Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 811 din 6 decembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 413 din Codul de procedură civilă, ale art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său, precum şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 811 din 6 decembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 413 din Codul de procedură civilă, ale art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său, precum şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 197 din 12 martie 2019

Comenteaza legea


┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu    │- preşedinte       │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache     │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Petre Lăzăroiu    │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius     │- judecător        │
│Morar             │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria        │- judecător        │
│Pivniceru         │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina       │- judecător        │
│Stanciu           │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila      │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Andreea Costin    │-                  │
│                  │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, art. 413 din Codul de procedură civilă şi art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi în Dosarul nr. 612/44/2017/a1 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.669D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 63D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 411/44/2017/A1/a1.1.1 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    4. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicată în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 63D/2018 la Dosarul nr. 2.669D/2017, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată în ceea ce priveşte dispoziţiile legale referitoare la taxele judiciare de timbru, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 848 din 14 decembrie 2017. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 413 din Codul de procedură civilă şi art. 29 din Legea nr. 47/1992 solicită respingerea ca inadmisibilă a acesteia, având în vedere că autorul acesteia, pe de o parte, nu motivează contrarietatea cu Legea fundamentală, iar, pe de altă parte, solicită Curţii Constituţionale să adauge la lege, ceea ce excedează competenţei instanţei constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 3 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 612/44/2017/a1, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, art. 413 din Codul de procedură civilă şi art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Excepţia a fost invocată de Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru aferente unei contestaţii în anulare.
    8. Prin Încheierea din 19 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 411/44/2017/A1/a1.1.1, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Excepţia a fost invocată de Marin Frunză întro cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru aferente cererii de recuzare.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituţionale, întrucât condiţionează exercitarea dreptului la apărare de plata taxei judiciare de timbru prealabil exercitării contestaţiei în anulare, iar ordonanţa de urgenţă, în ansamblul său, este neconstituţională în măsura în care exclude posibilitatea scutirii de la plata taxei judiciare de timbru a acţiunilor şi căilor de atac formulate în cadrul litigiilor de muncă.
    10. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 413 din Codul de procedură civilă nu se arată în ce mod încalcă dispoziţiile constituţionale invocate, iar referitor la dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 se apreciază că sunt neconstituţionale în măsura în care exclud posibilitatea suspendării judecării cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi în măsura în care nu îndeplinesc condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate.
    11. Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu îşi exprimă opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    14. Guvernul, în Dosarul nr. 2.669D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este neîntemeiată. Se apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 413 din Codul de procedură civilă şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 este, în principal, inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată.
    15. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 63D/2018, consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 413 din Codul de procedură civilă, ale art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010. Dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins:
    - Art. 413 din Codul de procedură civilă: (1) Instanţa poate suspenda judecata:
    1. când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi;
    2. când s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, dacă legea nu prevede altfel;
    3. în alte cazuri prevăzute de lege.

    (2) Suspendarea va dura până când hotărârea pronunţată în cauza care a provocat suspendarea a devenit definitivă.
    (3) Cu toate acestea, instanţa poate reveni motivat asupra suspendării, dacă se constată că partea care a cerut-o nu are un comportament diligent în cadrul procesului care a determinat suspendarea, tergiversând soluţionarea acestuia, ori dacă urmărirea penală care a determinat suspendarea durează mai mult de un an de la data la care a intervenit suspendarea, fără a se dispune o soluţie în acea cauză.“;

    – Art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: „(1) Pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează taxa de 100 lei.“;
    – Art. 29 din Legea nr. 47/1992:
    "(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.
(2) Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă.
(3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.
(4) Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi numele părţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.
(5) Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.“"

    19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind valorile supreme ale statului de drept şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie astfel cum acesta se interpretează şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 51 privind dreptul de petiţionare, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi art. 126 privind instanţele judecătoreşti. De asemenea, se invocă şi dispoziţiile art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, art. 14 privind interzicerea discriminării şi art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi dispoziţiile art. 1-10 şi art. 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia se limitează la invocarea neconstituţionalităţii art. 413 din Codul de procedură civilă din perspectiva respingerii cererii de suspendare a judecării cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru până la soluţionarea de către instanţa constituţională a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, fără a motiva însă în concret excepţia de neconstituţionalitate.
    21. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 413 din Codul de procedură civilă urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi“.
    22. În continuare, Curtea reţine că dispoziţia cuprinsă în art. 29 din Legea nr. 47/1992, care permitea suspendarea judecării cauzelor până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, a fost abrogată prin art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, soluţia legislativă de abrogare fiind supusă controlului de constituţionalitate în numeroase rânduri.
    23. Prin Decizia nr. 1.476 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 17 ianuarie 2012, Curtea a reţinut, în esenţă, că opţiunea legiuitorului în sensul abrogării măsurii suspendării de drept se întemeiază pe faptul că invocarea excepţiilor de neconstituţionalitate de către părţi este folosită de multe ori ca modalitate de a întârzia judecarea cauzelor. În condiţiile în care scopul măsurii suspendării de drept a judecăţii cauzelor la instanţele de fond a fost acela de a asigura părţilor o garanţie procesuală în exercitarea dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare, prin eliminarea posibilităţii judecării cauzei în temeiul unei dispoziţii legale considerate a fi neconstituţionale, realitatea a dovedit că această măsură s-a transformat, în majoritatea cazurilor, într-un instrument menit să tergiverseze soluţionarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. Reglementarea a încurajat abuzul de drept procesual şi arbitrarul într-o formă care nu poate fi sancţionată, atâta vreme cât suspendarea procesului este privită ca o consecinţă imediată şi necesară a exercitării accesului liber la justiţie. Astfel, scopul primordial al controlului de constituţionalitate - interesul general al societăţii de a asana legislaţia în vigoare de prevederile afectate de vicii de neconstituţionalitate - a fost pervertit într-un scop eminamente personal, al unor părţi litigante, care au folosit excepţia de neconstituţionalitate drept pretext pentru amânarea soluţiei pronunţate de instanţa în faţa căreia a fost dedus litigiul. Or, Curtea a constatat că, prin adoptarea Legii nr. 177/2010, voinţa legiuitorului este aceea de a elimina invocarea excepţiei de neconstituţionalitate în alt scop decât cel prevăzut de Constituţie şi lege, preîntâmpinând, pentru viitor, exercitarea abuzivă de către părţi a acestui drept procesual. Mai mult, măsura adoptată este clară şi previzibilă şi asigură echilibrul procesual între persoane cu interese contrare, fiind menită să garanteze egalitatea de arme a acestora, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.
    24. Referitor la dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea reţine faptul că acestea impun reclamantului obligaţia de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum fix pentru acţiunile care privesc contestaţia în anulare. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind, astfel, justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Astfel, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de înfăptuirea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii, iar impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind, aşadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe astfel cum este cea criticată în prezenta cauză; în acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului accesului liber la justiţie este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 124 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 28 aprilie 2016, paragraful 22).
    25. Curtea a reţinut că, deoarece plata taxelor judiciare de timbru este o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipată a acestora (în unele cazuri, până la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecătorească) este justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora. La finalul procesului judiciar, sarcina suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor judiciare de timbru, revine persoanei care a căzut în pretenţii sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestaţiile efectuate, în condiţiile legii, de organele de justiţie (a se vedea în acest sens Decizia nr. 881 din 15 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 14 martie 2016, paragraful 16).
    26. Ultimul aspect criticat se referă la faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 exclude posibilitatea scutirii de la plata taxei judiciare de timbru a acţiunilor şi a căilor de atac formulate în cadrul litigiilor de muncă. Curtea reţine că această critică de neconstituţionalitate a fost formulată într-o cauză având ca obiect pretenţii de natură salarială cu ocazia stabilirii taxei judiciare de timbru în valoare de 200 lei, câte 100 lei pentru fiecare judecător recuzat, conform art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Examinând aceste susţineri, Curtea observă faptul că nu este indicată în mod punctual vreo dispoziţie din cadrul ordonanţei de urgenţă. Astfel, potrivit art. 270 coroborat cu art. 266 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru cauzele privind jurisdicţia muncii care are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali. Obiectul cauzei în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate vizează soluţionarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru stabilite ca urmare a formulării cererii de recuzare care reprezintă un incident procedural în cadrul procesului de fond. Prin urmare, Curtea reţine că exceptarea de la plata taxei judiciare de timbru a cererilor privind jurisdicţia muncii se aplică indiferent de titularul cererii de chemare în judecată sau de obiectul acţiunii, însă în ipoteza normei nu se includ şi incidentele procedurale, specifice parcurgerii procedurii jurisdicţionale, aşa cum este cererea de recuzare, formulate în cadrul procesului, care, deşi sunt în legătură cu soluţionarea unui litigiu de muncă, nu reprezintă ele însele un astfel de conflict.
    27. Aşadar, obligaţia plăţii taxelor judiciare de timbru, ca una dintre condiţiile sesizării legale a instanţelor judecătoreşti, este prevăzută de norme procedurale, a căror adoptare, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, intră în competenţa exclusivă a legiuitorului. Legiuitorul are opţiunea liberă în determinarea cererilor pentru care trebuie plătite taxe judiciare de timbru, a cuantumului acestora, precum şi a părţilor care au obligaţia să le plătească, în raport cu obiectul acţiunilor sau al cererilor.
    28. Impunerea prin lege a unor exigenţe, cum ar fi plata unor taxe, pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, chiar dacă, în aparenţă, constituie o îngrădire a accesului liber la justiţie, are o solidă şi indiscutabilă justificare prin prisma finalităţii urmărite, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice şi în restrângerea posibilităţilor de exercitare abuzivă a respectivului drept.
    29. În legătură cu scopul stabilirii taxelor judiciare de timbru, instanţa europeană a reţinut că restricţia dreptului de acces la justiţie urmăreşte un scop legitim, vizând, în esenţă, buna administrare a justiţiei.
    30. Astfel, prin Hotărârea din 7 februarie 2008, pronunţată în Cauza Beian împotriva României (nr. 2), paragrafele 25-27, s-au reafirmat coordonatele dreptului de acces la o instanţă, în sensul că dreptul de a sesiza tribunalul, ca un element esenţial al dreptului la un tribunal, nu este absolut, ci poate fi limitat prin lege, dar este necesar să existe un raport de proporţionalitate rezonabil între mijloacele utilizate şi scopul urmărit. Prin urmare, obligaţia de a plăti taxa de timbru, în cauzele civile, nu trebuie să reprezinte prin ea însăşi o restrângere a dreptului de acces la un tribunal, a cărui întindere se stabileşte în funcţie de totalul sumei prevăzute cu titlu de taxă, apreciate în contextul circumstanţelor unei cauze date (solvabilitatea reclamantului şi etapa procedurală în care este impusă obligaţia în chestiune), fără ca suma fixată cu acest titlu să atingă însăşi substanţa dreptului de acces la un tribunal.
    31. De altfel, în situaţia în care justiţiabilul nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept ori interes legitim în justiţie, legiuitorul a instituit posibilitatea de a obţine scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări de la plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008. Această reglementare vizează tocmai situaţiile în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind chiar o garanţie a liberului acces la justiţie.
    32. În fine, în ceea ce priveşte problema clarităţii şi previzibilităţii stabilirii şi achitării taxelor, s-a admis faptul că dreptul naţional român prevede cu claritate ipotezele în care este datorată taxa de timbru, modalităţile sale de calcul şi consecinţele în caz de neplată, reclamantul putându-se aştepta, în mod rezonabil, ca aceste reguli să fie aplicate.
    33. Pentru considerentele expuse, Curtea apreciază că obligaţia şi modalitatea de plată a taxelor judiciare de timbru prevăzute de prevederile legale criticate nu sunt de natură să îngrădească dispoziţiile constituţionale invocate.
    34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 413 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi în Dosarul nr. 612/44/2017/a1 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi şi Marin Frunză în dosarele nr. 612/44/2017/a1 şi nr. 411/44/2017/A1/a1.1.1 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său, precum şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 6 decembrie 2018.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 811 din 6 decembrie 2018

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"