Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. k) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Michaela Roxana Hecht în Dosarul nr. 17.220/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 213D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedură de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât textul legal criticat instituie excepţii de la plata taxei judiciare de timbru în funcţie de obiectul cererii formulate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 15 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 17.220/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a Va civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. k) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost invocată de Michaela Roxana Hecht într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de constatare a caracterului politic al condamnării autorului său şi de restituire a bunurilor confiscate prin decizia de condamnare a acestuia, precum şi stabilirea despăgubirilor reprezentând echivalentul bunurilor confiscate. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că acţiunile moştenitorilor care privesc drepturile şi interesele legitime ale foştilor deţinuţi, persecutaţi pentru motive politice în perioada regimului comunist din România, derivate din aplicarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, trebuie să beneficieze de aceeaşi scutire de la plata taxei judiciare de timbru. 6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 9. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât autoarea acesteia critică, în realitate, modalitatea în care instanţa de judecată interpretează şi aplică dispoziţiile legale criticate în cauza concretă dedusă judecăţii. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. k) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: "(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la: [...] k) drepturile şi interesele legitime pretinse de foştii deţinuţi şi persecutaţi pentru motive politice în perioada regimului comunist din România;" 13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, odată cu adoptarea Legii nr. 439/2006 pentru completarea art. 15 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 5 decembrie 2006, legiuitorul a reglementat scutirea de la plata taxei judiciare de timbru a acţiunilor ce se introduc în justiţie de către foştii deţinuţi politici şi persecutaţi ai regimului comunist în vederea realizării drepturilor şi intereselor lor legitime. La edictarea acestei soluţii legislative, astfel cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 439/2006, legiuitorul a avut în vedere faptul că aceste persoane sunt cu vârste înaintate şi venituri reduse, neavând posibilitatea de a achita taxele judiciare de timbru pentru acţiunile introduse. 15. Ulterior, dispoziţiile art. 15 lit. t) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, au fost preluate în mod identic de dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. k) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. 16. În anul 2009 a fost adoptată Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, act normativ prin care s-a completat cadrul legislativ referitor la acordarea reparaţiilor morale şi materiale cuvenite victimelor totalitarismului comunist. În cadrul acestui act normativ au fost prevăzute două categorii de cereri care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru, respectiv cererile privind constatarea caracterului politic al condamnării pentru alte fapte decât cele prevăzute în actele normative expres prevăzute de lege şi pentru care s-a prevăzut de drept caracterul politic [art. 4 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 221/2009], precum şi cererile formulate în scopul obţinerii unor despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărârea de condamnare sau ca efect al măsurii administrative ori care privesc repunerea în drepturi [art. 5 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 221/2009]. 17. Curtea constată că în cazul primei categorii de cereri, cele prevăzute la art. 4 din Legea nr. 221/2009, legiuitorul a statuat faptul că acestea sunt imprescriptibile şi că pot fi formulate atât de persoana persecutată, cât şi, după decesul acesteia, de orice persoană fizică sau juridică interesată ori, din oficiu, de parchetul de pe lângă tribunalul în circumscripţia căruia domiciliază persoana interesată. În ceea ce priveşte cea de-a doua categorie de cereri, cele prevăzute de art. 5 din Legea nr. 221/2009, legiuitorul a reglementat faptul că acestea pot fi formulate în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a legii, iar, sub aspectul persoanei care are calitate procesuală activă în formularea unor astfel de cereri, a menţionat persoana care a suferit condamnări cu caracter politic, iar după decesul acesteia, soţul sau descendenţii până la gradul al II-lea inclusiv. 18. Aşadar, Curtea observă faptul că cele două categorii de cereri - privind constatarea caracterului politic al condamnării şi privind obţinerea unor despăgubiri -, formulate în temeiul legii speciale - Legea nr. 221/2009 -, sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru indiferent de persoana care are calitate procesuală activă (persoana persecutată, orice persoană fizică sau juridică interesată, parchetul de pe lângă tribunalul în circumscripţia căruia domiciliază persoana interesată, respectiv, după caz, soţul sau descendenţii persoanei persecutate până la gradul al II-lea inclusiv). 19. Reglementarea generală în materia taxelor judiciare de timbru - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 -stabileşte că sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la drepturile şi interesele legitime pretinse de foştii deţinuţi şi persecutaţi pentru motive politice în perioada regimului comunist din România [art. 29 alin. (1) lit. k)]. 20. Din analiza cadrului normativ mai sus menţionat, Curtea reţine existenţa raportului lege specială - lege generală. Ca o consecinţă a principiului specialia generalibus derogant, revine instanţei judecătoreşti sarcina ca, în funcţie de circumstanţele concrete ale cauzei, să înlăture de la aplicare legea generală ori de câte ori există o dispoziţie specială într-o materie dată, cu atât mai mult, cu cât dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 prevăd că sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, orice alte acţiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru. 21. În acest context, Curtea reţine că dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. k) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, criticate în prezenta cauză, nu sunt afectate de vreun viciu de neconstituţionalitate, legiuitorul fiind liber să opteze atât în privinţa măsurilor reparatorii, cât şi a întinderii şi a modalităţii de acordare a acestora, în funcţie de situaţia concretă a persoanelor îndreptăţite să beneficieze de aceste despăgubiri. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Michaela Roxana Hecht în Dosarul nr. 17.220/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. k) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 decembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
