Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 83 din 28 februarie 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) şi (9), precum şi ale art. 8 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 83 din 28 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) şi (9), precum şi ale art. 8 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 329 din 8 mai 2017

┌────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru│- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora │- magistrat-asistent│
└────────────────────┴────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) şi (9), precum şi a celor ale art. 8 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Alexandru Gavrilescu, în calitate de administrator special al S.C. RR Turism - S.R.L., în Dosarul nr. 40.598/3/2012/a5 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 830D/2016.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Decizia civilă nr. 217/R/2016 din 9 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 40.598/3/2012/a5, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) şi (9), precum şi a celor ale art. 8 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Alexandru Gavrilescu, în calitate de administrator special al S.C. RR Turism - S.R.L., cu ocazia soluţionării recursului declarat împotriva unei sentinţe civile privind o contestaţie la tabelul definitiv al creanţelor.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că prevederile de lege criticate încalcă accesul liber la justiţie, mai exact vizează imposibilitatea formulării în timp util a apelului, fiind condiţionat de cunoaşterea conţinutului şi termenului de comunicare prin Buletinul procedurilor de insolvenţă (BPI), respectiv condiţionarea contracost a accesului la BPI şi, implicit, la hotărârea judecătorească. Apreciază că BPI nu poate fi asimilat unui agent procedural de comunicare, întrucât agentul procedural nu trebuie să condiţioneze comunicarea de existenţa unei taxe suplimentare (respectiv abonament), aşa încât abonamentul solicitat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) pentru comunicarea unei hotărâri conduce la o reală limitare a liberei exercitări a unei căi de atac. Mai mult, consideră că prin solicitarea de către ONRC a unui abonament pentru accesul la BPI, apare dubla taxare în raport cu prevederile art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, context în care arată că principiul care a stat la baza majorării taxei judiciare de timbru în materia insolvenţei a fost tocmai acela de a acoperi cheltuielile ocazionate de procedura administrativă de soluţionare a unei cauze.
    6. Concluzionând, arată că, prin articolele criticate din Legea nr. 85/2006, legiuitorul a dispus introducerea în actul de justiţie a unui terţ, altul decât cel prevăzut de art. 126 din Constituţie, fără să se asigure că terţul, şi anume ONRC prin BPI, îndeplineşte măcar aceeaşi funcţionalitate în administrarea justiţiei, respectiv aceea de comunicare a hotărârilor judecătoreşti în timp util şi fără ca această operaţiune să fie condiţionată de plata unor sume de bani.
    7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, precizând doar faptul că, raportat la Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.137 din 4 decembrie 2007, în cauza dedusă judecăţii nu sunt aplicabile prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 42/1997 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printro decizie anterioară a Curţii Constituţionale.“
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul, analizând criticile de neconstituţionalitate care vizează art. 8 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 85/2006, consideră că excepţia de neconstituţionalitate a acestor prevederi este inadmisibilă. În acest sens arată că nu au fost prezentate argumente în susţinerea pretinsei neconstituţionalităţi a prevederilor criticate şi nici nu există vreo legătură între acestea şi procedura de citare cu privire la care au fost formulate critici în cuprinsul excepţiei.
    10. În ceea ce priveşte criticile referitoare la prevederile art. 7 alin. (1) şi (9) din Legea nr. 85/2006 consideră că acestea sunt neîntemeiate şi arată, în esenţă, că având în vedere specificul procedurii insolvenţei, legiuitorul a instituit modalităţi moderne şi urgente de citare şi comunicare a actelor de procedură, termene scurte pentru exercitarea drepturilor procesuale ale participanţilor la această procedură, dar care nu împiedică accesul la justiţie întrucât legea stabileşte un ansamblu de garanţii pentru desfăşurarea procesului în condiţiile statuate de art. 21 din Constituţie.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în dispozitivul de sesizare de către instanţa de judecată, îl constituie prevederile art. 7 alin. (1) şi (9) şi cele ale art. 8 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Din examinarea considerentelor actului de sesizare, precum şi din examinarea motivării autorului excepţiei, Curtea constată că, în realitate, obiect al excepţiei îl reprezintă art. 7 alin. (1) şi (9), precum şi cele ale art. 8 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul cuprins:
    "ART. 7
    (1) Citarea părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvenţă. Comunicarea citaţiilor, a convocărilor şi notificărilor faţă de participanţii la proces, al căror sediu, domiciliu sau reşedinţă se află în străinătate, este supusă dispoziţiilor Codului de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare. Buletinul procedurilor de insolvenţă va fi realizat şi în formă electronică.“;[…]
    (9) Publicarea actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti în Buletinul procedurilor de insolvenţă înlocuieşte, de la data publicării acestora, citarea, convocarea şi notificarea actelor de procedură efectuate individual faţă de participanţii la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării.“;
    ART. 8
     (2) Apelul va fi judecat de complete specializate, de urgenţă. Citarea părţilor în apel şi comunicarea deciziilor pronunţate se fac potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă. Instanţele judecătoreşti vor transmite actele de procedură în cauză, din oficiu, pentru publicare în Buletinul procedurilor de insolvenţă. În vederea soluţionării apelului, se trimit la curtea de apel, în copie certificată, de grefierul-şef al tribunalului, numai actele care interesează soluţionarea căii de atac, selectate de judecătorul-sindic. În cazul în care instanţa de apel consideră necesare şi alte acte din dosarul de fond, va pune în vedere părţilor interesate să le depună în copie certificată.
    (3) Prin derogare de la prevederile Codului de procedură civilă, hotărârile judecătorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanţa de apel.“"

    14. Curtea constată că Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei a fost abrogată expres prin art. 344 lit. a) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, interpretând sintagma „în vigoare“ din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanţiază controlul de constituţionalitate numai la legile şi ordonanţele în vigoare, Curtea Constituţională a reţinut că acest control vizează „dispoziţiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare“, dar ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Astfel, deşi nu mai sunt în vigoare, prevederile criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei îşi produc în continuare efectele juridice, fiind aplicabile cauzei potrivit art. 343 din Legea nr. 85/2014, în conformitate cu care „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, aşa încât, în aceste condiţii, Curtea urmează a se pronunţa asupra constituţionalităţii prevederilor legale care fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi celor ale art. 126 privind instanţele judecătoreşti.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 7 alin. (1) şi (9), precum şi cele ale art. 8 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 85/2006, au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 579 din 5 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 18 iulie 2011, Decizia nr. 1.436 din 5 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 16 decembrie 2009, Decizia nr. 1.012 din 27 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, precum şi Decizia nr. 856 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 25 iulie 2008, sau Decizia nr. 654 din 10 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 4 iulie 2008, decizii prin care Curtea a constatat că prevederile criticate nu sunt contrare Legii fundamentale.
    17. De asemenea, Curtea observă că, ulterior abrogării Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, soluţia legislativă criticată cuprinsă în art. 7 alin. (1) şi (9) şi art. 8 alin. (2) şi (3) din acest act normativ, criticată în prezenta cauză, a fost preluată în art. 42 alin. (1) şi (10) şi art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, iar prin Decizia nr. 283 din 21 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 20 iunie 2014, pe calea controlului a priori, Curtea s-a pronunţat în sensul conformităţii acestor prevederi de lege cu Legea fundamentală.
    18. În contextul criticilor formulate în prezenta cauză, Curtea reţine faptul că, prin Decizia nr. 1.137 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 7 din Legea nr. 85/2006 sunt contrare prevederilor art. 24 şi art. 53 din Constituţie, în măsura în care se interpretează că prima comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acţiune în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 85/2006, ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, se realizează numai prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, iar nu şi potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.
    19. Ulterior Deciziei nr. 1.137 din 4 decembrie 2007, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 173/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2011, a fost introdus la art. 7 un nou alineat, alin. (3^1), modificat prin Legea nr. 169/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iulie 2010, cu următorul cuprins: „Prin excepţie de la prevederile alin. (1), prima citare şi comunicarea actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se introduce o acţiune, în temeiul dispoziţiilor prezentei legi, ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, se vor realiza, conform Codului de procedură civilă, şi prin Buletinul procedurilor de insolvenţă. Instanţele judecătoreşti vor transmite actele de procedură în cauză, din oficiu, pentru publicare în Buletinul procedurilor de insolvenţă.“ Prin Decizia nr. 1.012 din 27 noiembrie 2012, Curtea a reţinut că, faţă de prevederile art. 7 alin. (1), care prevăd că „Citarea părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvenţă. Comunicarea citaţiilor, a convocărilor şi notificărilor faţă de participanţii la proces, al căror sediu, domiciliu sau reşedinţă se află în străinătate, este supusă dispoziţiilor Codului de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare“, noul text oferă garanţii suplimentare persoanelor împotriva cărora se introduce o acţiune, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 85/2006, prin instituirea obligaţiei ca prima citare şi comunicarea actelor de procedură către acestea, ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, să se realizeze atât conform Codului de procedură civilă, cât şi prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, iar instanţele judecătoreşti vor transmite actele de procedură în cauză, din oficiu, pentru publicare în Buletinul procedurilor de insolvenţă.
    20. De altfel, în jurisprudenţa sa în materie, Curtea a reţinut că întreaga procedură instituită prin Legea nr. 85/2006 are ca scop acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă şi, în acelaşi timp, pe un plan mai general, asanarea mediului comercial, ceea ce corespunde obligaţiei statului înscrise în art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie. Specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie. În această materie, ca, de altfel, oriunde legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de îndeplinirea anumitor cerinţe sau de exercitarea sa într-un anumit termen, nu s-a procedat în această manieră cu intenţia de a restrânge accesul liber la justiţie sau dreptul la apărare, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării drepturilor constituţionale prevăzute de art. 21 şi 24, prevenind astfel abuzurile şi asigurând protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalte părţi. De asemenea, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual - nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă în detrimentul altor titulari de drepturi în egală măsură ocrotite.
    21. În contextul criticilor formulate cu privire la Buletinul procedurilor de insolvenţă, Curtea reţine că acesta reprezintă publicaţia editată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, care are drept scop publicarea citaţiilor, convocărilor, notificărilor şi comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti şi administratorul judiciar/lichidator după deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege. Procedura insolvenţei, prin caracterul său special şi scopul urmărit, presupune soluţionarea cu celeritate a cauzelor de această natură. Aşa fiind, efectuarea citării părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvenţă au în vedere soluţionarea procesului cu celeritate, în absenţa unei atari dispoziţii de lege, procedura insolvenţei, care, de regulă, este o procedură cu caracter colectiv, implicând participarea unui număr mare de creditori ce vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanţe, ar fi cu mult întârziată. Or, această situaţie ar genera o stare de perpetuă incertitudine cât priveşte raporturile juridice stabilite între părţile implicate, persoane fizice sau comercianţi, afectând grav stabilitatea şi securitatea care trebuie să le caracterizeze.
    22. Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 1.436 din 5 noiembrie 2009, precitată, că citarea şi comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă îşi găsesc justificarea în însuşi specificul acestei proceduri şi au drept scop asigurarea desfăşurării cu celeritate a acesteia. Părţile au posibilitatea, pe de o parte, să participe la termenele fixate de judecătorul-sindic şi să consulte dosarul în vederea cunoaşterii tuturor actelor de procedură depuse la acesta, iar, pe de altă parte, au posibilitatea de a solicita în cadrul cheltuielilor de judecată toate sumele avansate în vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în acest sens dispoziţiile Codului de procedură civilă privind cheltuielile de judecată, aplicabile în temeiul art. 149 din Legea nr. 85/2006.
    23. Referitor la mecanismul special de citare/comunicare, prevăzut de Legea nr. 85/2006, Curtea observă că, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 460 din 19 mai 2005 privind conţinutul, etapele, condiţiile de finanţare, publicare şi distribuire a Buletinului procedurilor de insolvenţă, astfel cum a fost modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.881 din 21 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 3 iunie 2005, Buletinul procedurilor de insolvenţă a fost înfiinţat în scopul publicării anumitor tipuri de acte de procedură, şi anume citaţii, însoţite, după caz, de opoziţii, recursuri, contestaţii, alte cereri; comunicări şi hotărâri judecătoreşti pronunţate în cadrul procedurii de insolvenţă; convocări; notificări, precum şi alte acte de procedură prevăzute de lege. Formatul Buletinului şi conţinutul-cadru al actelor care se publică în acesta şi al dovezii privind îndeplinirea procedurii de citare, comunicare, convocare, notificare se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Deşi, cu titlu general, difuzarea Buletinului procedurilor de insolvenţă se face prin sistemul abonamentelor, contra cost, iar la cererea persoanelor interesate se furnizează şi punctual, în format hârtie, reţinem că Oficiul Naţional al Registrului Comerţului publică săptămânal pe pagina sa de internet, cu titlu gratuit, lista persoanelor supuse procedurii de insolvenţă, care va cuprinde următoarele informaţii: denumirea debitorului, codul de identificare fiscală, numărul de ordine în registrul în care este înregistrat, numărul dosarului de insolvenţă şi instanţa pe rolul căreia este înregistrat dosarul, primul termen de judecată stabilit de instanţa judecătorească după deschiderea procedurii, tipul procedurii şi numerele Buletinului în care sunt publicate actele de procedură referitoare la debitor. Publicarea actelor de procedură în Buletin se efectuează contra cost, pe bază de tarife aprobate prin ordin al ministrului justiţiei, actualizate anual în funcţie de rata inflaţiei, însă, în situaţia în care nu există disponibilităţi băneşti în contul debitorului şi instanţele de judecată dispun publicarea în Buletin a unor acte de procedură întocmite de administratori judiciari şi de lichidatori, tarifele aferente publicării acestora se reţin de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului direct din fondul de lichidare prevăzut la art. 4 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
    24. De altfel, prin Decizia nr. 283 din 21 mai 2014, la paragrafele nr. 57 şi 58, precitată, referitor la chestiunea plăţii unei taxe pentru a avea acces la Buletinul procedurilor de insolvenţă, prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie, Curtea a reţinut, făcând trimitere la jurisprudenţa sa în materie (exemplu fiind Decizia nr. 367 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2009, sau Decizia nr. 1.436 din 5 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 16 decembrie 2009), că accesul la justiţie şi exercitarea dreptului la apărare nu sunt drepturi absolute, legiuitorul putând să prevadă anumite condiţionări în vederea unei bune administrări a justiţiei, condiţionări ce pot îmbrăca şi forma unor obligaţii de ordin financiar. În mod evident, aceste condiţionări trebuie să îşi găsească o justificare rezonabilă şi proporţională cu obiectivul propus şi să nu ducă la imposibilitatea de exercitare efectivă a drepturilor fundamentale mai sus menţionate. Curtea a constatat că citarea şi comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă îşi găsesc justificarea în însuşi specificul acestei proceduri şi au drept scop asigurarea desfăşurării cu celeritate a acesteia. Obligaţiile corelative ce decurg pentru părţi în acest caz nu pot fi privite ca aducând o restrângere a dreptului de proprietate ori a dreptului la apărare, atât timp cât părţile au posibilitatea, pe de o parte, să participe la termenele fixate de judecătorul-sindic şi să consulte dosarul în vederea cunoaşterii tuturor actelor de procedură depuse la acesta, iar, pe de altă parte, au posibilitatea de a solicita în cadrul cheltuielilor de judecată toate sumele avansate în vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în acest sens dispoziţiile Codului de procedură civilă privind cheltuielile de judecată.
    25. Prin urmare, departe de a îngrădi drepturi consacrate constituţional, prevederile criticate din Legea nr. 85/2006 constituie o garanţie a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părţilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluţionării unui proces.
    26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexandru Gavrilescu, în calitate de administrator special al S.C. RR Turism - S.R.L., în Dosarul nr. 40.598/3/2012/a5 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi constată că prevederile art. 7 alin. (1) şi (9), precum şi cele ale art. 8 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 februarie 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016