Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 162 alin. (2) şi ale art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Marin Pravă în Dosarul nr. 1.567/109/2018 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.290D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi părţile Casa Judeţeană de Pensii Argeş şi Comisia Centrală de Contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice Bucureşti. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât consideră că aspectele invocate de autorul excepţiei se referă, în realitate, la interpretarea şi aplicarea legii, care nu revin competenţei Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 5 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.567/109/2018, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 162 alin. (2) şi ale art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Marin Pravă cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că dispoziţiile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 20 alin. (2) şi ale art. 148, deoarece, „în practica aplicată de casele teritoriale şi sectoriale de pensii se produc mari discriminări faţă de persoanele care anterior datei de 1 aprilie 2001 au lucrat efectiv în grupele de muncă I, II, III şi alte condiţii de muncă, conform prevederilor art. 14 şi art. 8 din Legea nr. 3/1977, ale anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 anterior datei de 31 martie 2002, respectiv, ale anexei nr. 6 la Legea nr. 263/2010, anterior datei de 31 ianuarie 2011“. Dualitatea dispoziţiilor art. 162 alin. (2) şi ale art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 induce o practică neunitară în actul de justiţie, lăsând cale liberă completurilor specializate în materie de asigurări sociale să dispună în sensul oricăreia dintre cele două variante, aflate în contradictorialitate. De asemenea, face imposibilă efectuarea acţiunii de omologare a aplicaţiei informatice potrivit art. 190 din Legea nr. 263/2010 cu care trebuie determinate în mod automat punctajul lunar, anual şi mediu anual. 6. Cu privire la art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018, autorul excepţiei arată că acesta este neconstituţional, întrucât casa judeţeană de pensii nu a făcut aplicarea art. 95 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în sensul neutilizării la calculul punctajului mediu anual a stagiilor complete de cotizare corespunzătoare condiţiilor aferente grupelor I şi II de muncă prevăzute de art. 14 din Legea nr. 3/1997, aşa cum s-a statuat prin Decizia nr. 40 din 22 septembrie 2008, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În consecinţă, textul de lege criticat echivalează cu încălcarea principiului contributivităţii prin fraudă informatică, produsă în intervalul 1 aprilie 2002 - 1 octombrie 2018. 7. Autorul excepţiei invocă şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 263/2010, care defineşte stagiul minim de cotizare, întrucât apreciază că acesta ignoră stagiile de cotizare asimilate realizate în situaţia juridică a asiguraţilor de la art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 263/2010. 8. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, întrucât atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a dreptului la pensie, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului pensiei revine în exclusivitate legiuitorului. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica ori de câte ori consideră necesar criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor. Noua legislaţie privind sistemul public de pensii recunoaşte ca stagiu de cotizare vechimea în muncă considerată utilă de legislaţia anterioară pentru determinarea dreptului la pensie. În dispoziţia de lege criticată pentru neconstituţionalitate se precizează în mod expres că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislaţiei anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor. Aceste dispoziţii nu modifică cu efect retroactiv legislaţia anterioară. Verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislaţiei anterioare, s-au încasat sau nu contribuţii la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual şi dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor constituie probleme de fapt şi de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluţionare intră în competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti. 9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 162 alin. (2) şi ale art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, precum şi cele ale art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018. În ceea ce priveşte ultimul text de lege menţionat, Curtea constată că, în realitate, autorul excepţiei are în vedere dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, aşa cum a fost introdus prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018. De asemenea, examinând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 263/2010, pe care instanţa de judecată nu le-a invocat în încheierea de sesizare. Având în vedere cele reţinute prin Decizia nr. 1.227 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, şi Decizia nr. 122 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014, în sensul că „omisiunea instanţei judecătoreşti de a se pronunţa cu privire la unele dispoziţii din legi sau ordonanţe a căror neconstituţionalitate a fost invocată de autorul excepţiei nu poate avea drept consecinţă înlăturarea controlului de constituţionalitate“, astfel că „în cazul în care instanţa de judecată sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a anumitor dispoziţii din legi sau ordonanţe fără a se pronunţa asupra altora, criticate în cadrul aceleiaşi excepţii de neconstituţionalitate, instanţa de contencios constituţional va analiza excepţia de neconstituţionalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său“, Curtea consideră că în prezenta cauză obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie atât dispoziţiile art. 162 alin. (2), ale art. 165 alin. (1) şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, cât şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. t) din aceeaşi lege, care au următorul conţinut: - Art. 3 alin. (1) lit. t): "(1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: [...] t) stagiu minim de cotizare - perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie, la împlinirea vârstei standard de pensionare;" – Art. 162 alin. (2): „(2) În situaţiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare nu sunt înregistrate drepturile salariale, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe ţară, în vigoare în perioada respectivă.“; – Art. 165 alin. (1): "(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991." – Art. 169^2: "(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.(2) În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.(3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.(4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018." 13. Autorul excepţiei apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, consideră că sunt încălcate prevederile art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind proprietatea. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că o primă critică formulată de autorul acesteia vizează caracterul „dual“ al dispoziţiilor art. 162 alin. (2) şi ale art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 care determină o aplicare neunitară a legii, întrucât instanţele de judecată pot „să dispună în sensul oricăreia dintre cele două variante, aflate în contradictorialitate“. Faţă de această critică, Curtea reţine că dispoziţiile art. 162 alin. (2) şi ale art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 reglementează ipoteze distincte. Astfel, în timp ce art. 165 alin. (1) stabileşte salariile care vor fi avute în vedere pentru stabilirea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, art. 162 alin. (2) reglementează situaţia particulară în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare nu sunt înregistrate drepturile salariale, stabilindu-se că la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe ţară, în vigoare în perioada respectivă. Prin urmare, Curtea observă că, în primul caz, legea are în vedere situaţia în care drepturile salariale au fost consemnate în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare, legiuitorul precizând doar dacă se au în vedere salariile nete sau brute, în funcţie de reglementarea aplicabilă în perioada în care au fost realizate aceste venituri, în timp ce, în al doilea caz, este vizată ipoteza când drepturile salariale nu au fost consemnate, astfel că s-a impus stabilirea unui venit în funcţie de care să fie determinat punctajul mediu anual, necesar calculării cuantumului pensiei. Curtea apreciază că distincţia dintre cele două ipoteze legale este clară, fără echivoc, astfel că nu este susceptibilă de a conduce la o aplicare neunitară a legii şi de a crea discriminări între persoane aflate în situaţii identice, contrare principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, şi, prin urmare, această critică de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. 15. O altă critică formulată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate se referă la faptul că, având în vedere dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, casa judeţeană de pensii nu a făcut aplicarea art. 95 alin. (3) din aceeaşi lege în sensul că nu a fost utilizat la calculul punctajului mediu anual al stagiilor complete de cotizare corespunzătoare condiţiilor aferente grupelor I şi II de muncă prevăzute de art. 14 din Legea nr. 3/1997, aşa cum arată că s-a statuat prin Decizia nr. 40 din 22 septembrie 2008, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2009. Analizând aceste susţineri, Curtea apreciază că nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate, ci vizează în exclusivitate aspecte ce ţin de modul de interpretare şi aplicare a legii, a căror verificare revine instanţei de judecată, motiv pentru care excepţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 16. În sfârşit, analizând criticile de neconstituţionalitate aduse dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că autorul excepţiei se referă la excluderea din calculul stagiului minim de cotizare a perioadelor necontributive asimilate prevăzute de art. 49 din Legea nr. 263/2010. Or, faţă de această critică, Curtea reţine că, potrivit art. 49 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „(1) În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul: a) a beneficiat de pensie de invaliditate; b) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă; c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; d) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale, acordate potrivit legii; e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale; f) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani.“ În alin. (4) al aceluiaşi articol de lege, se menţionează că „Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică pentru obţinerea prestaţiilor de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de prezenta lege.“ Astfel, în anumite cazuri, aşa cum este, spre exemplu, cel al pensiei anticipate şi cel al pensiei anticipate parţiale, legiuitorul a prevăzut în mod expres că perioadele asimilate stagiului de cotizare nu pot fi incluse în calculul stagiului de cotizare necesar acordării acestor tipuri de pensii [art. 62 alin. (3) şi art. 65 alin. (3) din Legea nr. 263/2010]. O astfel de reglementare este însă conformă prevederilor constituţionale, Curtea Constituţională statuând în mod constant în jurisprudenţa sa că prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie acordă în exclusivitate legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a dreptului la pensie, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului acestui drept (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). 17. Curtea observă şi faptul că atât pensia anticipată, cât şi pensia anticipată parţială se acordă doar persoanelor care au realizat un stagiu complet de cotizare mai mare decât cel prevăzut de lege sau cel puţin egal cu acesta, situaţie în care autorul excepţiei nu se încadrează. În ceea ce priveşte pensia pentru limită de vârstă însă, care, potrivit art. 52 din Legea nr. 263/2010, se poate acorda persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare prevăzute de prezenta lege, legiuitorul nu a prevăzut interdicţia valorificării perioadelor necontributive asimilate stagiilor de cotizare. Prin urmare, în această situaţie, afirmaţia autorului excepţiei este lipsită de susţinere. 18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marin Pravă în Dosarul nr. 1.567/109/2018 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. t), ale art. 162 alin. (2) şi ale art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. 2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 noiembrie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
