Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) şi art. 47 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, excepţie ridicată de Ionel Doru Budeanu în Dosarul nr. 2.780/86/2016 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.987D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor invocate din Constituţie. Referitor la dispoziţiile art. 47 alin. (5) din Lege nr. 334/2006 invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 7 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.780/86/2016, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) şi art. 47 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 334/2006. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Ionel Doru Budeanu, într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea recursului împotriva Sentinţei nr. 138 din 20 octombrie 2016, pronunţată de Tribunalul Suceava, prin care s-a respins acţiunea privind anularea parţială a procesului-verbal al comisiei de validare a Consiliului Local al Oraşului Salcea, în ceea ce priveşte menţiunea „în cazul consilierului independent Budeanu Ionel Doru nu se validează mandatul deoarece până la data şedinţei nu este depus avizul AEP privind depunerea raportului financiar de venituri şi cheltuieli de un mandatar financiar autorizat“. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (4) „care reglementează dreptul de a fi ales“, deoarece impun condiţii excesive referitoare la încheierea unui contract cu un mandatar financiar. Or, autorul excepţiei susţine că, fiind preot, a considerat de cuviinţă să nu realizeze o campanie electorală activă, precum formaţiunile politice. Astfel, nu a folosit materiale electorale şi nu a organizat dezbateri politice, motiv pentru care nu a realizat nicio cheltuială şi, în consecinţă, nu a avut nevoie de venituri sau contribuţii. Prin urmare, nu a fost nevoie să îşi desemneze un mandatar financiar. Ar fi excesiv şi ilogic să desemneze un mandatar financiar pentru cheltuieli şi venituri de 0 lei, mai ales în condiţiile în care art. 34 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 334/2006 prevede că „Pot fi desemnate ca mandatari financiari coordonatori numai persoanele fizice care au calitatea de expert contabil sau contabil autorizat, respectiv numai persoanele juridice care oferă servicii specializate de contabilitate.“ şi că „Partidele politice, alianţele politice şi candidaţii independenţi care au desemnat mandatari financiari care nu au calitatea de expert contabil sau contabil autorizat au obligaţia de a încheia contract de asistenţă de specialitate cu persoane fizice autorizate sau persoane juridice, specializate în oferirea de servicii de contabilitate.“ Potrivit acestor dispoziţii de lege, doar persoanele cu o anumită specializare pot îndeplini această calitate, de mandatar financiar, ceea ce presupune remunerarea acestora. Este dincolo de orice raţionament logic să plăteşti mandatarul financiar pentru a evidenţia venituri şi cheltuieli de 0 lei. Prin urmare, depunerea raportului detaliat al veniturilor şi cheltuielilor în cuantum de 0 lei, fără ca acesta să fie semnat de un mandatar financiar, nu poate conduce la invalidarea mandatului, o astfel de măsură caracterizată de un formalism dus la extrem nefiind în spiritul art. 16 alin. (4) din Constituţie, „care reglementează dreptul de a fi ales“. 6. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul caracterului neîntemeiat al excepţiei, deoarece art. 16 alin. (4) din Constituţie dă tuturor cetăţenilor care îndeplinesc condiţiile legii organice „dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale“. Or, Legea nr. 334/2006 reprezintă, faţă de textul constituţional, legea organică de respectat sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de către reclamant, atribut ce aparţine instanţei. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că nu se susţine critica autorului excepţiei privitoare la încălcarea art. 16 din Constituţie, întrucât regula organizării exclusiv de către mandatari financiari a evidenţei contribuţiilor şi a cheltuielilor pentru campania electorala este aplicabilă deopotrivă candidaţilor aparţinând partidelor politice şi candidaţilor independenţi, iar sancţiunea specifică, respectiv nevalidarea mandatului candidaţilor aleşi, este aplicabilă indiferent dacă aparţin unui partid politic sau sunt independenţi. 9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În legătură cu drepturile electorale fundamentale, respectiv dreptul de vot şi dreptul de a fi ales, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.013 din 27 noiembrie 2012 şi Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010), s-a statuat că, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, potrivit căruia sistemul electoral se reglementează prin lege organică, legiuitorul ordinar are competenţa exclusivă ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art. 37 şi 40 din Legea fundamentală, să dezvolte, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, condiţiile concrete pentru exercitarea dreptului de a fi ales la nivelul fiecărei funcţii publice elective. Legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili modalităţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral. Din aceeaşi jurisprudenţă rezultă că adăugarea prin lege a unor condiţii suplimentare pentru ca o persoană să poată ocupa demnităţi publice elective este motivată de importanţa acestora, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului şi de ideea unei reprezentări responsabile şi eficiente, ca o garanţie a reprezentativităţii acestora. Se invocă, astfel, Decizia Curţii Constituţionale nr. 226 din 3 iulie 2001. Reglementările privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale obligă competitorii electorali (respectiv partidele politice, alianţele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi, în sensul Hotărârii Autorităţii Electorale Permanente nr. 19/2016 privind aprobarea Ghidului finanţării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, cu modificările şi completările ulterioare) la transparenţă financiară, la declararea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate mai ales pentru campaniile electorale. Prin urmare, depunerea raportului financiar nu face altceva decât să disciplineze şi să transparentizeze activitatea competitorilor electorali şi mai ales modul de finanţare a campaniilor electorale. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, concluziile scrise depuse la dosar de părţile Consiliul Local al Oraşului Salcea şi oraşul Salcea, prin primar, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 34 alin. (1) şi art. 47 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 iunie 2015, având următorul cuprins: - Art. 34 alin. (1): „Evidenţa contribuţiilor şi a cheltuielilor pentru campania electorală aparţinând partidelor politice şi candidaţilor independenţi este organizată exclusiv de către mandatari financiari.“; – Art. 47 alin. (1) şi (5): "(1) În termen de 15 zile de la data desfăşurării alegerilor, mandatarii financiari coordonatori sunt obligaţi să depună la Autoritatea Electorală Permanentă rapoartele detaliate ale veniturilor şi cheltuielilor electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi ale candidaţilor independenţi, precum şi cuantumul datoriilor înregistrate ca urmare a campaniei, însoţite de declaraţiile prevăzute la art. 28 alin. (9). (...)(5) Candidaţilor declaraţi aleşi nu li se pot valida mandatele dacă raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus în condiţiile legii.“" 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (4) „care reglementează dreptul de a fi ales“. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 853 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 23 februarie 2018, Curtea respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a acestora. 15. La paragraful 16 al acestei decizii, Curtea a reţinut următoarele: „Condiţiile de fond şi de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituţional, de art. 16 alin. (3), art. 37 şi art. 40, precum şi, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, de norme cuprinse în aceleaşi legi electorale, care se subordonează condiţiilor generale constituţionale şi le dezvoltă, totodată, după criteriul funcţiei publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010). Din aceeaşi jurisprudenţă rezultă că adăugarea prin lege a unor condiţii suplimentare pentru ca o persoană să poată ocupa demnităţi publice elective este motivată de importanţa acestora, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului şi de ideea unei reprezentări responsabile şi eficiente, ca o garanţie a reprezentativităţii acestora. De asemenea, prin Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 26 septembrie 2001, referindu-se la prevederile art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, publicat în Buletinul Oficial nr. 146 din 20 noiembrie 1974, Curtea Constituţională a statuat că «dreptul de a fi ales trebuie exercitat fără restricţii nerezonabile, ceea ce implică posibilitatea existenţei unor condiţionări în exerciţiul acestor drepturi»“. 16. Curtea a mai reţinut că reglementările privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale obligă competitorii electorali (respectiv partidele politice, alianţele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi) la transparenţă financiară, la declararea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate, cu precădere în perioada sau pentru campaniile electorale. Pe de altă parte, finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale nu trebuie să afecteze independenţa acestora sau să obstrucţioneze campaniile electorale. Transparenţa veniturilor şi cheltuielilor pentru activitatea partidelor politice şi pentru campaniile electorale se realizează prin publicarea pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, a declaraţiilor şi rapoartelor prevăzute de lege. În ceea ce priveşte finanţarea în timpul campaniilor electorale, art. 28 din lege prevede că, „Până cel mai târziu la data începerii campaniei electorale, partidul politic, alianţa politică şi candidaţii independenţi, prin mandatar financiar, deschid câte un cont bancar la nivelul fiecărui judeţ, un cont bancar la nivelul fiecărui sector al municipiului Bucureşti sau la nivelul municipiului Bucureşti, după caz, precum şi un cont bancar la nivel central“. Potrivit art. 34 alin. (1) din Legea nr. 334/2006, „Evidenţa contribuţiilor şi a cheltuielilor pentru campania electorală aparţinând partidelor politice şi candidaţilor independenţi este organizată exclusiv de către mandatari financiari“. Mandatarul financiar este numit de conducerea partidelor politice, alianţelor politice, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale sau de către candidaţii independenţi. Un competitor electoral va avea un singur mandatar financiar coordonator la nivel central, respectiv câte un mandatar financiar desemnat la nivelul fiecărui judeţ, sector al municipiului Bucureşti şi la nivelul municipiului Bucureşti. Dispoziţiile art. 34 alin. (14) din lege reglementează expres interdicţia candidaţilor de a fi mandatari financiari. În cel mult 48 de ore de la data depunerii unei sume în unul dintre conturile deschise, candidatul are obligaţia de a preda mandatarului financiar judeţean o declaraţie cu indicarea sursei contribuţiei. Legea instituie obligaţia ca toate contribuţiile pentru campania electorală să fie declarate Autorităţii Electorale Permanente de către mandatarul financiar, acestea putând fi folosite numai după data declarării acestora. Ulterior desfăşurării scrutinului electoral, în termen de 15 zile, mandatarii financiari coordonatori sunt obligaţi să depună la Autoritatea Electorală Permanentă rapoartele detaliate ale veniturilor şi cheltuielilor electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi ale candidaţilor independenţi, precum şi cuantumul datoriilor înregistrate ca urmare a campaniei, însoţite de declaraţiile prevăzute de lege. În acest context legea reglementează, prin norma supusă controlului de constituţionalitate, interdicţia validării mandatelor candidaţilor declaraţi aleşi, dacă raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus în condiţiile legii. 17. Prin urmare, Curtea a constatat că obligaţia depunerii raportului financiar nu constituie decât o modalitate prin care se urmăresc disciplinarea şi transparentizarea activităţii competitorilor electorali şi, mai ales, a modului de finanţare a campaniilor electorale, prin controlul contribuţiilor pecuniare de care aceştia beneficiază. Această obligaţie reprezintă o condiţie procedurală pe care o persoană care a intrat într-o competiţie electorală trebuie să o îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi aleasă în funcţia pentru care a candidat. Cu alte cuvinte, legea instituie o condiţie suplimentară, ulterioară procesului electoral, dar în strânsă conexiune cu activităţile pe care acesta le implică, condiţie de a cărei îndeplinire depinde validarea mandatului în funcţia publică electivă. Operaţiunea de validare a mandatului sub rezerva executării obligaţiilor prevăzute de lege este motivată de importanţa procedurii electorale, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului şi de ideea unei reprezentări responsabile şi eficiente, ca o garanţie a reprezentativităţii acestora, şi constituie expresia dreptului de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituţie. 18. Aşa fiind, Curtea a reţinut că, sancţionând nerespectarea obligaţiei legale prin invalidarea mandatului, dispoziţiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 dau eficienţă principiului constituţional prevăzut de art. 121 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală, în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii“. 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 20. În ceea ce priveşte celelalte dispoziţii din Legea nr. 334/2006, criticate în cauza de faţă, Curtea constată că, în privinţa acestora, sunt valabile aceleaşi considerente ca cele referitoare la art. 47 alin. (5) din aceeaşi lege, întrucât au fost criticate din aceleaşi perspective. Curtea mai reţine că, prin articolul unic pct. 7 din Legea nr. 78/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, au fost introduse art. 34^1 şi 34^2 în Legea nr. 334/2004, potrivit cărora „Atribuţiile mandatarilor financiari pot fi realizate în baza unui contract cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, după caz“, iar „Mandatarii financiari înregistraţi la Autoritatea Electorală Permanentă pot fi înlocuiţi oricând de către partidele politice, alianţele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi care i-au desemnat, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 34.“ 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ionel Doru Budeanu în Dosarul nr. 2.780/86/2016 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 34 alin. (1) şi art. 47 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 decembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
