Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Adorean Laiu-Despău în Dosarul nr. 4.067/30/2016 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 318D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus un înscris prin care informează că înţelege să renunţe la judecarea acesteia. 4. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 504D/2017, nr. 680D/2017, nr. 872D/2017, nr. 1.243D/2017, nr. 1.259D/2017, nr. 1.666D/2017, nr. 1.679D/2017, nr. 2.021D/2017 şi nr. 2.022D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 şi art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţiile au fost ridicate de Ionel Neagu în Dosarul nr. 41/39/2017 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, Societatea Medisol - S.R.L. din Alba Iulia în Dosarul nr. 793/57/2016 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă, Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. Bucureşti, prin Banca Comercială Intesa Sanpaolo România S.A. - sucursala Craiova în dosarele nr. 78/54/2017, nr. 77/54/2017 şi nr. 80/54/2017 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi în Dosarul nr. 79/54/2017 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă, Societatea C&E Co - S.R.L. din Flămânzi, judeţul Botoşani, în Dosarul nr. 28/39/2017 al Curţii de Apel Suceava - Secţia a II-a civilă, Adrian-Ştefan Mădălin Dumitrache, Nicoleta-Daniela Dumitrache, Daniel Costin Dumitrache şi Mariana Alina Dumitrache în Dosarul nr. 5.643/120/2016 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi de Societatea Combat Trading - S.R.L. din Apoldu de Jos, judeţul Sibiu, în Dosarul nr. 1.901/85/2016 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă. 5. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate din Dosarul nr. 680D/2017, doamna avocat Doina Scutea, din Baroul Alba, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 6. Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 504D/2017 autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus un înscris prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, partea Casa Naţională de Pensii Publice a depus la dosarul cauzei note scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. În Dosarul nr. 680D/2017 autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise, prin care solicită admiterea acesteia. 7. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul părţii prezente arată că este de acord cu măsura conexării. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 504D/2017, nr. 680D/2017, nr. 872D/2017, nr. 1.243D/2017, nr. 1.259D/2017, nr. 1.666D/2017, nr. 1.679D/2017, nr. 2.021D/2017 şi nr. 2.022D/2017 la Dosarul nr. 318D/2017, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Reiterează motivele prezentate în notele scrise, arătând, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care între motivele de apel se regăsesc motive de nelegalitate a hotărârii instanţei de fond, motive de nelegalitate dintre cele indicate în art. 488 din Codul de procedură civilă, iar unul sau mai multe dintre aceste motive de nelegalitate nu s-au analizat de instanţa de apel. 9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că instanţa constituţională s-a pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate prin prisma unor critici similare şi nu există temeiuri care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în această materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 10. Prin Încheierea din 16 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.067/30/2016, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Adorean Laiu-Despău într-o cauză privind soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei decizii pronunţate în apel. 11. Prin Încheierea din 9 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 41/39/2017, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) raportat la art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Ionel Neagu într-o cauză privind soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei decizii pronunţate în apel. 12. Prin Încheierea din 14 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 793/57/2016 Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Societatea Medisol - S.R.L. din Alba Iulia într-o cauză privind soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei decizii pronunţate în apel. 13. Prin Încheierea din 28 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 78/54/2017, Curtea de Apel Craiova - Secţia a IIa civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 şi alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. Bucureşti, prin Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. - sucursala Craiova, într-o cauză privind soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei decizii pronunţate în apel, în cadrul soluţionării unei proceduri de insolvenţă. 14. Prin Încheierea din 23 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 28/39/2017, Curtea de Apel Suceava - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Societatea C&E Co - S.R.L. din Flămânzi, judeţul Botoşani, într-o cauză privind soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei decizii pronunţate în apel. 15. Prin Decizia civilă nr. 213 din 9 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 5.643/120/2016, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Adrian-Ştefan Mădălin Dumitrache, Nicoleta-Daniela Dumitrache, Daniel Costin Dumitrache şi Mariana Alina Dumitrache într-o cauză privind soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei decizii pronunţate în apel. 16. Prin Decizia civilă nr. 395 din 3 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.901/85/2016, Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Societatea Combat Trading - S.R.L. din Apoldu de Jos, judeţul Sibiu, într-o cauză privind soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei decizii pronunţate în apel. 17. Prin încheierile din 2 mai, 6 iunie şi 7 iunie 2017 pronunţate în dosarele nr. 79/54/2017, nr. 77/54/2017 şi nr. 80/54/2017 Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă şi Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. Bucureşti, prin Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. - sucursala Craiova, întro cauză privind soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei decizii pronunţate în apel, în cadrul soluţionării unei proceduri de insolvenţă. 18. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin dispoziţiile legale criticate se încalcă dreptul justiţiabililor care au litigii a căror valoare este de până la 500.000 lei, de a beneficia de calea extraordinară a contestaţiei la executare. Limitarea accesului la exercitarea contestaţiei în anulare, atunci când instanţa de apel nu răspunde tuturor motivelor de apel, reprezintă o discriminare pentru partea aflată într-o astfel de situaţie. Egalitatea părţilor în procesul civil semnifică faptul că acestea au dreptul să beneficieze de drepturi procesuale egale, în raport cu cauza concretă dedusă judecăţii. Or, prevederile legale criticate nu cuprind o normă de trimitere la art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, astfel încât contestaţia în anulare nu poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs, dacă în acestea instanţa a omis să cerceteze vreunul dintre motivele invocate de apelant. Se arată că există o categorie de hotărâri, pronunţate în apel, care sunt definitive şi nu pot fi atacate cu recurs, iar în conformitate cu prevederile legale criticate, aceeaşi categorie de hotărâri nu este inclusă în sfera de aplicare a prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, nefiind astfel recunoscut dreptul destinatarilor normelor procesuale de a le ataca, pentru motivul omiterii cercetării de către instanţă a unui motiv invocat în cadrul apelului, nici pe calea recursului, nici pe calea contestaţiei în anulare. Se mai susţine că, în acest context, se creează o discriminare între destinatarii normei procesuale civile, între persoanele care au la dispoziţie patru cicluri procesuale, pe de o parte, şi, pe de altă parte, persoanele care pot parcurge doar două cicluri procesuale, respectiv hotărârile pronunţate pot fi atacate numai prin intermediul unei căi ordinare de atac, fiind excluse căile extraordinare de atac. Se mai susţine că în acest mod este încălcat dreptul la un proces echitabil, dat fiind faptul că împotriva hotărârii pronunţate în apel, ce nu este supusă recursului şi prin care a fost omisă analizarea unuia dintre motivele de apel, nu poate fi exercitată nici calea de atac a contestaţiei în anulare. Se mai arată că hotărârea în care s-a omis analizarea unuia dintre motivele de apel este o hotărâre în parte nemotivată, iar împotriva unei astfel de hotărâri nu poate fi exercitată nici calea de atac a revizuirii. 19. Se apreciază, în esenţă, că dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care exceptează de la calea extraordinară a contestaţiei în anulare specială a cazului de contestaţie prevăzut de alin. (2) pct. 3 al aceluiaşi articol, şi anume hotărârile instanţelor de apel care nu pot fi atacate cu recurs, sunt neconstituţionale în măsura în care motivele de casare invocate de apelant şi necercetate de instanţa de apel se încadrează în unul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă. 20. Prin urmare, se apreciază că există un tratament juridic diferit între cetăţenii cărora legea le permite o singură cale de atac, aceea a apelului, faţă de cetăţenii cărora legea le permite calea de atac a recursului, fie drept cale de atac unică, fie ulterioară exercitării căii de atac a apelului. Justiţiabilii trebuie să poată formula contestaţie în anulare, în situaţia în care instanţa de apel omite să se pronunţe cu privire la unul dintre motivele de apel invocate de parte. 21. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în prezenta cauză găsindu-şi aplicabilitatea considerentele şi soluţiile deciziilor Curţii Constituţionale pronunţate în această materie. În acest sens menţionează Decizia nr. 7 din 14 ianuarie 2016, nr. 159 din 24 martie 2016 sau nr. 415 din 16 iunie 2016. 22. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în acest sens invocând Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015 şi Decizia nr. 159 din 24 martie 2016. 23. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 24. Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Apelul reprezintă o cale de atac ordinară şi devolutivă ce poate fi promovată pentru orice motiv de fapt şi de drept, legea nestabilind în mod expres motivele pentru care se exercită. În acest context, o cale de atac ce are caracter de excepţie poate fi valorificată în cazurile expres prevăzute de lege, pentru asigurarea stabilităţii sistemului judiciar, fără ca prin aceasta să fie încălcate dispoziţiile constituţionale invocate. 25. Curtea de Apel Suceava - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 26. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 27. Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 28. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 29. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 30. Avocatul Poporului, prin punctul de vedere transmis în dosarele nr. 318D/2017, nr. 504D/2017 şi nr. 1.259D/2017, apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 31. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile reprezentantului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 32. Cu privire la modul în care instanţa de judecată a ales să sesizeze instanţa constituţională în Dosarul nr. 1.666D/2017, Curtea observă că aceasta a procedat la „sesizarea Curţii Constituţionale“ prin considerentele deciziei civile, şi nu prin dispozitivul acesteia. Întrucât excepţia de neconstituţionalitate reprezintă un incident procedural prin intermediul căruia autorul a solicitat instanţei judecătoreşti sesizarea Curţii Constituţionale în vederea efectuării controlului de constituţionalitate, instanţa, exercitându-şi competenţa prevăzută de lege, ar fi trebuit să constate admisibilitatea excepţiei, în cadrul considerentelor hotărârii, şi să dispună sesizarea Curţii, prin dispozitivul aceleiaşi hotărâri. Într-adevăr, în speţă, instanţa de judecată în mod eronat a sesizat Curtea Constituţională prin considerente şi nu prin dispozitivul hotărârii. O atare eroare nu este opozabilă Curţii Constituţionale, pentru că, în caz contrar, aceasta s-ar răsfrânge asupra autorilor excepţiei de neconstituţionalitate în mod negativ. În consecinţă, Curtea consideră că este legal sesizată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 302 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 9 august 2018, paragraful 11, sau Decizia nr. 709 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 23 februarie 2018, paragraful 11). 33. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 34. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl reprezintă art. 503 alin. (2) pct. 3 şi alin. (3) din Codul de procedură civilă. Curtea constată că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate privesc în mod nemijlocit art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă prin prisma faptului că nu cuprinde o normă de trimitere la pct. 3 alin. (2) al aceluiaşi articol. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(3) Dispoziţiile alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs“. 35. Art. 503 alin. (2), la care textul criticat face trimitere, are următorul cuprins: „(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: 1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia; 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; 3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen; 4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză“. 36. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum acestea se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie, şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi art. 24 privind dreptul la apărare din Constituţie. De asemenea sunt invocate prevederile art. 1 privind interzicerea discriminării cuprins în Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 7 referitoare la egalitatea în faţa legii din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. 37. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în principal, se critică faptul că textul de lege criticat limitează folosirea contestaţiei în anulare împotriva unei hotărâri pronunţate în calea de atac a apelului, pentru motivul cuprins la art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, respectiv atunci când instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra unuia dintre motivele de apel. Se susţine că, în acest mod, sunt încălcate principiul constituţional al egalităţii în drepturi, precum şi dreptul la un proces echitabil. 38. Analizând aceste susţineri, Curtea, prin Decizia nr. 646 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 22 ianuarie 2018, a reţinut că prevederile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă reglementează cu privire la unele dintre motivele contestaţiei în anulare speciale, stabilind că împotriva hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs poate fi exercitată calea de atac a contestaţiei în anulare, pentru motivele expres şi limitativ reglementate de art. 503 alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 din Codul de procedură civilă. Spre deosebire de prevederile art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care se referă la hotărârile instanţei de recurs, în privinţa hotărârilor instanţei de apel nu mai este reglementat, ca motiv de exercitare a contestaţiei în anulare, motivul de la art. 503 alin. (2) pct. 3 din acelaşi cod, respectiv atunci când instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra unuia dintre motivele de apel. 39. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că exceptarea de la aplicarea alin. (2) pct. 3, în ipoteza hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs, a avut în vedere faptul că motivul contestaţiei în anulare specială - omisiunea cercetării unui motiv de casare - priveşte exclusiv hotărârile instanţelor de recurs, cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai pentru motivele de casare expres şi limitativ prevăzute la art. 488 din Cod. Or, apelul este o cale de atac ordinară şi devolutivă - prin care se rejudecă în fond cauza - spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configuraţia actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt şi de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabileşte în mod expres motivele pentru exercitarea apelului şi, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum şi pentru oricare dintre motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. În concluzie, Curtea a reţinut că lipsa posibilităţii de a exercita contestaţia în anulare pentru omisiunea instanţei de apel de a cerceta „un motiv de casare“ este o consecinţă firească a caracterului ordinar şi devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalităţii în faţa legii şi accesului liber la justiţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august 2015, paragrafele 15-17 şi 20, precum şi Decizia nr. 159 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 8 iunie 2016, paragrafele 23 şi 24). 40. De asemenea, prin deciziile menţionate, Curtea a constatat că o eventuală admitere a excepţiei de neconstituţionalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, din moment ce instanţa care va soluţiona contestaţia în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi orice critici formulate de apelant cu privire la hotărârea instanţei care a judecat fondul. 41. Pentru aceleaşi considerente, în prezenta cauză, nu poate fi reţinută nici încălcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil sau în art. 6 - Dreptul la un proces echitabil cuprins în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 - Interzicerea discriminării cuprins în Protocolul nr. 12 la aceeaşi Convenţie şi ale art. 7 referitoare la egalitatea în faţa legii din Declaraţia universală a drepturilor omului. 42. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adorean Laiu-Despău în Dosarul nr. 4.067/30/2016 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, Ionel Neagu în Dosarul nr. 41/39/2017 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, Societatea Medisol - S.R.L. din Alba Iulia în Dosarul nr. 793/57/2016 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă, Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. Bucureşti, prin Banca Comercială Intesa Sanpaolo România S.A. - sucursala Craiova, în dosarele nr. 78/54/2017, nr. 77/54/2017 şi nr. 80/54/2017 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi în Dosarul nr. 79/54/2017 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă, Societatea C&E Co - S.R.L. din Flămânzi, judeţul Botoşani, în Dosarul nr. 28/39/2017 al Curţii de Apel Suceava - Secţia a II-a civilă, Adrian-Ştefan Mădălin Dumitrache, Nicoleta-Daniela Dumitrache, Daniel Costin Dumitrache şi Mariana Alina Dumitrache în Dosarul nr. 5.643/120/2016 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi de Societatea Combat Trading - S.R.L. din Apoldu de Jos, judeţul Sibiu, în Dosarul nr. 1.901/85/2016 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă, Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă, Curţii de Apel Suceava - Secţia a II-a civilă, Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi Tribunalului Sibiu – Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 decembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
