Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 834 din 13 decembrie 2018  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. g) teza întâi şi lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 834 din 13 decembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. g) teza întâi şi lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 233 din 27 martie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. g) şi lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Catrina Gaftoniuc în Dosarul nr. 2.952/110/2016 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.084D/2016.
    2. La apelul nominal se prezintă partea Liliana Teodoriu. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate şi partea Liliana Teodoriu au depus note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţii prezente, care, în esenţă, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, întrucât acestea nu prevăd şi situaţia declinării de competenţă de la o instanţă de judecată la alta. Totodată, prezintă situaţia cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.
    5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece se doreşte completarea prevederilor criticate, aspect ce nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea din 28 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.952/110/2016, Tribunalul Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. g) şi lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Catrina Gaftoniuc într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care se solicită restituirea taxei judiciare de timbru.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, întrucât nu prevăd explicit şi fără echivoc posibilitatea restituirii taxei judiciare de timbru în cazul declinării competenţei instanţei care a stabilit taxa la o altă instanţă, în faţa căreia legea prevede o altă taxă judiciară de timbru mult mai mică, şi astfel art. 45 lit. g) trebuie completat cu sintagma „la o altă instanţă“. La art. 45 lit. j) trebuie să se menţioneze care sunt cauzele expres prevăzute de lege în care trebuie să se dispună restituirea taxei judiciare de timbru.
    8. Tribunalul Bacău - Secţia I civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât se invocă doar în mod formal încălcarea dispoziţiilor constituţionale. Ceea ce autoarea excepţiei solicită prin sesizarea Curţii Constituţionale este, de fapt, completarea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 cu un nou caz de restituire a taxei judiciare de timbru, în situaţia declinării competenţei soluţionării cauzei la o altă instanţă, precum şi cu enumerarea tuturor cazurilor de restituire a taxei judiciare de timbru, prevăzute expres în alte acte normative. Or, având în vedere Legea nr. 47/1992, aceste aspecte excedează competenţei Curţii Constituţionale.
    9. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 stabilesc situaţiile în care sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional. Prin prevederile art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 legiuitorul a realizat o corelare cu alte reglementări legale care au prevăzut, la rândul lor, în mod expres, astfel de cauze, distinct de cele reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Or, dublarea unor reglementări legale, prin preluarea lor în cuprinsul prevederilor art. 45, ar fi contrară normelor de tehnică legislativă stabilite de Legea nr. 24/2000. De asemenea, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, stabilirea cazurilor în care se restituie taxele judiciare de timbru este de competenţa legiuitorului.
    11. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece autoarea acesteia solicită, în realitate, adoptarea unei noi soluţii legislative, în sensul menţionării explicite care sunt „alte cauze prevăzute expres de lege“ pentru care se restituie taxa judiciară de timbru, aspecte care nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, întrucât, potrivit prevederilor Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. g) şi lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Având în vedere critica de neconstituţionalitate, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. g) teza întâi şi lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, care au următorul cuprins:
    "(1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii: [...]
    g) în cazul în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicţională (...); [...]
    j) în alte cauze expres prevăzute de lege."

    15. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 referitor la dreptul de proprietate, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea este invocată Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum şi art. 1 referitor la protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului (Decizia nr. 109 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2011) atât timp cât ele apar ca fiind rezonabile în raport cu serviciile oferite (Decizia nr. 480 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2014). Taxele judiciare de timbru reprezintă acele sume de bani datorate bugetului public de către persoanele fizice sau juridice care solicită şi beneficiază de un serviciu public din partea unor instituţii publice. Restituirea acestor taxe reprezintă o opţiune a legiuitorului, o facilitate pe care acesta o acordă în funcţie de specificul situaţiilor concrete.
    17. De altfel, art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la plata taxelor judiciare de timbru, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care beneficiază de un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de instanţele judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor care implică serviciul public al justiţiei.
    18. Totodată, la art. 1 paragraful 1 cu privire la protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie, se stipulează că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale şi nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional. Însă art. 1 paragraful 2 din acelaşi act normativ prevede că dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii (a se vedea şi Decizia nr. 40 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 5 iulie 2018).
    19. În acest context, Curtea observă că prevederile art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reglementează situaţiile în care poate interveni restituirea integrală, parţială sau proporţională a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru [respectiv în următoarele situaţii: a) când taxa plătită nu era datorată; b) când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal; c) când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale; d) când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât; e) când, în procesul de divorţ, părţile au renunţat la judecată ori s-au împăcat; f) când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă; g) în cazul în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicţională, precum şi în cazul respingerii cererii, ca nefiind de competenţa instanţelor române; h) când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici; i) în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă; j) în alte cauze expres prevăzute de lege], precum şi procedura care trebuie urmată pentru redobândirea acestora.
    20. În prezenta cauză sunt criticate ipotezele prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. g) teza întâi şi lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, deoarece ar trebui precizat la art. 45 alin. (1) lit. g) teza întâi că se restituie taxa judiciară de timbru în cazul în care instanţa de judecată care se declară necompetentă trimite cauza spre soluţionare „la o altă instanţă“, iar la art. 45 alin. (1) lit. j) ar trebui prezentate care sunt alte cauze în care sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, întrucât nu este clar care sunt aceste situaţii.
    21. Cu privire la critica asupra art. 45 alin. (1) lit. g) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea reţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate doreşte, pe de o parte, schimbarea sensului dat de legiuitor prevederilor criticate, respectiv restituirea taxei judiciare de timbru să nu fie în cazul în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicţională, ci atunci când este vorba de o declinare de competenţă în cadrul instanţelor de judecată şi, pe de altă parte, se doreşte o modificare/completare a prevederilor criticate în sensul dorit de aceasta. Or, Curtea constată că o asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a instanţei de contencios constituţional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. g) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este inadmisibilă.
    22. Cu privire la restituirea sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, pronunţându-se asupra soluţiei legislative cuprinse în vechea reglementare ce viza această posibilitate, Curtea a arătat că o asemenea măsură, care acoperă o paletă largă de situaţii în care se restituie, în totalitate sau în parte aceste sume achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, are drept scop evitarea îmbogăţirii fără justă cauză a statului (Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 3 octombrie 2005).
    23. De asemenea, Curtea reţine că regula este cea a timbrării, scutirile constituind excepţii, iar prin prevederile art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 referitoare la restituirea sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, legiuitorul, în virtutea dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora procedura de judecată este prevăzută de lege, inclusiv cu privire la stabilirea cazurilor în care se restituie taxele judiciare de timbru, nu face altceva decât să dea eficienţă prevederilor art. 56 alin. (2) din Constituţie cu privire la aşezarea justă a sarcinilor fiscale, respectiv să stabilească în concret situaţiile expres prevăzute de lege când poate interveni restituirea integrală, parţială sau proporţională a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, lăsând posibilitatea, în folosul justiţiabilului, ca aceasta să fie restituită, conform legii, şi în alte cazuri prevăzute de alte norme legale de drept comun sau speciale, în dinamica legislativă.
    24. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în raport cu prevederile art. 20, art. 21 şi art. 44 din Constituţie, ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, este neîntemeiată.
    25. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 52 şi art. 53 din Constituţie, menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauză, deoarece, pe de o parte, prevederile criticate nu reglementează cu privire la aspecte ce se circumscriu dispoziţiilor constituţionale cu privire la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică în sensul prevăzut de textul constituţional, iar, pe de altă parte, nu s-a constatat încălcarea vreunui drept fundamental.
    26. Totodată, Curtea reţine faptul că, în ceea ce priveşte menţionarea prin notele scrise depuse la Curtea Constituţională sau prin susţinerile în faţa instanţei de contencios constituţional, respectiv criticarea unor noi prevederi legale sau adăugarea altor temeiuri constituţionale în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit jurisprudenţei sale constante, spre exemplu, Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011, litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi. Prin urmare, invocarea în faţa Curţii şi a altor temeiuri de neconstituţionalitate sau criticarea unor prevederi legale, altele faţă de cele arătate şi motivate prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată, este inadmisibilă.
    27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. g) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Catrina Gaftoniuc în Dosarul nr. 2.952/110/2016 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi autoare în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 13 decembrie 2018.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016