai decent printr-o protecţie socială corespunzătoare. Această protecţie socială nu se poate rezuma la asigurarea dreptului la pensia pentru limită de vârstă, având în vedere că, în condiţiile de trai actuale, nu există nicio garanţie că acest drept va putea fi în mod efectiv exercitat de către toţi beneficiarii săi. Incapacitatea totală de muncă a autoarei excepţiei reprezintă temeiul în baza căruia statul român trebuie să îi asigure protecţia sa socială.
    9. Dispoziţiile legale criticate nu ţin seama de diferenţa obiectivă dintre două categorii de asiguraţi, pe de o parte, asiguraţii care încheie contractul de asigurare întrucât se aşteaptă că vor beneficia de pensia pentru limită de vârstă atunci când vor atinge această limită şi care, în fapt, ajung la vârsta legală necesară pentru a dobândi această pensie şi îşi văd pe deplin satisfăcute aşteptările şi, pe de altă parte, în cadrul aceleiaşi categorii de asiguraţi există persoane care, deşi au încheiat contractul de asigurare tot pentru a-i culege beneficiile la atingerea vârstei standard de pensionare, nu vor putea beneficia de el, din cauza eventualităţii decesului sau a îmbolnăvirii. Această din urmă categorie de asiguraţi este discriminată faţă de prima categorie de asiguraţi.
    10. Prevederile criticate ajung să afecteze inclusiv bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru că descurajează persoanele să încheie contracte de asigurare prin care deci să alimenteze cele două bugete. Prevederile criticate discriminează, astfel, chiar şi între asiguraţii care s-au asigurat anterior emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 şi cei care s-au asigurat în intervalul în care aceasta a fost în vigoare.
    11. Asiguraţii voluntari sunt discriminaţi faţă de asiguraţii în baza legii, deoarece, deşi sumele pe care asiguraţii voluntari le vor achita cu titlu de contribuţie au acelaşi cuantum cu cel pe care îl plătesc asiguraţii în baza legii, aceştia se bucură de beneficii mai reduse, respectiv doar de pensia pentru limită de vârstă, nu şi de celelalte drepturi de asigurări sociale prevăzute de Legea nr. 263/2010.
    12. Cu referire la încălcarea considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 680 din 26 iunie 2012, autoarea excepţiei menţionează că instanţa constituţională a impus legiuitorului să nu mai condiţioneze acordarea pensiei de invaliditate de realizarea unui stagiu minim de cotizare realizat în raport cu vârsta, ci doar de existenţa stării de invaliditate.
    13. În continuare, autoarea arată că sintagma în condiţiile legii din cuprinsul art. 73 din Legea nr. 263/2010 este neconstituţională, întrucât neutralizează considerentele Deciziei nr. 680 din 26 iunie 2012, prin care Curtea Constituţională a impus legiuitorului să nu mai condiţioneze acordarea pensiei de invaliditate de realizarea unui stagiu minim de cotizare. Astfel, sintagma criticată a fost introdusă pentru a da efect art. 76 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care, în mod explicit, contravine Deciziei Curţii nr. 680 din 26 iunie 2012.
    14. Autoarea excepţiei mai arată că art. 74 din Legea nr. 263/2010 este, de asemenea, contrar Deciziei Curţii Constituţionale nr. 680 din 26 iunie 2012, prin excluderea de la acordarea pensiei de invaliditate, indiferent de durata stagiului de cotizare realizat, a persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza bolilor obişnuite şi a accidentelor care nu au legătură cu munca. Astfel, arată că sindromul Down, în prezent considerat din punct de vedere legal boală obişnuită, nefiind expres enumerată în art. 68 din Legea nr. 263/2010, are totuşi unele caracteristici care l-ar face similar schizofreniei, expres menţionată de lege lata. De aceea se impune modificarea art. 74 din Legea nr. 263/2010 sub acest aspect.
    15. În sfârşit, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate mai susţine că sintagma criticată din cuprinsul art. 76 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 este contrară Constituţiei, deoarece încalcă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012.
    16. Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    17. Tribunalul Bacău - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017, precum şi a prevederilor art. 74 şi ale art. 76 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 este întemeiată, acestea fiind contrare art. 16, 47 şi 50 din Constituţie. În schimb, prevederile art. 73 alin. (1) referitoare la sintagma în condiţiile legii din Legea nr. 263/2010 sunt conforme Constituţiei.
    18. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. I pct. 3 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1010 din 20 decembrie 2017, ordonanţa în ansamblul său, precum şi dispoziţiile art. 73, 74 şi ale art. 76 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010.
    22. Dispoziţiile art. I pct. 3 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 au următorul cuprins:
    "3. La articolul 3 alineatul (1), literele c), e) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    c) contract de asigurare socială - contractul încheiat, voluntar, între persoane fizice şi casele teritoriale de pensii în scopul asigurării în sistemul public de pensii în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă sau în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie;» (...)
15. La articolul 6, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    (2) Orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială, în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă şi, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie."

    23. Dispoziţiile art. 73, 74 şi ale art. 76 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 au următorul cuprins:
    - Art. 73: „Persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat, în condiţiile legii, stagiu de cotizare“;
    – Art. 74: „Au dreptul la pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare realizat, persoanele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2), (3) şi (4)“;
    – Art. 76 alin. (1): „Persoanelor prevăzute la art. 73, încadrate în gradul I sau II de invaliditate, li se acordă stagiul potenţial prevăzut la art. 75 alin. (1) în condiţiile în care au realizat, la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, stagiul de cotizare în raport cu vârsta conform tabelului nr. 3“.

    24. În opinia autoarei excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi obligativitatea respectării legilor, art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 privind universalitatea drepturilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 31 privind dreptul la informaţie, art. 44 referitor la dreptul la proprietate privată, art. 47 privind dreptul la un nivel de trai decent, art. 49 privind protecţia tinerilor şi a copiilor, art. 50 privind protecţia persoanelor cu handicap, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, art. 56 privind contribuţiile financiare, art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la regimul general privind protecţia socială şi art. 115 privind delegarea legislativă, precum şi art. 14, 17 şi 18 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie.
    25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, instanţa constituţională constată că ordonanţa de urgenţă a Guvernului intră în vigoare în ziua publicării sale, nefiind, aşadar, condiţionată sub acest aspect - al intrării în vigoare - de aprobarea sa prin lege. Totodată, ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate în domeniul legilor ordinare şi organice, cu limitările stabilite de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie. Prin urmare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 nu încalcă art. 73 alin. (3) lit. p) şi art. 115 alin. (5) din Constituţie.
    26. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă având ca obiect art. I pct. 3 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017, se observă că, potrivit Legii nr. 263/2010, persoanele care au realizat, în baza unui contract de asigurare socială, stagiu de cotizare la sistemul de asigurări sociale de stat nu pot valorifica acest stagiu la acordarea pensiei de invaliditate reglementate de Legea nr. 263/2010. Acest stagiu de cotizare poate fi valorificat doar la acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
    27. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale (Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012), fiecare categorie de pensie acordată în temeiul Legii nr. 263/2010 are în vedere principiul contributivităţii şi rămâne la aprecierea legiuitorului să prevadă condiţiile şi criteriile necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie sau alta, cu condiţia de a nu încălca exigenţele constituţionale ce rezultă din prevederile constituţionale aplicabile. De asemenea, Curtea a reţinut că, la nivel constituţional, materia asigurărilor sociale şi a asistenţei sociale este guvernată de principiul potrivit căruia art. 47 alin. (2) din Constituţie conferă în exclusivitate legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragraful 21).
    28. Legiuitorul delegat a realizat o distincţie între persoanele care sunt asigurate în mod obligatoriu prin efectul legii şi cele care se pot asigura voluntar sub aspectul acordării celor 5 categorii de pensii stabilite de art. 51 din Legea nr. 263/2010. În acest sens, se observă că, potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din lege (astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017), contractul de asigurare socială se defineşte ca fiind contractul încheiat, voluntar, între persoane fizice şi casele teritoriale de pensii în scopul asigurării în sistemul public de pensii în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă sau în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie, ceea ce conduce la consecinţele reglementate de art. 6 alin. (2) din lege (astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017), respectiv că oricine încheie un astfel de contract nu poate avea decât vocaţia obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă.
    29. Astfel, Guvernul, acţionând în calitate de legiuitor delegat, a exclus în mod expres posibilitatea dobândirii unei pensii de invaliditate de către persoanele care au realizat în mod voluntar stagiul de cotizare, în temeiul art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „Orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială, în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă şi, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie“. Pensia de invaliditate poate fi dobândită numai de către cei care au realizat un stagiu de cotizare în mod obligatoriu, în temeiul legii, respectiv al art. 6 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.
    30. Această distincţie realizată între persoanele asigurate în mod obligatoriu şi cele asigurate în mod facultativ nu este arbitrară, deoarece pot fi evidenţiate temeiuri care să o susţină în mod obiectiv şi rezonabil. Astfel, chiar dacă, teoretic, şi asiguraţii care realizează în mod voluntar stagiu de cotizare şi cei care îl datorează ca efect al legii se află în situaţii asemănătoare din perspectiva faptului că patrimoniul lor se diminuează cu aceleaşi sume sau a faptului că ambele categorii au aceeaşi aşteptare, adică aceea ca, în cazul producerii riscului asigurat, statul să îşi execute obligaţia de a achita prestaţia socială, există deosebiri cel puţin la fel de relevante. De pildă, asiguraţii care optează să achite stagiu de cotizare, spre deosebire de cei asiguraţi ca efect al legii, au posibilitatea să achite sau nu astfel de sume, să înceteze oricând achitarea lor, să opteze pentru o anumită bază de calcul etc. În schimb, asiguraţii obligatoriu nu au această libertate, ei fiind datori, în principiu, să realizeze stagiul de cotizare independent de opţiunea lor la nivelul veniturilor realizate. Ca atare, statul, în cauză Guvernul, prin adoptarea celor două norme criticate, poate acorda o greutate cel puţin la fel de mare acestor deosebiri şi, ca atare, să instituie un tratament diferenţiat al celor două categorii, respectiv să acorde pensia de invaliditate doar celor care au achitat în mod obligatoriu stagiul de cotizare.
    31. Dincolo însă de această diferenţă dintre cele două categorii de persoane care face legitimă diferenţa de tratament operată de către legiuitor, Curtea reţine că măsura criticată nu este contrară prevederilor art. 16 din Constituţie deoarece critica autoarei excepţiei nu ţine seama de scopul pentru care legiuitorul a instituit obligaţia achitării asigurărilor sociale de sănătate şi care este în mod explicit precizat în temeiul art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „Orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială, în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă şi, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie“. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate solicită ca legiuitorul să extindă sfera situaţiilor în care, prin contractul de asigurare, persoana care contractează să devină asigurat, respectiv de la obţinerea pensiei pentru limită de vârstă/completarea venitului asigurat la obţinerea şi a unei pensii de invaliditate. Or, scopul urmărit de legiuitor în acest fel este legitim şi nu încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie câtă vreme el acordă tuturor persoanelor care au încheiat un contract de asigurare facilitatea pensiei pentru limită de vârstă. Simpla excludere din scopul în vederea căruia o persoană se poate asigura în sistemul public de asigurări sociale a beneficiului pensiei de invaliditate nu reprezintă o încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituţie câtă vreme scopul avut în vedere chiar de către legiuitor la încheierea asigurării este limitat strict la obţinerea pensiei pentru limită de vârstă şi, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie.
    32. De altfel, în cazul în care persoanele care achită voluntar stagiul de cotizare în sistemul public de pensii ar aprecia că soluţia excluderii beneficiului pensiei de invaliditate este incorectă/injustă etc., acestea au deplina libertate să nu se înscrie în sistemul public de pensii şi, eventual, să opteze pentru înscrierea în sistemul facultativ de pensii private. Această opţiune de a nu participa/de a se retrage este un remediu suficient pentru a-i repune într-o situaţie nediscriminatorie faţă de asiguraţii care, fiind obligaţi să achite stagiul de cotizare, beneficiază şi de pensia de invaliditate, în cazul producerii riscului pe care aceasta îl asigură, şi nu doar de cea pentru limită de vârstă. Ca atare, pentru respectarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, legiuitorul nu este obligat să acorde ambelor categorii de asiguraţi şi beneficiul pensiei de invaliditate în mod egal.
    33. Constatarea neconstituţionalităţii unor sintagme din definiţia contractului de asigurare socială în sensul ca, prin încheierea acestuia, asiguraţii să aibă vocaţia dobândirii oricăreia dintre cele 5 categorii de pensii stabilite de art. 51 din Legea nr. 263/2010 ar reprezenta o deturnare a scopului reglementării şi o imixtiune în politica socială a legiuitorului, domeniu în care acesta dispune de o largă marjă de apreciere (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, paragraful 35, Decizia nr. 118 din 16 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 30 iunie 2023, paragraful 22).
    34. Mai departe în analiza excepţiei, Curtea consideră că prevederile art. 73, 74 şi ale art. 76 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu au legătură cu soluţionarea cauzei. Cauza vizează obligarea autorităţii de stat cu competenţe în domeniu să emită o decizie de pensie de invaliditate în temeiul contractului de asigurare socială încheiat. Or, atât timp cât art. 3 alin. (1) lit. c) şi art. 6 alin. (2) din lege nu permit emiterea unei astfel de decizii în condiţiile date, rezultă că aplicarea art. 73, 74 şi a art. 76 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 are loc în condiţiile unei asigurări obligatorii în temeiul art. 6 alin. (1) din lege şi nu are nicio contingenţă cu art. 6 alin. (2) din lege. Aşadar, întrucât situaţia juridică a autoarei excepţiei se întemeiază pe art. 6 alin. (2), nu se poate reţine legătura cu soluţionarea cauzei a dispoziţiilor legale care au fost edictate în considerarea art. 6 alin. (1).
    35. Prin urmare, având în vedere art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 73, 74 şi ale art. 76 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 este inadmisibilă.
    36. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dorotea-Teodora Stern în Dosarul nr. 2.767/110/2018 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi în Dosarul nr. 2.507/110/2019 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. I pct. 3 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, precum şi ordonanţa de urgenţă, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73, 74 şi ale art. 76 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de aceeaşi autoare în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 februarie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016