Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gregor Aufhauser, Kathrin Brettschneider şi Societatea Companiilor Hoteliere Grand - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 39.279/3/2016/a1 (722/2017) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.325D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepţiei, doamna avocat Georgeta Voicu, din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că la dosar au fost comunicate concluzii scrise de către partea care lipseşte, prin care se solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. Totodată, precizează că, în vederea asigurării traducerii pentru autorii excepţiei, persoane fizice, având cetăţenie austriacă, la solicitarea Curţii, s-a prezentat doamna Ane-Mari Androniceanu, traducător şi interpret autorizat de limba germană. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului prezent care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând susţinerile cuprinse în notele scrise aflate la dosar. 4. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, în acest sens reţinând că, în temeiul art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, oricare dintre încheierile intermediare pronunţate în camera preliminară pentru care legiuitorul nu a prevăzut, în mod expres, o cale de atac separată, pot fi atacate, cu contestaţie, odată cu încheierea prin care se constată legalitatea sesizării instanţei sau se admit cereri şi excepţii. Consideră că textul de lege criticat nu este ambiguu şi permite invocarea oricăror altor critici în afara cererilor şi excepţiilor referitoare la legalitatea sesizării instanţei, în acest sens fiind folosită, în text, conjuncţia „şi“. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 24 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 39.279/3/2016/a1 (722/2017), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Gregor Aufhauser, Kathrin Brettschneider şi Societatea Companiilor Hoteliere Grand - S.R.L. în soluţionarea contestaţiilor formulate de autori împotriva încheierilor din datele de 22 noiembrie 2016 şi 17 februarie 2017, pronunţate de Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală în Dosarul nr. 39.279/3/2016/a1. Prin Încheierea din 22 noiembrie 2016, judecătorul de cameră preliminară a respins cererea formulată de inculpaţii Gregor Aufhauser şi Kathrin Brettschneider, prin care s-a solicitat o traducere adecvată, în limba germană, a rechizitoriului. Prin Încheierea din 17 februarie 2017, în temeiul art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară a respins cererile formulate, a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii în cauză. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin, în esenţă, că textul de lege criticat este redactat în mod deficitar şi ridică probleme de previzibilitate şi accesibilitate, întrucât destinatarul normei juridice nu are suficiente date pentru a înţelege care este conduita de urmat în legătură cu toate încheierile pronunţate de judecătorul de cameră preliminară. Referindu-se la încheierile ce pot fi pronunţate în camera preliminară, reţin că se face distincţie între încheierile premergătoare sau intermediare - pronunţate potrivit art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală - şi încheierile finale, prin care se dispune începerea judecăţii sau restituirea cauzei la parchet. Precizează că, în cauză, este vorba despre o încheiere care nu vizează cereri sau excepţii în legătură cu obiectul camerei preliminare, ci priveşte soluţionarea unor cereri formulate în etapa „măsurilor premergătoare“, deci o categorie distinctă de încheieri ce pot fi pronunţate de judecătorul de cameră preliminară. Întrucât astfel de încheieri nu se comunică, autorii excepţiei îşi pun întrebarea dacă acestea pot fi contestate şi dacă textul de lege potrivit căruia „Contestaţia poate privi şi modul de soluţionare a cererilor şi excepţiilor“ - care nu distinge cu privire la natura cererilor formulate sau invocate din oficiu - se referă şi la alte cereri decât cele strict în legătură cu obiectul camerei preliminare. Arată că, în măsura în care textul de lege criticat ar putea fi interpretat că se poate formula contestaţie şi împotriva altor tipuri de încheiere, rămâne de interpretat dacă astfel de încheieri se pot ataca separat, după comunicarea încheierii finale (astfel cum s-a procedat în cauză) sau se aplică, prin analogie, dispoziţiile art. 408 alin. (2) şi alin. (3) din Codul de procedură penală, care face posibilă contestarea acestor încheieri odată cu încheierea finală. Autorii excepţiei apreciază că soluţia constă în intervenţia legiuitorului, în caz contrar, prin interpretarea şi aplicarea textului de lege criticat de către instanţele de judecată, s-ar ajunge la crearea unei practici neunitare, pe de o parte, iar, pe de altă parte, la încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât atributul de interpretare a legii aparţine exclusiv autorităţii legislative. 7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că autorii excepţiei susţin că textul de lege criticat interzice acestora să critice măsurile administrative luate de judecătorul de cameră preliminară în cadrul acestei proceduri, cum ar fi, în cauza de faţă, soluţia dispusă de acesta cu privire la modul de traducere a rechizitoriului comunicat inculpaţilor având cetăţenia austriacă. Instanţa consideră că modul în care judecătorul de cameră preliminară rezolvă orice chestiune de ordin procedural, altele decât cele invocate pe calea cererilor sau excepţiilor privind legalitatea administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală, cum ar fi incidente privind efectuarea procedurii de citare, stabilirea persoanelor necesar a fi citate în cauză, termenul în care părţile şi persoana vătămată pot formula cereri şi invoca excepţii, pot şi trebuie analizate cu ocazia soluţionării contestaţiei formulate în baza art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. Precizează că aceasta este semnificaţia art. 347 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, potrivit căruia contestaţia poate privi şi „modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor“. Consideră că orice altă interpretare a textului de lege criticat contravine Constituţiei şi Codului de procedură penală. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, arată că, în soluţionarea contestaţiei declarate în temeiul art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară celei sesizate este obligat să analizeze şi criticile aduse de contestatori cu privire la legalitatea procedurii de cameră preliminară în primă instanţă. Referitor la reglementarea căilor de atac, invocă jurisprudenţa instanţei de control constituţional potrivit căreia, în conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are competenţa exclusivă de a institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, semnificaţia liberului acces la justiţie nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac. 10. Avocatul Poporului precizează că a transmis punctul său de vedere, în sensul constituţionalităţii textelor de lege criticate, în dosarele Curţii nr. 374D/2014, nr. 291D/2015 şi nr. 1.166D/2015, fiind reţinut în deciziile Curţii nr. 663 din 11 noiembrie 2014, nr. 472 din 16 iunie 2015 şi nr. 35 din 9 februarie 2016. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile scrise depuse la dosar, concluziile apărătorului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 29 aprilie 2016, cu următorul conţinut: „În termen de 3 zile de la comunicarea încheierilor prevăzute la art. 346 alin. (1)-(4^2), procurorul, părţile şi persoana vătămată pot face contestaţie. Contestaţia poate privi şi modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor.“ 14. În susţinerea neconstituţionalităţii normei penale criticate, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, respectiv principiul legalităţii, art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, art. 20 privind tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul părţilor la un proces echitabil, art. 126 alin. (2) potrivit căruia competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege şi art. 129 referitor la folosirea căilor de atac. Totodată, invocă dispoziţiile art. 6 paragrafele (1) şi (3) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, faţă de susţinerile autorului, Curtea reţine că procedura în fond a camerei preliminare a fost reglementată, ca regulă, într-o structură tripartită - etapa măsurilor premergătoare (art. 344 din Codul de procedură penală), etapa soluţionării cererilor şi excepţiilor invocate („Procedura în camera preliminară“ - art. 345 din Codul de procedură penală) şi etapa soluţionării obiectului procedurii în camera preliminară („Soluţiile“ - art. 346 din Codul de procedură penală) (în acest sens, Decizia nr. 521 din 6 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 1 noiembrie 2017, paragraful 18). În cadrul măsurilor premergătoare procedurii de judecată în camera preliminară au loc repartizarea aleatorie a dosarului, asigurarea asistenţei juridice a inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate, comunicarea cu toţi aceşti participanţi, comunicarea cu parchetul, stabilirea termenului în care părţile şi persoana vătămată pot formula cereri şi invoca excepţii, efectuarea procedurii de citare, soluţionarea altor incidente procedurale. 16. În etapa a doua a fondului camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în şedinţă nepublică, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi ale procurorului. În acest sens, potrivit art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară pronunţă o încheiere intermediară care se comunică de îndată procurorului, părţilor şi persoanei vătămate. Constatările pe care le poate face judecătorul de cameră preliminară, în această etapă, privesc eventuale neregularităţi ale actului de sesizare, încălcarea legii în efectuarea urmăririi penale, administrarea unor probe prin încălcarea principiului loialităţii şi principiului legalităţii, ipoteză în care exclude una sau mai multe probe. Potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, în cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularităţi ale actului de sesizare sau în cazul în care sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul remediază neregularităţile actului de sesizare şi comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei. Aşadar, în ipoteza constatării unor neregularităţi ale actului de sesizare, ca şi în ipoteza sancţionării actelor de urmărire penală şi a excluderii unor probe administrate, judecătorul de cameră preliminară pronunţă o încheiere intermediară care se va comunica parchetului în vederea remedierii neregularităţilor actului de sesizare ori pentru a decide asupra menţinerii dispoziţiei de trimitere în judecată sau, după caz, asupra posibilităţii de a cere restituirea cauzei. 17. Curtea reţine că încheierea pronunţată în aceste condiţii nu poate fi atacată separat cu contestaţie. În acest sens a statuat Curtea, în paragraful 15 al Deciziei nr. 18 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 2 mai 2017, reţinând că „dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 75/2016, prevăd posibilitatea de a ataca pe calea contestaţiei, separat sau cumulativ, două paliere distincte ale soluţiilor pronunţate în procedura de cameră preliminară. Un prim palier îl reprezintă modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, caz în care contestatorul critică maniera în care cererile şi excepţiile au fost, după caz, admise sau respinse de către judecătorul de cameră preliminară prin încheierea intermediară pronunţată în temeiul art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală - în condiţiile în care pentru această încheiere intermediară nu există o cale de atac separată, ea putând face obiectul analizei în contestaţie numai odată cu atacarea încheierii finale - ori prin încheierea finală prevăzută de art. 346 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală. Maniera de reformare a acestei soluţii poate influenţa soluţionarea fazei de cameră preliminară a procesului penal, în sensul reţinerii unei alte soluţii decât cea a judecătorului de cameră preliminară de la instanţa de fond.“ 18. După parcurgerea procedurii nepublice, contradictorii şi orale prin care sunt soluţionate cererile şi excepţiile formulate de părţi, de persoana vătămată, sau invocate din oficiu, respectiv după epuizarea etapei eventuale a comunicării către parchet a încheierii interlocutorii menţionate, judecătorul de cameră preliminară va proceda la soluţionarea problemelor ce fac obiectul camerei preliminare - cea de-a treia etapă a fondului camerei preliminare - în care va pronunţa o încheiere motivată, soluţiile ce pot fi pronunţate fiind, potrivit art. 346 din Codul de procedură penală, începerea judecăţii, restituirea cauzei la parchet sau declinarea competenţei [în acest din urmă caz, încheierea fiind definitivă, în acord cu dispoziţiile art. 50 alin. (4) din Codul de procedură penală, în care se arată că hotărârea de declinare a competenţei nu este supusă căilor de atac]. 19. Prin excepţie de la regula potrivit căreia procedura în fond a camerei preliminare are o structură tripartită, legiuitorul a stabilit, în vederea asigurării celerităţii procedurii în camera preliminară, ca, atunci când nu se invocă cereri sau excepţii de către inculpat (personal sau prin apărător) sau nu se invocă excepţii de către judecător, din oficiu, cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, la expirarea termenului stabilit conform art. 344 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală, judecătorul să treacă direct la etapa soluţionării obiectului procedurii în camera preliminară şi să dispună, prin încheiere, începerea judecăţii, fără citarea părţilor şi a persoanei vătămate şi fără participarea procurorului. Aceasta, întrucât părţile şi persoana vătămată nu au formulat nicio obiecţie (cerere/excepţie) cu privire la aspectele menţionate ce ar rezulta din actul de sesizare şi nici judecătorul nu a invocat, din oficiu, vreo excepţie, astfel încât să fie necesar a se dezbate în faţa judecătorului, în contradictoriu, pretenţii, apărări, susţineri. Încheierea prin care se dispune începerea judecăţii va fi comunicată părţilor, persoanei vătămate şi procurorului în vederea formulării contestaţiei, în temeiul art. 347 din Codul de procedură penală, în vederea asigurării unui control de legalitate al acesteia (în acest sens, Decizia nr. 521 din 6 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 1 noiembrie 2017, paragraful 18). 20. Curtea reţine însă că, indiferent dacă au fost sau nu formulate cereri sau excepţii, în etapa soluţionării obiectului procedurii în camera preliminară, judecătorul de cameră preliminară va pronunţa o încheiere motivată prin care va decide fie soluţia de începere a judecăţii [când nu s-au ridicat excepţii cu privire la actul de sesizare sau la actele de urmărire penală; dacă au fost respinse toate excepţiile; dacă au fost excluse probe, însă procurorul şi-a menţinut dispoziţia de trimitere în judecată - în această ipoteză, potrivit art. 346 alin. (5) din Codul de procedură penală, probele excluse nu vor fi avute în vedere la soluţionarea cauzei; judecătorul de cameră preliminară a constatat neregularităţi ale actului de sesizare, dar pot fi deduse obiectul şi limitele judecăţii], fie restituirea cauzei la parchet [când rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii; dacă judecătorul de cameră preliminară a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; dacă procurorul solicită restituirea cauzei, în condiţiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleaşi dispoziţii]. 21. Potrivit art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, încheierea (finală) prin care judecătorul de cameră preliminară soluţionează cauza, în sensul începerii judecăţii ori restituirii cauzei la parchet, va fi comunicată părţilor, persoanei vătămate şi procurorului în vederea formulării contestaţiei, în termen de 3 zile de la comunicare. Dispoziţiile procesual penale precitate stabilesc că pot fi atacate cu contestaţie atât soluţiile propriu-zise ale procedurii de cameră preliminară (începerea judecăţii ori restituirea cauzei la parchet), cât şi modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor (prin încheierea intermediară pronunţată în temeiul art. 345 din Codul de procedură penală). Or, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2017, precitată, paragraful 19, că „pe calea contestaţiei prevăzute de art. 347 din Codul de procedură penală se asigură controlul de legalitate cu privire la o serie de încheieri finale pronunţate în procedura camerei preliminare, ca o garanţie a respectării cerinţelor principiului legalităţii procesului penal consacrat de art. 2 din Codul de procedură penală, care îşi are, la rândul său, temeiul în prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie referitor la principiul legalităţii. Scopul contestaţiei în procedura de cameră preliminară este acela de a îndrepta erorile de drept comise de judecătorul de cameră preliminară la verificarea, după trimiterea în judecată, a legalităţii sesizării instanţei, precum şi a legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, erori care trebuie remediate în cadrul aceleiaşi faze procesuale, având în vedere raţiunile pentru care a fost instituită procedura camerei preliminare. Asemenea erori de drept pot interveni, în egală măsură, în acele situaţii în care în procedura de cameră preliminară nu s-au formulat cereri şi excepţii şi nici nu s-au ridicat din oficiu excepţii.“ 22. În aceste condiţii, având în vedere cele reţinute anterior, dar şi considerentele deciziilor precitate, Curtea constată că norma procesual penală criticată este suficient de clară şi precisă pentru a putea fi aplicată şi pentru a permite persoanelor interesate, care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist, să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. 23. De altfel, Curtea reţine că, în soluţionarea contestaţiei formulate, în temeiul art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, analizând legalitatea şi temeinicia soluţiilor dispuse în fondul camerei preliminare şi, eventual, modul de soluţionare a cererilor şi excepţiilor invocate de părţi şi persoana vătămată, este evident că judecătorul de la instanţa ierarhic superioară va avea în vedere toate criticile invocate de contestatori cu privire la desfăşurarea concretă a procedurii de cameră preliminară în primă instanţă, inclusiv aspectele referitoare la măsurile administrative luate de judecătorul de cameră preliminară în cadrul acestei proceduri (cum este, în speţă, soluţia dispusă cu privire la modul de traducere a rechizitoriului comunicat inculpaţilor având cetăţenia austriacă), modul în care judecătorul de cameră preliminară a rezolvat orice chestiune de ordin procedural, altele decât cele invocate pe calea cererilor sau excepţiilor formulate de părţi şi persoana vătămată, de vreme ce aceste aspecte stau la baza legalităţii soluţiilor dispuse prin încheierile prevăzute de art. 345 şi art. 346 din Codul de procedură penală. Prin urmare, Curtea nu poate reţine că norma procesual penală criticată aduce atingere dreptului constituţional şi convenţional la un proces echitabil. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gregor Aufhauser, Kathrin Brettschneider şi Societatea Companiilor Hoteliere Grand - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 39.279/3/2016/a1 (722/2017) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi constată că dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 decembrie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
