Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina-Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Rodica Fărcăşiu în Dosarul nr. 291/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.969D/2017. 2. Dezbaterile au avut loc la data de 23 noiembrie 2017, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul prevederilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările ulterioare, a amânat pronunţarea pentru data de 7 decembrie 2017, dată la care a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 8 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 291/117/2017, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Excepţia a fost ridicată de Rodica Fărcăşiu într-o cauză având ca obiect acţiunea în constatarea nulităţii absolute a unui raport de evaluare a performanţelor profesionale ale unui funcţionar public şi obligarea la refacerea raportului de evaluare. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât prevăd că procedura evaluării profesionale să fie stabilită printro normă administrativă, cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin hotărâre a Guvernului. Astfel, se transmite competenţa constituţională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce ţin de statutul funcţionarului public către puterea executivă. 5. Se mai arată că funcţionarul public este persoana învestită cu exerciţiul autorităţii publice, iar statutul funcţionarului public cunoaşte elemente derogatorii de la dispoziţiile generale care reglementează raporturile de muncă. Potrivit art. 69 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, evaluarea profesională se referă la modul de executare al raportului de serviciu, iar în condiţiile acordării unor calificative inferioare este afectată executarea raportului de serviciu, putându-se ajunge până la încetarea acestuia. De aceea, evaluarea profesională se referă în mod intrinsec la statutul funcţionarului public, care trebuie reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. Se mai arată că, în acest mod, un aspect esenţial al raporturilor de serviciu ale unui funcţionar public este reglementat prin act administrativ ce are caracter infralegal. Or, normele legale referitoare la ocuparea funcţiilor publice trebuie să respecte anumite cerinţe de stabilitate şi previzibilitate şi să nu genereze o stare de incertitudine juridică, având în vedere că actele administrative au un grad sporit de schimbări succesive în timp. Invocă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 637 din 13 octombrie 2015. 6. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 este întemeiată. În acest sens arată că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât prevăd că procedura de evaluare a performanţelor profesionale urmează să fie stabilită printr-o normă administrativă, respectiv o hotărâre de Guvern, cu o putere juridică inferioară legii organice. Se consideră că evaluarea profesională a funcţionarului public se referă la statutul acestuia, reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens arată că, din analiza coroborată a prevederilor legale criticate şi a dispoziţiilor art. 69 alin. (3), art. 70 alin. (2) lit. b), art. 65 alin. (3) şi art. 99 alin. (1) lit. d) din acelaşi act normativ, rezultă că evaluarea profesională a funcţionarilor publici este un aspect ce ţine de statutul profesional al acestora, dat fiind că rezultatele acesteia influenţează nemijlocit cariera funcţionarului public. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 637 din 13 octombrie 2015, prin care, într-o situaţie similară celei din prezenta cauză, s-a statuat că aspectele esenţiale referitoare la evaluarea activităţii poliţistului, cum sunt, spre exemplu, criteriile de evaluare a activităţii şi conduitei poliţistului, comunicarea rezultatului evaluării şi posibilitatea de contestare a acestuia, trebuie să fie reglementate prin lege organică, iar regulile specifice procedurii de evaluare să fie explicate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, precum şi ale art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 4 iulie 2006, potrivit cărora: - Art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999: „(5) Metodologia de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, după consultarea organizaţiilor sindicale ale funcţionarilor publici, reprezentative la nivel naţional.“; – Art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr. 251/2006: "(1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, prin hotărâre a Guvernului, se aprobă: a) normele privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici;" 12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi alin. (5) referitor la principiul securităţii juridice, în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici. 13. În ceea ce priveşte invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, Curtea reţine că aceasta este întemeiată. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, statutul funcţionarilor publici face parte dintre materiile rezervate legii organice, iar potrivit art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, regimul general al raporturilor de muncă face obiectul unei reglementări distincte, de asemenea, prin lege organică. Astfel, statutul juridic al funcţionarului public se întemeiază pe un regim juridic statutar, reglementat prin lege organică, şi care este distinct de regimul juridic contractual, al raporturilor de muncă al celorlalţi salariaţi, întemeiat pe contractul individual de muncă şi reglementat prin Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011 (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24, şi Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 17). 14. În temeiul art. 2 din Legea nr. 188/1999, funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală, administraţia publică locală şi autorităţile administrative autonome, iar activităţile desfăşurate de funcţionarii publici implică exercitarea prerogativelor de putere publică. Prin urmare, funcţionarul public este subiect al unui raport de serviciu, care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale, reglementate prin Legea nr. 188/1999. Pe cale de consecinţă, aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa anterior citată, elementele esenţiale referitoare la naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale unui funcţionar public se referă în mod intrinsec la statutul acestuia. În acelaşi timp, aşa cum a reţinut în mod expres Curtea Constituţională prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 25, evaluarea activităţii şi conduitei unui funcţionar public se referă la modul de executare a raportului de serviciu şi, prin efectele produse, poate avea drept consecinţă chiar încetarea acestuia. Astfel, în prezenta cauză, Curtea reţine că, potrivit art. 69 alin. (2) şi (3) lit. c) din Legea nr. 188/1999, calificativele obţinute la evaluarea profesională sunt avute în vedere la eliberarea din funcţia publică. În aceste condiţii, Curtea reţine că evaluarea activităţii şi a conduitei unui funcţionar public ţine de statutul acestuia şi, prin urmare, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin lege organică. 15. Pe de altă parte, Curtea mai reţine că prevederile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, textul de lege criticat în prezenta cauză, transmit Executivului competenţa de a reglementa în domenii ce ţin de statutul funcţionarului public, respectiv metodologia de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici. În acest sens, regimul general al evaluării funcţionarilor publici a fost reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 14 iulie 2008. Or, în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 637 din 13 octombrie 2015, anterior menţionată, potrivit căreia normele privind evaluarea activităţii şi conduitei unui funcţionar public trebuie să respecte anumite exigenţe de stabilitate, previzibilitate şi claritate, Curtea reţine că, în prezenta cauză, delegarea atribuţiei de a stabili aceste norme către Guvern, prin emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, nu respectă exigenţele principiului constituţional al securităţii juridice, în componenta sa referitoare la calitatea legii. În acest sens, Curtea reţine că o dispoziţie legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile şi accesibile a căror aplicare să nu permită arbitrarul sau abuzul. De asemenea, norma juridică trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform, să stabilească cerinţe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi. Or, în prezenta cauză, reglementarea unor elemente esenţiale ale raportului de serviciu al funcţionarului public, constând în metodologia de evaluare a activităţii profesionale, circumscrisă statutului funcţionarului public, printr-un act administrativ, ce are caracter infralegal, nu respectă exigenţele de stabilitate şi previzibilitate ale normei legale. 16. Pentru aceste considerente, Curtea mai reţine că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat (prin delegarea unei atribuţii ce aparţine în exclusivitate legiuitorului către Guvern), precum şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii. 17. În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, paragraful 26, referitoare la neconstituţionalitatea normei legale care prevedea evaluarea poliţiştilor, funcţionari publici civili, printr-o metodologie stabilită prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. Considerentele care au fundamentat soluţia pronunţată în decizia menţionată sunt valabile, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr. 251/2006, Curtea reţine că aceste prevederi legale se referă la obligaţia aprobării, prin hotărâre de Guvern, a normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 188/1999, în acest sens fiind adoptată Hotărârea Guvernului nr. 611/2008, anterior menţionată. 19. Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“. În acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, „legătura cu soluţionarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului. Or, în prezenta cauză, ca urmare a constatării neconstituţionalităţii prevederilor art. 69 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, prevederile cuprinse în hotărârea de Guvern la care face trimitere textul de lege criticat nu mai sunt aplicabile în cauza dedusă judecăţii, astfel încât prevederile art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr. 251/2006 nu au legătură cu soluţionarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr. 251/2006 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 şi cu majoritate de voturi în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr. 251/2006, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Rodica Fărcăşiu în Dosarul nr. 291/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale. 2. Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi autoare în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt neconstituţionale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 decembrie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina-Loredana Gulie -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
