Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 836 din 17 noiembrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 836 din 17 noiembrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 251 din 12 martie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Elena Vişan în Dosarul nr. 3.555/109/2018 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.245D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc autoarea excepţiei şi partea Casa Judeţeană de Pensii Argeş. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.246D/2018 şi nr. 2.289D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege. Excepţia a fost ridicată de Nicolaie Prioteasa şi Gheorghe Badea în dosarele nr. 2.942/109/2018 şi nr. 3.051/109/2018 ale Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    4. La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei şi partea Casa Judeţeană de Pensii Argeş. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.246D/2018 şi nr. 2.289D/2018 la Dosarul nr. 2.245D/2018, care este primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 15 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.555/109/2018, Încheierea din 6 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.942/109/2018 şi Încheierea din 5 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.051/109/2018, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Elena Vişan, Nicolaie Prioteasa şi Gheorghe Badea cu prilejul soluţionării unor cauze referitoare la recalcularea pensiei.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii excepţiei arată, în esenţă, că sintagma „corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul textului de lege criticat este ambiguă, nefiind clar dacă este avută în vedere legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie sau legea în vigoare la data recalculării pensiei. Consecinţa a fost aceea că, aşa cum s-a întâmplat şi în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, casele de pensii au utilizat stagiul de cotizare complet, potrivit legii în vigoare la data recalculării pensiei, şi nu stagiul de cotizare complet, mai redus ca număr de ani, astfel cum era prevăzut de lege la data deschiderii drepturilor de asigurări sociale, corespunzător grupelor I şi a II-a de muncă. În acest mod, punctajul mediu anual a fost micşorat şi consideră că un asemenea rezultat nu corespunde voinţei legiuitorului.
    9. Autorii excepţiei arată că persoanele care beneficiază deja de calcularea pensiei cu un stagiu complet de cotizare de 20 sau 25 de ani pentru activitatea desfăşurată în grupa I sau a II-a de muncă au avut pe toată perioada până la solicitarea majorării punctajului mediu anual, pentru acelaşi stagiu, calitatea de pensionar cu stagiu complet de cotizare. Astfel, dreptul la pensie le-a fost acordat prin îndeplinirea condiţiilor legale în vigoare la acea dată, acestea neputând fi considerate, după intrarea în vigoare a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, ca un stagiu de cotizare incomplet.
    10. De asemenea, autorii excepţiei precizează că noţiunea de stagiu complet de cotizare a fost introdusă de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi preluată de Legea nr. 263/2010, astfel încât pentru persoanele pensionate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 această noţiune nu poate fi înţeleasă decât în sensul prevăzut de art. 2 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004, la care face trimitere art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, astfel cum a fost interpretat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 11 din 25 mai 2015. Raţiunile acestei decizii sunt aplicabile şi în ceea ce priveşte persoanele cărora nu li s-a aplicat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, întrucât a intrat în vigoare Legea nr. 192/2015, prin care a fost introdus textul de lege criticat în cuprinsul Legii nr. 263/2010. Obiectivul adoptării acestor acte normative a fost stabilirea unor echivalenţe legale între condiţiile pe baza cărora, în temeiul Legii nr. 3/1997, se dobândea dreptul la pensie şi cele din legea nouă, în măsura în care acestea sunt comune (vechime în muncă, vârsta de pensionare etc.), fie asimilarea unor noţiuni din legea veche cu cele din legile succesive. Există, de asemenea, o identitate de intenţie a legiuitorului cu cea din expunerea de motive a Legii nr. 192/2015, respectiv cea a înlăturării discriminărilor apărute în calculul pensiilor în cazul persoanelor care au desfăşurat activităţi în grupele I şi a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, persoane care au fost excluse de actele normative anterioare de la beneficiul acordării de punctaje suplimentare.
    11. Autorii excepţiei arată că prin Decizia nr. 11 din 25 mai 2015 instanţa supremă a reţinut că recalcularea prevăzută de art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 a impus determinarea punctajului mediu anual cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, precum şi ale ordonanţei de urgenţă menţionate, noţiunea de punctaj mediu anual neavând un corespondent în legislaţia anterioară. Or, pentru determinarea punctajului mediu anual era necesară utilizarea parametrului legal de stagiu complet de cotizare, fără echivalent în Legea nr. 3/1977 şi care a fost asimilat de art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 cu vechimea integrală în muncă prevăzută de legislaţia în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie. Instanţa supremă a apreciat că, în raport cu definiţia legală a stagiului de cotizare din art. 8 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 şi scopul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, stagiul complet de cotizare va fi reprezentat de vechimea integrală în muncă prevăzută de Legea nr. 3/1997.
    12. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Încheierea din 15 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.555/109/2018 şi Încheierea din 6 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.942/109/2018, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este suficient motivată. În Încheierea din 5 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.051/109/2018, instanţa consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că, potrivit articolului unic alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, „prin excepţie de la prevederile alin. (3), la recalcularea pensiilor, conform prevederilor art. 169^1 din lege, se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate“. Scopul principal al modificării şi completării Hotărârii Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice îl constituie aplicarea corectă şi unitară a dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv completările aduse de Legea nr. 192/2015, de casele teritoriale de pensii din subordinea Casei Naţionale de Pensii Publice. Normele metodologice stabilesc în mod concret stagiul de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual în procesul de recalculare prevăzut de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, astfel ca persoanele care au lucrat în condiţii identice să beneficieze la determinarea punctajului mediu anual de stagii de cotizare identice, prin raportare la dispoziţiile Legii nr. 263/2010. Astfel, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.
    13. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Aceste dispoziţii de lege au fost introduse în Legea nr. 263/2010 prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, şi au următorul cuprins: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“
    17. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 21 privind dreptul de acces liber la justiţie. Deşi autorii excepţiei nu precizează, având în vedere că sunt formulate şi critici referitoare la lipsa de claritate şi previzibilitate a reglementării, Curtea apreciază că aceştia au în vedere şi prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie referitoare la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 ca fiind lipsite de claritate şi previzibilitate, întrucât din sintagma „corespunzătoare fiecărei situaţii“ nu se înţelege dacă se au în vedere stagiile complete de cotizare prevăzute în legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie ori legea în vigoare la data recalculării. Faţă de această critică, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, având a se pronunţa asupra problemei de drept privind legea aplicabilă în determinarea stagiului de cotizare ce trebuie utilizat în vederea acordării majorării de punctaj, respectiv interpretarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, în sensul dacă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie sau la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, a decis că sintagma amintită „se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“. Prin aceeaşi decizie însă, instanţa supremă a observat că dispoziţiile Legii nr. 263/2010 au fost completate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018, fiind introdus art. 169^2, iar odată cu intrarea în vigoare a acestui articol de lege s-a realizat „o schimbare a concepţiei legiuitorului, care, până la momentul adoptării actului normativ din 2018, a considerat sistematic că nu pot fi cumulate, în persoana aceluiaşi destinatar, şi beneficiul majorării de punctaj, şi cel al folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special“. Astfel, „recalcularea pensiei va opera în raport cu stagiul de cotizare avut în vedere, potrivit legii sau unei hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015, adică cele stabilite sau recalculate potrivit stagiului de cotizare reglementat de legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie“. Curtea a precizat că „această schimbare operează însă ca urmare a adoptării Legii nr. 221/2018, iar drepturile de pensie recalculate se cuvin de la 1 octombrie 2018, conform alin. (4) al art. 169^2, introdus prin actul normativ menţionat.“ Prin urmare, „pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016, când reclamantului i-a fost recunoscut dreptul la punctajul suplimentar - art. 169^1 alin. (2) şi (6) din Legea nr. 263/2010 - şi 1 octombrie 2018, când se menţine acelaşi drept, iar punctajul mediu anual se raportează la stagiul de cotizare de la data deschiderii dreptului la pensie, şi anume cel redus, acesta beneficiază de majorări de punctaj, stagiul de cotizare fiind însă cel prevăzut de legea în vigoare la data recalculării, respectiv 30 de ani, conform anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010“.
    19. Interpretarea dată de instanţa supremă sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ a fost constatată ca fiind constituţională în urma examinării de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019.
    20. Cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate nu au fost soluţionate anterior datei la care decizia instanţei supreme a fost publicată în Monitorul Oficial al României, astfel că instanţele de judecată au putut avea în vedere, în soluţia pe care au pronunţat-o, considerentele şi dispozitivul acestei decizii. Aşa fiind, Curtea apreciază că susţinerile referitoare la lipsa de claritate a reglementării nu pot fi reţinute.
    21. Cât priveşte susţinerea referitoare la încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că autorii excepţiei sunt nemulţumiţi că la recalcularea pensiei potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se are în vedere stagiul de cotizare prevăzut în legea de la data recalculării şi nu cel de la data deschiderii dreptului la pensie. Curtea apreciază însă că ceea ce este esenţial pentru a aprecia dacă legea produce sau nu efecte retroactive este modul în care noile reglementări afectează cuantumul pensiei aflate în plată la data recalculării, respectiv dacă acesta este diminuat în raport cu prevederile legale în vigoare la data stabilirii cuantumului pensiei. Or, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţin punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, Curtea constată că legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior.
    22. Referitor la susţinerile privind caracterul discriminator al dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, Curtea, prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, a apreciat că nu sunt întemeiate. În acest sens, prin paragraful 59 al deciziei antereferite, Curtea a arătat că „împrejurarea că, urmare a recalculării pensiilor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cuantumul acestora nu creşte în mod obligatoriu în niciun caz nu poate avea semnificaţia unei discriminări a titularilor acestora faţă de cei pensionaţi în temeiul Legii nr. 263/2010. Dimpotrivă, ea este consecinţa opţiunii legiuitorului, exercitată în limitele marjei largi de apreciere, în sensul neacordării persoanelor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 atât a beneficiului creşterii punctajelor anuale, cât şi a beneficiului reducerii stagiilor de cotizare luate în considerare la data stabilirii drepturilor lor de pensie“.
    23. În sfârşit, analizând susţinerea referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, Curtea constată că autorii excepţiei nu precizează în ce mod dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 împiedică exercitarea dreptului de acces liber la justiţie, critica nefiind motivată sub acest aspect. Curtea constată însă că, la data la care Curtea a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate, dispoziţiile capitolului VIII din Legea nr. 263/2010 reglementau „Jurisdicţia asigurărilor sociale“, respectiv dreptul pensionarilor de a contesta în justiţie hotărârile Comisiei Centrale de Contestaţii. Aşa fiind, Curtea apreciază că dreptul de acces liber la justiţie nu este încălcat, critica de neconstituţionalitate fiind lipsită de temei.
    24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Vişan, Nicolaie Prioteasa şi Gheorghe Badea în dosarele nr. 3.555/109/2018, nr. 2.942/109/2018 şi 3.051/109/2018 ale Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 noiembrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016