Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse în anexa nr. V „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională“, capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor“, nr. crt. 1, 2 şi 5-12 la Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi a celor ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Doiniţa Anca Andra, Loredana Gabriela Badea, Adriana Beche, Adelaida Diana Berzegheanu, Denisa Corina Botoca, Angela Bus, Florica Chiriac, Liliana Simona Cioabă, Janina Creţan, Diana Mirela Creţu, Liliana Aurelia Cristin, Angela Didovici, Viorica Duma, Gabriela Cristina Gogoşianu, Melania Camelia Gozob, Carmen Doina Iancu, Otilia Diana Iotcovici, Carmen Annamaria Jarmaczky, Aurica Jişa, Gabriela Kareta, Marinela Sorina Larion, Mariana Loghin, Mihaela Maria Lupu, Liliana Gina Maci, Erzsebet Melinda Mack, Maria Mare, Nicoleta Megdonia Martin, Elena Mihuţa, Izabela Gabriela Mitran, Mariana Morar, Cristian Adrian Pârvu, Ioana Florica Pascu, Liliana Popa, Ecaterina Viorica Răcoiu, Georgeta Nicoleta Ragorit, Ivona Marilena Scorţea, Ecaterina Isabela Sporis, Delia Carmen Stolojescu, Ileana Szilveszter, Antoneta Tîrziu, Julieta Tudor, Camelia Carmen Ungureanu, Ecaterina Mateovici, Floare Nyiredi, Angela Andrei, Lucian Adam, (Rosca) Ioana Iulia Apostiu, Adina Bega, Ancuţa Belcea, Iovanca Bezergheanu, Elvira Bobârsc, Mariana Budur, Nicolae Lucian Buruzan, Silvia Chelaru, Simona Crisan, Anişoara Dinu (Tatucu), Valentina Monica Dolha, Nicoleta Duma, Aranka Dumitraşcu, Rodica Kovaci, Alina Adriana Lică, Mihaela Mărcuşan, Lidia Carmen Mereu, Carmen Mihalcea, Carmen Mîndru, Elena Mioc, Carmen Teodora Păunescu, Ramona Ruşeţiu, Roxana Şofronici, Florica Szaszu Hoduţ, Cecilia Diana Tolescu, Roxana Ursache, Coca Ursulică, Norica Vas, Mircea Zbercea, Adriana Alexandroiu, Aurora Andraş, Maria Asandei, Iadranca Beţin, Mariana Dorina Corogeanu, Dumitra Lia Cristescu, Mihaela Daminescu, Anişoara Frîncu, Sorin Gheju, Olimpia Aurora Gornic, Helen Gyorfi, Gabriela Iuliana Hehn, Carmen Simona Herac, Eniko Tunde Kiss Istvanfi, Monica Mag, Manuela Liliana Matu, Isabela Moldovan, Cornelia Moise, Liliana Muntean, Monica Onofrei, Marcela Pînzar, Eugenia Popescu, Oana Maria Raca, Sorina Liliana Rădoi, Elena Roşu, Mihaela Andrea Sandu, Cosmina Scridon, Liliana Brighite Sicherle, Gabriela Iolanda Simu, Biliana Sporea, Ana Sugariu, Elena Telcean, Felicia Todoran, Liliana Rozalia Ţona, Eugenia Carmen Văduva, Floriana Andreia Vărzan, Ana Vârciu, Adela Elena Vesa, Dana Morariu, Adela Blajovan, Mirela Nicoleta Cîndea, Rodica Iuliana Golîmbu, Ileana Mariana Lelescu, Corina Munteanu, Sorina Alina Petruescu, Ileana Predoiu, Cristian Marcel Şterfenitu, Ştefan Marius Tăutu, Claudia Daniela Ungurean, Arpad Balint, Elisabeta Liga, Olimpia Moldovan, Lăcrămioara Nutas, Mirela Regep, Ileana Veres, Ibola Afrasinei, Monica Mihaescu, Gabriela Laura Rus, Irina Szabo, Florin Vincze, Liliana Craiovan, Anca Micu, Monica Cornelia Cozac, Maria Glava, Marsilia Lavinia Ionescu şi Doina Georgeta Olaru, prin mandatar Cătălin Trăistaru, în Dosarul nr. 4.046/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal - Veche şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.630D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 134 din 10 martie 2020 şi Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 15 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.046/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal - Veche a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse în anexa nr. V, capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor“, nr. crt. 1, 2 şi 5-12 la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 38 alin. (6) din Legeacadru nr. 153/2017. Excepţia a fost ridicată de Doiniţa Anca Andra, Loredana Gabriela Badea, Adriana Beche, Adelaida Diana Berzegheanu, Denisa Corina Botoca, Angela Bus, Florica Chiriac, Liliana Simona Cioabă, Janina Creţan, Diana Mirela Creţu, Liliana Aurelia Cristin, Angela Didovici, Viorica Duma, Gabriela Cristina Gogoşianu, Melania Camelia Gozob, Carmen Doina Iancu, Otilia Diana Iotcovici, Carmen Annamaria Jarmaczky, Aurica Jişa, Gabriela Kareta, Marinela Sorina Larion, Mariana Loghin, Mihaela Maria Lupu, Liliana Gina Maci, Erzsebet Melinda Mack, Maria Mare, Nicoleta Megdonia Martin, Elena Mihuţa, Izabela Gabriela Mitran, Mariana Morar, Cristian Adrian Pârvu, Ioana Florica Pascu, Liliana Popa, Ecaterina Viorica Răcoiu, Georgeta Nicoleta Ragorit, Ivona Marilena Scorţea, Ecaterina Isabela Sporis, Delia Carmen Stolojescu, Ileana Szilveszter, Antoneta Tîrziu, Julieta Tudor, Camelia Carmen Ungureanu, Ecaterina Mateovici, Floare Nyiredi, Angela Andrei, Lucian Adam, (Rosca) Ioana Iulia Apostiu, Adina Bega, Ancuţa Belcea, Iovanca Bezergheanu, Elvira Bobârsc, Mariana Budur, Nicolae Lucian Buruzan, Silvia Chelaru, Simona Crisan, Anişoara Dinu (Tatucu), Valentina Monica Dolha, Nicoleta Duma, Aranka Dumitraşcu, Rodica Kovaci, Alina Adriana Lică, Mihaela Mărcuşan, Lidia Carmen Mereu, Carmen Mihalcea, Carmen Mîndru, Elena Mioc, Carmen Teodora Păunescu, Ramona Ruşeţiu, Roxana Şofronici, Florica Szaszu Hoduţ, Cecilia Diana Tolescu, Roxana Ursache, Coca Ursulică, Norica Vas, Mircea Zbercea, Adriana Alexandroiu, Aurora Andraş, Maria Asandei, Iadranca Beţin, Mariana Dorina Corogeanu, Dumitra Lia Cristescu, Mihaela Daminescu, Anişoara Frîncu, Sorin Gheju, Olimpia Aurora Gornic, Helen Gyorfi, Gabriela Iuliana Hehn, Carmen Simona Herac, Eniko Tunde Kiss Istvanfi, Monica Mag, Manuela Liliana Matu, Isabela Moldovan, Cornelia Moise, Liliana Muntean, Monica Onofrei, Marcela Pînzar, Eugenia Popescu, Oana Maria Raca, Sorina Liliana Rădoi, Elena Roşu, Mihaela Andrea Sandu, Cosmina Scridon, Liliana Brighite Sicherle, Gabriela Iolanda Simu, Biliana Sporea, Ana Sugariu, Elena Telcean, Felicia Todoran, Liliana Rozalia Ţona, Eugenia Carmen Văduva, Floriana Andreia Vărzan, Ana Vârciu, Adela Elena Vesa, Dana Morariu, Adela Blajovan, Mirela Nicoleta Cîndea, Rodica Iuliana Golîmbu, Ileana Mariana Lelescu, Corina Munteanu, Sorina Alina Petruescu, Ileana Predoiu, Cristian Marcel Şterfenitu, Ştefan Marius Tăutu, Claudia Daniela Ungurean, Arpad Balint, Elisabeta Liga, Olimpia Moldovan, Lăcrămioara Nutas, Mirela Regep, Ileana Veres, Ibola Afrasinei, Monica Mihaescu, Gabriela Laura Rus, Irina Szabo, Florin Vincze, Liliana Craiovan, Anca Micu, Monica Cornelia Cozac, Maria Glava, Marsilia Lavinia Ionescu şi Doina Georgeta Olaru, prin mandatar Cătălin Trăistaru, într-o cauză având ca obiect „anularea unui act administrativ - Hotărârea nr. 4/14.03.2018 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Timişoara“. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile cuprinse în anexa nr. V, capitolul II, pct. 1, 2 şi 5-12 din Legea-cadru nr. 153/2017, contrar principiului egalităţii în drepturi, nu asigură salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală şi creează inechităţi sociale. Astfel, spre deosebire de celelalte categorii profesionale vizate de legea-cadru, ale căror salarii au crescut, în cazul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, salariul s-a micşorat. Personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor are cel mai mic salariu de bază şi coeficient în raport cu celelalte categorii profesionale din aceeaşi familie ocupaţională. De asemenea, diferenţa salarială şi de coeficient dintre prima funcţie din tabel (prim-grefier, grefier-şef secţie, grefier-şef, grefier-şef cabinet, director departament informatic) şi funcţiile de execuţie este mai mare decât la alte categorii profesionale, raportul fiind de 1 la 9. De altfel, dispoziţiile de lege sunt lipsite de sens şi, practic, anulează voinţa legiuitorului şi raţiunea esenţială a edictării actului normativ respectiv, astfel cum sunt precizate în nota de fundamentare, respectiv aceea de a egaliza veniturile personalului bugetar cu aceeaşi funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, prin raportate la nivelul maxim, şi de a elimina inechităţile existente. Mai mult, reducerea coeficienţilor prin raportare la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice afectează dreptul dobândit în temeiul actului normativ menţionat. Chiar dacă drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul la proprietate, ci drepturi de creanţă, în privinţa apărării lor, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului acestea sunt asimilate cu bunuri, statuându-se că noţiunile de „bun“ şi „proprietate“ au un sens care „nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde şi alte drepturi şi interese patrimoniale“. 6. Autorii excepţiei invocă şi încălcarea art. 41 alin. (1) din Constituţie, sens în care fac referire la importanţa socială a muncii personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, astfel cum rezultă din art. 2, art. 59 şi art. 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. 7. Invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 279 din 23 aprilie 2015, autorii excepţiei susţin încălcarea art. 53 din Constituţie, deoarece dispoziţiile legale criticate nu sunt nici proporţionale, nici rezonabile şi nici nu vizează protejarea unor drepturi şi interese colective, superioare, astfel încât nu se justifică sub aspectul condiţiilor prevăzute de norma constituţională invocată. 8. De asemenea, susţin că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă art. 53 din Constituţie, deoarece reglementează o limitare a drepturilor salariale, care nu respectă condiţiile prevăzute de dispoziţiile din Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal - Veche consideră că prevederile legale criticate sunt conforme dispoziţiilor art. 16, 41 şi 53 din Constituţie. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile cuprinse la nr. crt. 1, 2 şi 5-12 din capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor“ din anexa nr. V „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 38 alin. (6) din Legeacadru nr. 153/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. 14. Prevederile cuprinse la nr. crt. 1, 2 şi 5-12 din capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor“ din anexa nr. V „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 instituie valoarea salariului de bază şi coeficientul, în raport cu vechimea în funcţie şi nivelul studiilor, pentru funcţii specifice personalului auxiliar din cadrul instanţelor şi parchetelor (grefieri). 15. Prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 au următorul cuprins: „În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“ 16. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 privind dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii şi în art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, iar prin Decizia nr. 134 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 30 iunie 2020, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate. Curtea a reţinut că stabilirea prin prevederile de lege criticate a anumitor valori ale salariului de bază şi ale coeficienţilor pentru funcţiile specifice personalului auxiliar din cadrul instanţelor şi parchetelor reprezintă opţiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, permisă de dispoziţiile art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi. Astfel, prin Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, şi prin Decizia nr. 408 din 13 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 26 octombrie 2017, Curtea Constituţională a statuat că este dreptul şi obligaţia autorităţii legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor lor din bugetul de stat, şi anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57. 18. Referitor la critica de neconstituţionalitate vizând instituirea unei discriminări între personalul auxiliar din instanţe şi parchete şi alte categorii de personal plătit din fonduri publice, Curtea a reţinut că este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferenţierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuţiile, competenţele, sarcinile specifice, responsabilităţile şi importanţa activităţii desfăşurate pot fi diferite chiar şi pentru personalul care este încadrat pe funcţii similare, la diferite autorităţi sau instituţii publice. Art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002). 19. În ceea ce priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor art. 41 şi ale art. 53 din Constituţie, Curtea a precizat că stabilirea principiilor şi a condiţiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice nu înseamnă restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale. Constituţia prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaţilor la protecţia socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe ţară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia. De asemenea, acest text constituţional nu se opune competenţei legiuitorului de a reforma sistemul de salarizare, de a reaşeza coeficienţii sau salariile de bază ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv ale personalului auxiliar din instanţe şi parchete. 20. Prin urmare, întrucât în cauză nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unui drept fundamental, în sensul art. 53 din Constituţie, Curtea a precizat că aceste dispoziţii constituţionale nu au relevanţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. 21. Referitor la critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reţinut că stabilirea unei limite a cuantumului salariului de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022 are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. Integrate regulilor privind aplicarea etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncţionalităţilor existente în domeniu salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creşterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. O asemenea soluţie legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunţat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, şi anume acela de „eliminare a disfuncţionalităţilor salariale existente în sistemul public de salarizare“, şi vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. 22. Curtea a statuat că prevederile legale criticate, prin conţinutul lor normativ, nu pun în discuţie o restrângere a exerciţiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituţie, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. 23. Curtea a mai observat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecţii şi corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislaţiei, aspecte de competenţa autorităţii legiuitoare. 24. Curtea a subliniat, de asemenea, că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, aceasta revenind autorităţilor publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanţelor judecătoreşti. 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Doiniţa Anca Andra, Loredana Gabriela Badea, Adriana Beche, Adelaida Diana Berzegheanu, Denisa Corina Botoca, Angela Bus, Florica Chiriac, Liliana Simona Cioabă, Janina Creţan, Diana Mirela Creţu, Liliana Aurelia Cristin, Angela Didovici, Viorica Duma, Gabriela Cristina Gogoşianu, Melania Camelia Gozob, Carmen Doina Iancu, Otilia Diana Iotcovici, Carmen Annamaria Jarmaczky, Aurica Jişa, Gabriela Kareta, Marinela Sorina Larion, Mariana Loghin, Mihaela Maria Lupu, Liliana Gina Maci, Erzsebet Melinda Mack, Maria Mare, Nicoleta Megdonia Martin, Elena Mihuţa, Izabela Gabriela Mitran, Mariana Morar, Cristian Adrian Pârvu, Ioana Florica Pascu, Liliana Popa, Ecaterina Viorica Răcoiu, Georgeta Nicoleta Ragorit, Ivona Marilena Scorţea, Ecaterina Isabela Sporis, Delia Carmen Stolojescu, Ileana Szilveszter, Antoneta Tîrziu, Julieta Tudor, Camelia Carmen Ungureanu, Ecaterina Mateovici, Floare Nyiredi, Angela Andrei, Lucian Adam, (Rosca) Ioana Iulia Apostiu, Adina Bega, Ancuţa Belcea, Iovanca Bezergheanu, Elvira Bobârsc, Mariana Budur, Nicolae Lucian Buruzan, Silvia Chelaru, Simona Crisan, Anişoara Dinu (Tatucu), Valentina Monica Dolha, Nicoleta Duma, Aranka Dumitraşcu, Rodica Kovaci, Alina Adriana Lică, Mihaela Mărcuşan, Lidia Carmen Mereu, Carmen Mihalcea, Carmen Mîndru, Elena Mioc, Carmen Teodora Păunescu, Ramona Ruşeţiu, Roxana Şofronici, Florica Szaszu Hoduţ, Cecilia Diana Tolescu, Roxana Ursache, Coca Ursulică, Norica Vas, Mircea Zbercea, Adriana Alexandroiu, Aurora Andraş, Maria Asandei, Iadranca Beţin, Mariana Dorina Corogeanu, Dumitra Lia Cristescu, Mihaela Daminescu, Anişoara Frîncu, Sorin Gheju, Olimpia Aurora Gornic, Helen Gyorfi, Gabriela Iuliana Hehn, Carmen Simona Herac, Eniko Tunde Kiss Istvanfi, Monica Mag, Manuela Liliana Matu, Isabela Moldovan, Cornelia Moise, Liliana Muntean, Monica Onofrei, Marcela Pînzar, Eugenia Popescu, Oana Maria Raca, Sorina Liliana Rădoi, Elena Roşu, Mihaela Andrea Sandu, Cosmina Scridon, Liliana Brighite Sicherle, Gabriela Iolanda Simu, Biliana Sporea, Ana Sugariu, Elena Telcean, Felicia Todoran, Liliana Rozalia Ţona, Eugenia Carmen Văduva, Floriana Andreia Vărzan, Ana Vârciu, Adela Elena Vesa, Dana Morariu, Adela Blajovan, Mirela Nicoleta Cîndea, Rodica Iuliana Golîmbu, Ileana Mariana Lelescu, Corina Munteanu, Sorina Alina Petruescu, Ileana Predoiu, Cristian Marcel Şterfenitu, Ştefan Marius Tăutu, Claudia Daniela Ungurean, Arpad Balint, Elisabeta Liga, Olimpia Moldovan, Lăcrămioara Nutas, Mirela Regep, Ileana Veres, Ibola Afrasinei, Monica Mihaescu, Gabriela Laura Rus, Irina Szabo, Florin Vincze, Liliana Craiovan, Anca Micu, Monica Cornelia Cozac, Maria Glava, Marsilia Lavinia Ionescu şi Doina Georgeta Olaru, prin mandatar Cătălin Trăistaru, în Dosarul nr. 4.046/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal -Veche şi constată că prevederile cuprinse la nr. crt. 1, 2 şi 5-12 din capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor“ din anexa nr. V „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 38 alin. (6) din acelaşi act normativ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal - Veche şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 10 noiembrie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
