Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dumitru Vescu şi Teodor Vescu în Dosarul nr. 6.513/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.035D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că instanţa de control constituţional a constatat, prin Decizia nr. 66 din 28 ianuarie 2021, conformitatea cu prevederile constituţionale invocate şi în cauza de faţă a dispoziţiilor legale ce formează obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate, neexistând elemente noi care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 4.540 din 13 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 6.513/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dumitru Vescu şi Teodor Vescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea căii de atac a revizuirii introduse împotriva unei decizii civile prin care s-a constatat perimarea cauzei ca urmare a suspendării soluţionării acesteia mai mult de 6 luni pentru lipsa părţilor. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată, în esenţă, că, în cadrul procesului în care au calitatea de părţi, excepţiile de procedură invocate urmăresc împiedicarea unei judecăţi care nu s-ar întemeia pe o dispoziţie legală imperativă şi care ar putea fi încălcată de instanţa judecătorească. Susţin că de constatarea nerespectării dispoziţiilor imperative de procedură trebuie să se profite în mod nerestrictiv, iar acestea nu pot constitui doar un instrument de drept abstract. Susţin că sunt pe deplin aplicabile speţei considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 866 din 10 decembrie 2015, din care citează paragrafele 32-35. Arată că, „dacă excepţiile de procedură declarate neconstituţionale trebuie avute în vedere la soluţionarea cauzei pe calea revizuirii fără a se ţine seama de sintagma «pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul» din cuprinsul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) cu referire la pct. 11 din Codul de procedură civilă, conform Deciziei nr. 866 din 10 decembrie 2015, atunci cu atât mai mult excepţiile de procedură care sunt pe deplin constituţionale trebuie respectate fără nicio excepţie pe calea de retractare a revizuirii, mai ales în situaţia în care partea interesată reclamantă nu are nicio culpă privind existenţa unui stadiu procesual când încă nu s-a ajuns la judecarea fondului“. 6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: - Art. 509 alin. (1) pct. 1: "(1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: 1. s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;“." 11. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curţii Constituţionale. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că se critică, în esenţă, imposibilitatea dedusă din prevederile de lege criticate de a ataca pe calea revizuirii acele hotărâri judecătoreşti care au fost pronunţate pe baza unor excepţii de procedură, fără ca judecătorul cauzei să intre în cercetarea fondului dreptului. 13. Curtea a mai analizat critici similare, reţinând, în jurisprudenţa sa (de exemplu, Decizia nr. 66 din 28 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, paragraful 14), că, potrivit art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă, revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi exercitată împotriva unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul şi care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute de lege, enumerate în cuprinsul articolului menţionat. Alin. (2) prevede unele ipoteze de excepţie, în care, chiar dacă nu s-a evocat fondul, hotărârea este susceptibilă de a fi atacată pe calea revizuirii. Din aceste prevederi, Curtea a dedus, aşadar, că revizuirea poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătoreşti expres şi limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În caz contrar, ar fi încălcat principiul legalităţii căii de atac, prevăzut de art. 457 din acest act normativ, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate numai dacă sunt prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta. 14. Totodată, Curtea a constatat (prin Decizia nr. 66 din 28 ianuarie 2021, precitată, paragraful 15), că revizuirea este o cale de atac nedevolutivă care vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greşită a situaţiei de fapt prin hotărârea atacată. În ceea ce priveşte categoriile de hotărâri care pot fi supuse revizuirii, legiuitorul a stabilit, în principal, că acestea sunt reprezentate de hotărârile judecătoreşti prin care instanţele judecătoreşti s-au pronunţat cu privire la caracterul fondat sau nefondat al cererii, obiectul revizuirii constituindu-l hotărârile pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul şi doar cu titlu de excepţie şi pentru motivele limitativ prevăzute de alin. (2) al art. 509 din Codul de procedură civilă pot face obiect al revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul (a se vedea Decizia nr. 718 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 3 martie 2020). 15. Curtea a avut în vedere faptul că judecătorul care soluţionează cauza analizează mai întâi respectarea tuturor cerinţelor procedurale impuse de formalismul procesului civil, trecând apoi la examinarea - în funcţie de circumstanţele concrete ale cauzei şi pe baza probatoriului administrat de părţi - a elementelor care vizează însuşi fondul dreptului pus în discuţie, adică a existenţei, a întinderii, a conţinutului dreptului respectiv, a aspectelor referitoare la titularul său real, la modul de exercitare şi a măsurii în care aceasta se realizează în conformitate cu regulile impuse în acest sens. Prin analiza fondului sunt evaluate toate detaliile relevante în ceea ce priveşte clarificarea raporturilor juridice dintre părţile implicate în litigiu (Decizia nr. 250 din 20 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 16 iulie 2021, paragraful 13). 16. În acest context, Curtea a constatat că revizuirea - cale extraordinară de atac de retractare, nedevolutivă, menită, în esenţă, să corecteze erorile de fapt - a fost concepută pentru a fi utilizată în ceea ce priveşte hotărârile pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul, în care judecătorul se pronunţă asupra temeiniciei sau netemeiniciei pretenţiilor formulate prin cererea de chemare în judecată, iar nu cu referire la cele prin care acţiunea introductivă de instanţă este respinsă exclusiv pe considerente de procedură, prin soluţionarea excepţiilor dirimante, al căror scop este de a împiedica instanţa să intre în cercetarea fondului, tocmai prin faptul că fac inutilă antamarea unor aspecte substanţiale privitoare la dreptul pretins de reclamant (Decizia nr. 250 din 20 aprilie 2021, precitată, paragraful 14). 17. În cauza de faţă, Curtea observă că nu poate fi reţinută nici comparaţia pe care autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate o fac cu cele statuate de instanţa de contencios constituţional prin Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, prin care a constatat că sintagma „pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă este neconstituţională, cu referire la motivul de revizuire prevăzut la pct. 11 din cuprinsul acestora, adică atunci când, după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra unei excepţii de neconstituţionalitate invocate în acea cauză, declarând neconstituţională prevederea care a făcut obiectul acelei excepţii. 18. În decizia citată, raţionamentul instanţei de control constituţional s-a bazat pe imperativul respectării supremaţiei Constituţiei într-un stat de drept. Ca atare, Curtea a accentuat faptul că o hotărâre judecătorească ce nu este pronunţată asupra fondului sau care nu evocă fondul, deşi definitivă, nu poate fi considerată legală atât timp cât se întemeiază pe o dispoziţie legală contrară Constituţiei. Prin excluderea de la posibilitatea revizuirii, întemeiată pe constatarea neconstituţionalităţii unei dispoziţii legale de către Curtea Constituţională în urma soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate, având ca obiect acea dispoziţie, invocată în cauză, a hotărârilor rămase definitive, dar care nu vizează fondul, se ajunge la situaţia în care justiţiabilul nu poate beneficia de un instrument eficient pentru protejarea drepturilor sale constituţionale (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, paragraful 29). 19. În plus, Curtea precizează că excepţia de neconstituţionalitate are o fizionomie aparte faţă de toate celelalte excepţii procedurale. Deşi, la fel ca acestea, reprezintă un mijloc de apărare în cadrul procesului, ceea ce este specific excepţiei de neconstituţionalitate este caracterul său de ordine publică, soluţionarea acesteia de către Curtea Constituţională fiind de interes general, întrucât admiterea unei astfel de excepţii conduce la eliminarea din ansamblul legislaţiei a prevederii legale contrare Constituţiei. 20. În consecinţă, este firesc să poată fi îndepărtate, pentru viitor, consecinţele negative pe care aplicarea acelei dispoziţii legale le-a produs, inclusiv prin revizuirea hotărârii care nu a intrat în soluţionarea fondului ca urmare a aplicării textului de lege constatat ca fiind neconstituţional. 21. În schimb, toate celelalte excepţii procedurale sunt destinate blocării judecării pe fond a cauzei, prin invocarea unor varii incidente procedurale care fac inutilă discuţia pe fondul dreptului în litigiu. Ţinând seama de raţiunea revizuirii, aşa cum a fost prezentată mai sus - de corectare a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greşită a situaţiei de fapt prin hotărârea atacată -, este evident că hotărârile care nu soluţionează fondul şi nici nu evocă fondul, fiind pronunţate pe baza unor excepţii de procedură, altele decât excepţia de neconstituţionalitate, nu sunt susceptibile de a fi supuse căii extraordinare de atac a revizuirii. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dumitru Vescu şi Teodor Vescu în Dosarul nr. 6.513/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data 9 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
