Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 pct. 4-6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Ispas Constantin Neagu în Dosarul nr. 1.163/116/2016 al Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.963D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 322D/2018, nr. 342D/2018, nr. 346D/2018, nr. 347D/2018, nr. 373D/2018, nr. 736D/2018, nr. 863D/2018 şi nr. 1.599D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Ion Albu în Dosarul nr. 3.427/114/2017 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Teodor Logigan în Dosarul nr. 2.712/102/2017 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex“, în numele membrului de sindicat Marian Dragomir, în Dosarul nr. 18.614/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 4, 21 şi 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Lulişor Iulian Munteanu în Dosarul nr. 2.087/114/2017 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Ion E. Mihăilă în Dosarul nr. 1.013/105/2017 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Nicolae Rus-Pop în Dosarul nr. 2.803/102/2017 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 4, 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Aurel Pompei Mariş în Dosarul nr. 4.259/102/2017 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Aurică Dumitru Neagoe în Dosarul nr. 7.155/120/2017 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal răspund autorul excepţiei Lulişor Iulian Munteanu în Dosarul nr. 347D/2018 şi autorul excepţiei Ion E. Mihăilă în Dosarul nr. 373D/2018. Lipsesc ceilalţi autori ai excepţiei şi părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate Teodor Logigan a depus o completare a motivării excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 342D/2018, prin care solicită admiterea excepţiei şi judecarea în lipsă. De asemenea autorul excepţiei de neconstituţionalitate Aurică Dumitru Neagoe a depus o întâmpinare în Dosarul nr. 1.599D/2018, prin care solicită admiterea excepţiei şi judecarea în lipsă. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Autorii excepţiei Lulişor Iulian Munteanu şi Ion E. Mihăilă, precum şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea parţială de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 322D/2018, nr. 342D/2018, nr. 346D/2018, nr. 347D/2018, nr. 373D/2018, nr. 736D/2018, nr. 863D/2018 şi nr. 1.599D/2018 la Dosarul nr. 2.963D/2017, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei Lulişor Iulian Munteanu, care susţine că aduce un element de noutate faţă de cele analizate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume faptul că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 53 din Constituţie. Astfel, în primul rând, anularea primei de aterizare s-a făcut printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, care nu îndeplineşte condiţiile de adoptare prevăzute în Constituţie. Pe de altă parte, se creează discriminări între categoriile de militari, deoarece alte categorii de prime nu au fost anulate. În al doilea rând, se încalcă art. 53 din Constituţie, prin anularea tuturor indexărilor şi majorărilor pensiei, câştigate în mod legal, de la data pensionării şi până la data recalculării, la 1 ianuarie 2016. Susţine, în esenţă, că pensionarii au fost împărţiţi în trei categorii, potrivit pct. 21 şi 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în funcţie de data pensionării. Cei pensionaţi anterior datei de 1 ianuarie 2016 nu mai beneficiază de indexările şi majorările legale, ci de indexările de la momentul recalculării, adică de la nivelul anului 2016, iar nu de la data pensionării, ceea ce instituie discriminări între diferitele categorii de pensionari cu pensie militară de stat. 7. Având cuvântul, autorul excepţiei Ion E. Mihăilă susţine, în esenţă, admiterea excepţiei, deoarece dispoziţiile ordonanţei de urgenţă a Guvernului criticate au condus la pierderea unui drept constituţional, şi anume pensia contributivă - pensia suplimentară. Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, pensiile obţinute prin contributivitate sunt drepturi câştigate şi apărate de Constituţie. Însă, deşi a contribuit la fondul pensiei suplimentare, aceasta nu mai este acordată. Astfel, printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului se afectează drepturi constituţionale, contrar art. 115 alin. (6) din Constituţie, în ceea ce priveşte pensia suplimentară, cu caracter de pensie contributivă, aşa cum s-a statuat în legislaţia prin care a fost înfiinţată, în anul 1967, precum şi în următoarele acte normative din 1977. Prin urmare, pensia suplimentară este un drept câştigat şi nu poate fi anulat în tot sau în parte printr-o ordonanţă de urgenţă. Mai mult, Guvernul şi-a depăşit atribuţiile de abilitare, contrar rolului şi voinţei Parlamentului, ceea ce încalcă art. 1 alin. (4) şi art. 61 din Constituţie. De asemenea, deşi Legea nr. 223/2015 nu intrase în vigoare la data emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, beneficiarii ei obţinuseră o „speranţă legitimă“ în ceea ce priveşte un „bun“ în sensul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. În esenţă, susţine că dreptul la pensia suplimentară este un drept patrimonial căruia îi corespunde obligaţia corelativă din partea statului de a plăti această pensie, având în vedere că a contribuit întreaga viaţă la acest fond. Se mai susţine şi încălcarea art. 44 din Constituţie şi a art. 108 alin. (4) din Constituţie, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu a fost contrasemnată de ministrul justiţiei. În final, se arată că, deşi pensia suplimentară a fost instituită ca un spor adăugat la pensia militară, din cauza interpretărilor caselor de pensii, aceasta este inclusă în pensie, iar nu adăugată acesteia, ceea ce conduce la concluzia că art. 108 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, este neconstituţional, fiind lipsit de claritate şi previzibilitate, întrucât lasă loc de interpretare, ceea ce a condus la exproprierea pensiei suplimentare. Precizează în acest sens că există hotărâri judecătoreşti care au recunoscut dreptul de proprietate asupra pensiei suplimentare şi calcularea sa în afara pensiei militare. Depune concluzii scrise în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă, în esenţă, jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Astfel, arată că, potrivit acesteia, pensiile militare de stat reprezintă pensii de serviciu care nu se supun principiului contributivităţii şi, ca atare, nu se aplică art. 44 şi art. 53 din Constituţie. De asemenea nu se poate reţine nici încălcarea art. 16 din Constituţie. În final, invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 656 din 30 octombrie 2018, nr. 786 din 29 noiembrie 2018, nr. 43 din 22 ianuarie 2019, nr. 237 din 16 aprilie 2019 sau nr. 301 din 7 mai 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 9. Prin Încheierea din 23 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.163/116/2016, Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 4-6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Ispas Constantin Neagu într-o cauză având ca obiect „acţiune în constatare“. 10. Prin Încheierea din 1 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.427/114/2017, Tribunalul Buzău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Ion Albu într-o cauză având ca obiect „contestaţie decizie pensionare“. 11. Prin Încheierea din 25 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.712/102/2017, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Teodor Logigan într-o cauză având ca obiect „contestaţie decizie pensionare“. 12. Prin Sentinţa civilă nr. 7.278 din 18 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 18.614/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex“, în numele membrului de sindicat Marian Dragomir, într-o cauză având ca obiect „recalculare pensie“. 13. Prin Încheierea din 20 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.087/114/2017, Tribunalul Buzău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 4, 21 şi 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatorul Lulişor Iulian Munteanu într-o cauză având ca obiect „contestaţie decizie pensionare“. 14. Prin Încheierea din 14 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.013/105/2017, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatorul Ion E. Mihăilă într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului împotriva Sentinţei civile nr. 2.334 din 9 iunie 2017, pronunţată de Tribunalul Prahova, prin care s-a respins contestaţia la decizia de pensionare. 15. Prin Încheierea din 17 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.803/102/2017, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Nicolae Rus-Pop într-o cauză având ca obiect „contestaţie decizie pensionare“. 16. Prin Încheierea din 3 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.259/102/2017, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 4-6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Aurel Pompei Mariş într-o cauză având ca obiect anularea deciziei de recalculare a pensiei. 17. Prin Încheierea din 27 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 7.155/120/2017, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Aurică Dumitru Neagoe într-o cauză având ca obiect „asigurări sociale“. 18. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia formulează atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă, referitoare la respectarea condiţiilor constituţionale de adoptare a ordonanţelor de urgenţă, cât şi critici de neconstituţionalitate intrinsecă, privind conţinutul textelor de lege supuse analizei de constituţionalitate. 19. Astfel, autorii excepţiei susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care aduc modificări dispoziţiilor Legii nr. 223/2015, au intrat în vigoare la data de 11 decembrie 2015, respectiv după publicarea legii mai sus amintite, dar anterior intrării sale în vigoare. Or, dispoziţiile art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 prevăd că modificarea unui act normativ anterior intrării sale în vigoare nu poate fi realizată decât de către autoritatea emitentă, iar intervenţiile propuse trebuie să intre în vigoare la aceeaşi dată cu actul normativ supus evenimentului legislativ, condiţii care nu au fost respectate. 20. Totodată, se arată că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere art. 1 alin. (4) şi art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, întrucât, încălcând principiul separaţiei puterilor în stat, executivul a modificat şi a completat o lege organică. De asemenea se susţine că prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 se încalcă şi dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, deoarece protecţia socială reprezintă un ansamblu de acţiuni, decizii şi măsuri întreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau înlăturarea consecinţelor unor evenimente considerate ca fiind riscuri sociale pentru condiţiile de viaţă ale populaţiei. Protecţia socială are la bază principiul solidarităţii umane, adică solidaritatea celor care nu au copii cu cei care şi-au asumat sarcina să crească şi să educe generaţiile viitoare, solidaritatea celor sănătoşi faţă de cei bolnavi, solidaritatea celor activi faţă de cei în vârstă, solidaritatea celor angajaţi faţă de cei în şomaj. Ca atare, orice aspect care vizează protecţia socială - în speţă, pensiile - trebuie reglementat prin lege organică. Or, având în vedere că dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 modifică prevederi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, acestea contravin dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie. 21. Autorii excepţiei mai arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 a fost adoptată fără a fi existat o situaţie extraordinară şi fără a fi motivată urgenţa reglementării, aşa cum impune art. 115 alin. (4) din Constituţie. Astfel, consideră că motivele invocate în Nota de fundamentare a actului normativ criticat reprezintă aspecte subiective, care nu pot fi cuantificate în mod corespunzător. În plus, susţin că, în contextul în care premisa urgenţei reglementării este reprezentată de clarificarea dispoziţiilor aplicabile pensionarilor în perioada de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat, dispoziţiile criticate nu pot reprezenta o justificare pentru măsurile legislative de reducere a procentului din baza de calcul conform căruia se calculează pensia militară de stat şi de plafonare a pensiei. Mai arată şi că impactul aplicării unor dispoziţii legale asupra exerciţiului bugetar nu poate justifica caracterul definitiv al intervenţiei legislative operate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. 22. De asemenea autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât printr-o ordonanţă de urgenţă sunt afectate drepturi constituţionale, aşa cum sunt dreptul la pensie şi dreptul de proprietate. Pentru aceleaşi motive, se încalcă dispoziţiile art. 53 din Constituţie, nefiind întrunite cerinţele constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 23. În susţinerea acestor critici se arată că, în redactarea iniţială a Legii nr. 223/2015, baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare trebuia să includă toate veniturile brute realizate de către beneficiarii sistemului de pensii de stat. Or, prin dispoziţiile de lege criticate, baza de calcul a fost restrânsă pentru a include doar soldele sau salariile realizate la funcţia de bază, fiind excluse o serie de beneficii ce au fost recunoscute militarilor, poliţiştilor sau funcţionarilor cu statut public special tocmai în considerarea riscurilor asumate, privaţiunilor sau pierderilor suferite de aceştia ca efect al exercitării funcţiei. În acelaşi timp, cuantumul pensiei a fost scăzut prin diminuarea procentului din baza de calcul de la 80% la 65%. O altă limitare a exerciţiului dreptului la pensie, realizată prin intermediul art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, este modificarea operată asupra art. 30 din Legea nr. 223/2015. Astfel, deşi în forma iniţială art. 30 din lege conţinea o serie de prevederi de natură a crea o situaţie mai favorabilă persoanelor care şi-au exercitat funcţia în condiţii speciale, art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 înlătură integral aceste dispoziţii de favoare şi, de asemenea, limitează cuantumul pensiei stabilite, recalculate şi actualizate în condiţiile legii la 85% din valoarea bazei de calcul, cu toate că o astfel de limitare nu a fost niciodată impusă anterior. Or, toate aceste limitări constituie restrângeri ale exerciţiului dreptului la pensie. 24. Întrucât, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la pensie a fost asimilat unui „bun“, în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, autorii excepţiei consideră că a fost încălcat şi dreptul de proprietate, sens în care se invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la interpretarea art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 25. Totodată, autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 4 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1) din Constituţie din mai multe perspective. Astfel, arată că plafonarea cuantumului pensiei la 85% din valoarea bazei de calcul, precum şi faptul că sporul pentru pensia suplimentară a fost inclus în baza de calcul al pensiei creează discriminări între beneficiarii pensiei militare, întrucât cei care au o vechime mai mare nu îşi mai pot valorifica sporul pentru pensia suplimentară, prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 şi modificat de art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Precizează că prin însăşi denumirea sa „contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară“ trebuie diferenţiată de pensia propriu-zisă. Totodată, prevederile de lege criticate mai creează o discriminare a pensionarilor militari faţă de cadrele militare în activitate care, în următorii 5 ani, pot opta pentru sistemul public de calcul, sistem în cadrul căruia îşi valorifică integral atât sporul pentru condiţii de muncă, cât şi sporul pentru pensia suplimentară. În susţinerea criticii referitoare la încălcarea art. 16 din Constituţie, se arată că, spre deosebire de militari, cărora li s-a plafonat pensia de serviciu la 65% din baza de calcul, în cazul magistraţilor, al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, precum şi pentru auditorii publici din cadrul Curţii de Conturi, respectiv pentru personalul aeronautic civil navigant profesionist, plafonul pensiei de serviciu a rămas de 80% din valoarea bazei de calcul. 26. Totodată, se afirmă că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie privind calitatea legii, în componenta sa referitoare la previzibilitatea acesteia, întrucât poliţistul pensionar (care se poate raporta, în aceste condiţii, doar la prevederile legii) nu este în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condiţiilor de pensionare sau a condiţiilor de recalculare a pensiei. 27. În plus, autorul excepţiei din Dosarul Curţii Constituţionale nr. 347D/2018 susţine că dispoziţiile art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care modifică art. 28 din Legea nr. 223/2015, sunt neconstituţionale, deoarece exclud din baza de calcul al pensiei prima de aterizare, ceea ce creează discriminare între personalul militar din aviaţie şi marină şi celelalte categorii de forţe armate din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care beneficiază de includerea în baza de calcul a întregii solde lunare. Prima de aterizare a fost inclusă în baza de calcul prin Legea nr. 223/2015, însă a fost exclusă prin dispoziţiile criticate. 28. Cât priveşte dispoziţiile art. 40 pct. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care modifică art. 109 din Legea nr. 223/2015, autorul excepţiei din Dosarul Curţii Constituţionale nr. 347D/2018 arată că acestea restrâng dreptul la pensie, conducând la discriminări între pensionarii militari care „fac obiectul acestor dispoziţii“ şi cei care au ieşit la pensie în baza Legii nr. 223/2015, deoarece dispoziţiile criticate prevăd că baza de calcul este formată din soldele „actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie“. Or, susţine că aceste indexări şi actualizări de care a fost prejudiciat reprezintă părţi din pensie, pe care le-a câştigat legal. 29. Referitor la dispoziţiile art. 40 pct. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care modifică art. 110 din Legea nr. 223/2015, autorul excepţiei din Dosarul Curţii Constituţionale nr. 347D/2018 susţine că acestea sunt similare cu cele ale art. 40 pct. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care modifică art. 109 din Legea nr. 223/2015, doar că se referă la o altă categorie de pensionari militari, şi anume la cei cărora le-au fost stabilite pensiile în baza Legii nr. 263/2010. 30. În final, se susţine că art. 40 pct. 4, pct. 21 şi pct. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 împarte pensionarii militari în trei categorii, în funcţie de legile în baza cărora le-au fost stabilite şi recalculate pensiile, folosind prevederi diferite de actualizare a bazelor de calcul şi, implicit, a pensiilor, ceea ce conduce la discriminări evidente. 31. Autorul excepţiei din Dosarul Curţii Constituţionale nr. 373D/2018 afirmă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 contravine şi prevederilor art. 108 alin. (4) din Constituţie, deoarece nu este contrasemnată de ministrul justiţiei, deşi acesta are atribuţii de punere în aplicare a legii pensiilor militare. 32. De asemenea acelaşi autor susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin şi art. 139 alin. (3) din Constituţie, deoarece dreptul la pensia suplimentară, o pensie contributivă, este un drept patrimonial (rezultat din obligaţia legală de contributivitate individuală) care dă naştere obligaţiei corelative din partea statului de a plăti pensia suplimentară, potrivit destinaţiei acesteia, adică în afara pensiei militare de stat. Astfel, pensia suplimentară trebuie adăugată, iar nu introdusă în pensia militară, ceea ce este consfinţit şi de prevederile Legii nr. 6/1967 şi Legii nr. 80/1995. 33. Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând, în esenţă, jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 34. Tribunalul Buzău - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 322D/2018, apreciază că punctul de vedere al instanţei este obligatoriu numai în măsura în care excepţia de neconstituţionalitate ar fi fost invocată din oficiu, iar, în celelalte situaţii, instanţa are doar facultatea de a prezenta o opinie. 35. Tribunalul Mureş - Secţia civilă, în dosarele nr. 342D/2018, nr. 736D/2018 şi nr. 863D/2018, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 36. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 37. Tribunalul Buzău - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 347D/2018, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 38. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 39. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 40. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 41. Avocatul Poporului, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.963D/2017, nr. 322D/2018, nr. 342D/2018, nr. 346D/2018, nr. 347D/2018, nr. 373D/2018, nr. 736D/2018, precizează că îşi menţine punctul de vedere astfel cum a fost reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 656 din 30 octombrie 2018, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 863D/2018, Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere astfel cum a fost reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 366 din 30 mai 2017, nr. 443 din 21 iunie 2016 şi nr. 204 din 30 martie 2017, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate. 42. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere depus de către partea Ministerul Apărării Naţionale la Dosarul nr. 347D/2018, completarea motivării excepţiei de neconstituţionalitate depusă de Teodor Logigan la Dosarul nr. 342D/2018, întâmpinarea depusă de Aurică Dumitru Neagoe în Dosarul nr. 1.599D/2018, susţinerile din şedinţa publică ale autorilor excepţiei Lulişor Iulian Munteanu şi Ion E. Mihăilă, concluziile scrise depuse de Ion E. Mihăilă în şedinţa publică, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 43. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 44. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, care modifică Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Analizând însă susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceştia critică art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, din punctul de vedere al neconstituţionalităţii extrinseci, precum şi prevederile art. 40 pct. 4-6 şi pct. 20-22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, din punctul de vedere al neconstituţionalităţii intrinseci, prevederi care modifică art. 28-30, respectiv art. 108-110 din Legea nr. 223/2015. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 40, în ansamblu, precum şi ale art. 40 pct. 4-6 şi pct. 20-22, în special, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, dispoziţii care modifică Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în ceea ce priveşte baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, cuantumul acesteia şi plafonarea de 85% din baza de calcul, sporul pentru contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget, precum şi recalcularea pensiei militare de stat. 45. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, art. 1 alin. (5), potrivit căruia „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“, art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăţeni, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 56 alin. (3), potrivit căruia „Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale“, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p), potrivit căruia regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială se reglementează prin lege organică, art. 108 privind actele Guvernului, art. 115 alin. (1) şi (4)-(6) privind delegarea legislativă, art. 124 alin. (2), potrivit căruia „Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi“, art. 136 privind proprietatea şi art. 139 alin. (3), potrivit căruia „Sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora“. 46. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva aceloraşi critici ca cele aduse în prezenta cauză, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, Decizia nr. 786 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 2 mai 2019, Decizia nr. 237 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 30 iulie 2019, şi Decizia nr. 301 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 iulie 2019, Curtea respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a acestora. 47. Referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă privind modificarea unor prevederi ale Legii nr. 223/2015 prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragraful 17, Curtea a reţinut că interdicţia extinderii prerogativelor legislative delegate ale Guvernului şi asupra domeniului legilor organice este prevăzută, în mod expres, de art. 115 alin. (1) din Constituţie, în care se arată că „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice“. Aceste prevederi constituţionale nu au în vedere însă şi ordonanţele de urgenţă, al căror domeniu de reglementare este delimitat de prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie. În acelaşi context, Curtea a amintit că, prin Decizia nr. 27 din 10 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, a statuat în sensul că „ordonanţa, fiind expresia unei delegări legislative, în mod necesar implică şi posibilitatea modificării sau abrogării legilor în vigoare, în funcţie de limitele abilitării legislative [...]“. De asemenea, prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, Curtea a reţinut că, prin ordonanţe, Guvernul poate „să reglementeze primar, să modifice sau să abroge reglementarea existentă“. 48. Referitor la critica de neconstituţionalitate extrinsecă privind încălcarea art. 1 alin. (4) şi art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, prin adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă nr. 57/2015, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 33, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată, deoarece Guvernul poate adopta, pe de-o parte, ordonanţe simple, în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în baza unei legi speciale de abilitare, lege care va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite aceste ordonanţe, în temeiul art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie, iar, pe de altă parte, ordonanţe de urgenţă, numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora, în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Cât priveşte ordonanţele de urgenţă, Legea fundamentală prevede condiţii diferite, reglementate de art. 115 alin. (4)-(6), care nu se referă însă şi la interdicţia reglementării în domeniul legilor organice. Prin urmare, şi critica referitoare la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, potrivit căruia protecţia socială se reglementează prin lege organică, este neîntemeiată. 49. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă, raportată la dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, din perspectiva lipsei situaţiei extraordinare care a determinat emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 34, că în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 modificările aduse Legii nr. 223/2015 au fost justificate de faptul că în cuprinsul acestei legi „există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat“, iar „în condiţiile neadoptării măsurilor de modificare şi completare a Legii nr. 223/2015, este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi există riscul apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012“. Curtea a apreciat că situaţia extraordinară care a impus reglementarea de urgenţă a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 are în vedere consecinţele neconstituţionale pe care le atrage o reglementare care este susceptibilă de a genera tratamente diferite pentru persoane aflate în situaţii identice şi faţă de care apariţia unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclară, care are ca efect interpretări arbitrare, este contrară nu doar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, dar şi principiului constituţional al egalităţii în drepturi, potrivit căruia persoanele care se află în situaţii similare trebuie să se bucure de un tratament juridic identic, iar constatarea acestor consecinţe, în timpul demersurilor autorităţilor, prilejuite de imediata intrare în vigoare a unei asemenea reglementări, justifică o intervenţie legislativă imediată a Guvernului, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituţie, destinată prevenirii acestor rezultate contrare Legii fundamentale. Aşa fiind, Curtea a reţinut că dispoziţiile de lege criticate nu contravin textului constituţional mai sus amintit, sens în care s-a pronunţat şi prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018. 50. Cât priveşte invocarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât textele criticate ar fi lipsite de claritate şi previzibilitate, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 35, că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. Aşa fiind, Curtea a apreciat că şi această critică este neîntemeiată, în acelaşi sens pronunţându-se şi prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018. 51. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 36, că şi această critică este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 se aplică doar pentru viitor. Prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, Curtea a statuat că, în temeiul prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are dreptul şi obligaţia să stabilească criteriile şi condiţiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul şi de actualizare a cuantumului pensiei. Prin aceeaşi decizie Curtea a reţinut că noile reglementări „nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare“. 52. Cât priveşte pretinsul tratament discriminatoriu, generat de modificările legislative criticate, prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, precitată, paragrafele 23 şi 24, Curtea a reţinut, în acord cu cele statuate şi prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, că „situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări“. De altfel, Legea nr. 223/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 27 iulie 2015, dar, potrivit art. 123 din această lege, actul normativ urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Însă modificările operate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au intervenit anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, astfel încât această din urmă lege nu îşi produsese încă efectele. Prin urmare, nu se poate susţine că, în temeiul aceleiaşi legi, anumite categorii de pensionari au beneficiat de un tratament juridic mai favorabil. Totodată, prin Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragraful 17, Curtea a stabilit că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reprezintă o categorie distinctă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiţii mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înţeles să instituie reglementări diferite, diferenţe care au ca fundament particularităţile acestor profesii. 53. Referitor la critica privind încălcarea art. 16 din Constituţie prin instituirea plafonului pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul, prin Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, Curtea a reiterat jurisprudenţa sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, de exemplu, Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, prin care a stabilit că pensia de serviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligaţia statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză şi-a garantat dreptul la pensia de drept comun tocmai prin plata contribuţiilor. Este un drept pe care l-a obţinut şi realizat prin plata contribuţiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituţional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susţine că este un drept viitor câştigat ad aeternum din moment ce este sub condiţie. Cu privire la reglementarea pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea a reţinut, în ceea ce priveşte caracterul stimulativ al pensiei de serviciu, că acesta constă, în cazul militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieşirii la pensie. De asemenea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat că partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plăteşte de la bugetul de stat. De altfel, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, Curtea Constituţională a statuat că pensia de serviciu reprezintă „o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale“, ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment se constituie în acea compensaţie parţială menţionată de Curte, pentru că diferenţierea existentă între o pensie specială şi una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment. 54. Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, dar se exercită în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. Legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maxim al acesteia. Norma criticată pentru neconstituţionalitate prevede, ca şi în cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziţie de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reţinut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate şi venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. 55. Ţinând cont de această jurisprudenţă, Curtea a reţinut, prin deciziile nr. 652 şi nr. 656 din 30 octombrie 2018, că aceste considerente se aplică mutatis mutandis şi în cazul dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu. 56. Cât priveşte susţinerile referitoare la pretinsa discriminare pe care dispoziţiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor speciale, precum şi în raport cu cadrele militare pensionate sub imperiul reglementărilor anterioare, Curtea a reţinut prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 43, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii speciale nu se află în situaţii identice, fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie mai favorabil, legiuitorul este liber să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie, în acelaşi sens fiind şi Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018. 57. Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea unor drepturi fundamentale, cum este dreptul la pensie, Curtea, prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, precitată, paragrafele 21 şi 22, a reţinut că „cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege“. Aceste prevederi au fost interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului „atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor [...]. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor“. Aşadar, Curtea a apreciat că dispoziţiile de lege criticate, care stabilesc veniturile în funcţie de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu constituie o restrângere a exerciţiului drepturilor fundamentale. 58. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 44 din Constituţie, Curtea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, precitată, a mai statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o în art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale noţiunii de „bun“, iar, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011 sau Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“. În aceste condiţii, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 46, Curtea a reţinut că nu se încalcă dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie. 59. Referitor la critica privind excluderea primei de aterizare din baza de calcul al pensiei, stabilită conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece, aşa cum a reţinut Curtea prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, precitată, paragrafele 21 şi 22, ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). Având în vedere aceste repere jurisprudenţiale, Curtea a apreciat că dispoziţiile de lege criticate, care stabilesc veniturile în funcţie de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu constituie o restrângere a exerciţiului drepturilor fundamentale invocate de autorul excepţiei. 60. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 61. Referitor la critica autorului excepţiei din Dosarul Curţii Constituţionale nr. 347D/2018, care susţine că acestea restrâng dreptul la pensie, conducând la discriminări între pensionarii militari care „fac obiectul acestor dispoziţii“ şi cei care au ieşit la pensie în baza Legii nr. 223/2015, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 111 din Legea nr. 223/2015, „În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“. 62. Cât priveşte critica autorului excepţiei din Dosarul Curţii Constituţionale nr. 373D/2018, care susţine că dispoziţiile criticate contravin şi prevederilor art. 108 alin. (4) din Constituţie, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu este contrasemnată de ministrul justiţiei, deşi acesta are atribuţii de punere în aplicare a legii pensiilor militare, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, art. 108 alin. (4) din Legea fundamentală reglementează cu privire la contrasemnarea de către miniştrii care au obligaţia punerii acestuia în executare, fără a nominaliza vreun ministru. Din examinarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 rezultă că aceasta a fost contrasemnată de miniştrii cărora le revine sarcina punerii în executare, respectiv de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, ministrul finanţelor publice, ministrul transporturilor, ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, ministrul apărării naţionale, ministrul comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională, ministrul afacerilor interne, ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice şi ministrul afacerilor externe. 63. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 124 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi“, se constată că aceasta nu poate fi primită, deoarece dispoziţiile de lege criticate, care modifică dispoziţiile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, nu conduc la încălcarea principiului potrivit căruia activitatea de judecată se înfăptuieşte după aceleaşi legi, de către judecători imparţiali, în faţa cărora părţile sunt egale. 64. Referitor la critica privind încălcarea art. 139 alin. (3) din Constituţie, potrivit căruia „Sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora“, autorul excepţiei din Dosarul Curţii Constituţionale nr. 373D/2018 susţine că dreptul la pensia suplimentară, o pensie contributivă, este un drept patrimonial (rezultat din obligaţia legală de contributivitate individuală) care dă naştere obligaţiei corelative din partea statului de a plăti pensia suplimentară, potrivit destinaţiei acesteia, adică în afara pensiei militare de stat, sens în care afirmă că pensia suplimentară trebuie adăugată, iar nu introdusă în pensia militară, ceea ce este consfinţit şi de prevederile Legii nr. 6/1967 şi ale Legii nr. 80/1995. Cu privire la aceste susţineri, se constată că, potrivit art. 108 din Legea nr. 223/2015, pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de 3%, 6% sau 9%, în funcţie de vechimea contribuţiei. Asupra criticii potrivit căreia, prin aplicarea plafonului pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul, se ajunge la diminuarea acestui spor pentru pensia suplimentară, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, stabilind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 care instituie plafonul pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul. 65. În final, cu privire la dispoziţiile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi ale art. 56 alin. (3), potrivit căruia „Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale“, Curtea constată că acestea nu au legătură cu excepţia de neconstituţionalitate invocată. 66. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ispas Constantin Neagu în Dosarul nr. 1.163/116/2016 al Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă, de Ion Albu în Dosarul nr. 3.427/114/2017 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă, de Teodor Logigan în Dosarul nr. 2.712/102/2017 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex“, în numele membrului de sindicat Marian Dragomir, în Dosarul nr. 18.614/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Lulişor Iulian Munteanu în Dosarul nr. 2.087/114/2017 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă, de Ion E. Mihăilă în Dosarul nr. 1.013/105/2017 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, de Nicolae Rus-Pop în Dosarul nr. 2.803/102/2017 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Aurel Pompei Mariş în Dosarul nr. 4.259/102/2017 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi de Aurică Dumitru Neagoe în Dosarul nr. 7.155/120/2017 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 40, în ansamblu, precum şi ale art. 40 pct. 4-6 şi pct. 20-22, în special, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă, Tribunalului Buzău - Secţia I civilă, Tribunalului Mureş - Secţia civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 decembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
