Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 lit. k) şi m) şi ale art. 66 lit. a) prin raportare la art. 65 lit. k) şi m) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, excepţie ridicată de Cecilia-Iolanda Budiş în Dosarul nr. 5.344/1.748/2021 al Judecătoriei Cornetu - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.778D/2021. 2. La apelul nominal răspunde personal autoarea excepţiei. Lipseşte partea U.M. 0596 Bucureşti - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Ilfov. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autoarei excepţiei, care susţine admiterea criticilor de neconstituţionalitate. Relatează o serie de aspecte referitoare la situaţia de fapt în contextul căreia a fost sancţionată contravenţional şi arată că, raportat la posibilităţile sale financiare, amenda stabilită nu poate fi achitată. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt încălcate, deoarece instituirea unor măsuri care pot fi dispuse cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi s-a realizat prin lege. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 3 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 5.344/1.748/2021, Judecătoria Cornetu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 lit. k) şi m) şi ale art. 66 lit. a) prin raportare la art. 65 lit. k) şi m) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Excepţia a fost ridicată de Cecilia-Iolanda Budiş într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor prevăzute de art. 65 lit. k) şi m) din Legea nr. 55/2020 şi sancţionate de art. 66 lit. a) din acelaşi act normativ. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că temeiurile invocate de agentul constatator în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei sunt neconstituţionale, deoarece nici în Legea nr. 55/2020, nici în Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic nu se stabilesc astfel de obligaţii şi interdicţii. Stabilirea unor asemenea obligaţii sau interdicţii prin hotărâre a Guvernului sau alt act normativ inferior este interzisă de principiul ierarhiei actelor normative, dar şi de art. 53 din Constituţie, conform căruia restricţiile de drepturi şi libertăţi nu pot fi impuse decât prin lege, ca act juridic al Parlamentului. Se arată că amenda aplicată este neconstituţională şi că textele din Legea nr. 55/2020 care stabileau contravenţii pentru temeiurile de drept invocate sunt neconstituţionale, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 457 din 25 iunie 2020. 7. Judecătoria Cornetu - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi reţine că, în speţă, restrângerea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor s-a realizat conform art. 53 alin. (1) din Constituţie prin lege (Legea nr. 55/2020), în scopul protecţiei sănătăţii publice, iar restrângerea îndeplineşte criteriul proporţionalităţii impus de alin. (2) al art. 53 din Constituţie, fiind necesară într-o societate democratică şi proporţională cu situaţia pandemică generată de coronavirusul SARS-CoV-2. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, Decizia nr. 392 din 8 iunie 2021 sau Decizia nr. 416 din 10 iunie 2021. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autoarei excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 65 lit. k) şi m) şi ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, care au următorul cuprins: - Art. 65 lit. k) şi m): "Constituie contravenţii, în măsura în care nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate potrivit legii penale infracţiuni, următoarele fapte săvârşite pe durata stării de alertă: (...) k) participarea persoanelor fizice la mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau la alte tipuri de întruniri, în spaţii deschise, ori la întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spaţii închise, interzise în conformitate cu art. 5 alin. (3) lit. a); (...) m) circulaţia persoanelor, pietonală sau cu vehicule, în locurile şi, după caz, în intervalele orare în care aceasta a fost interzisă sau restrânsă potrivit art. 5 alin. (3) lit. b);" – Art. 66 lit. a): "Contravenţiile prevăzute la art. 65 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 500 lei la 2.500 lei contravenţiile prevăzute la art. 65 lit. c), d), e), g), h), k), m), n) [..];" 13. Referitor la conţinutul normativ al dispoziţiilor art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, Curtea precizează că, prin Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 1 iulie 2020, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 4 alin. (3) şi (4), precum şi ale art. 65 lit. s) şi ş) şi ale art. 66 lit. a), b) şi c) în ceea ce priveşte trimiterile la art. 65 lit. s), ş) şi t) din Legea nr. 55/2020 sunt neconstituţionale. În consecinţă, art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, în ceea ce priveşte trimiterea la art. 65 lit. ş) şi-a încetat efectele juridice. 14. În opinia autoarei excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Faţă de criticile formulate, Curtea reţine şi invocarea încălcării dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 25 privind dreptul la liberă circulaţie, art. 39 privind libertatea întrunirilor şi ale art. 108 privind actele Guvernului. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că problema constituţionalităţii unor dispoziţii din Legea nr. 55/2020 prin care se stabilesc fapte săvârşite pe durata stării de alertă care constituie contravenţii şi sancţiunea aplicabilă a mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate (a se vedea spre exemplu, Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 septembrie 2021, Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 22 iulie 2021, sau Decizia nr. 47 din 15 februarie 2022, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii). 16. Curtea a reţinut că, aşa cum s-a arătat şi în expunerea de motive la legea mai sus menţionată, legiuitorul naţional, având în vedere situaţia de o gravitate excepţională generată de răspândirea coronavirusului SARSCoV-2 şi consecinţele negative asupra sănătăţii publice, a considerat că este necesară intervenţia sa legislativă, în condiţiile prevederilor constituţionale ale art. 53, în vederea reglementării unor măsuri menite să combată efectele pandemiei de COVID-19. Astfel, legea consacră un ansamblu de măsuri care, în contextul pandemiei de COVID-19, sunt considerate apte să contribuie la prevenirea şi combaterea efectelor acesteia, măsuri al căror conţinut este reglementat la nivelul legii, dar a căror aplicare concretă este stabilită prin hotărâri ale Guvernului, în funcţie de existenţa şi incidenţa anumitor factori de risc, astfel cum rezultă şi din dispoziţiile art. 3 alin. (4), ale art. 4 alin. (1) şi (2) şi ale art. 6 din Legea nr. 55/2020. 17. Urmând după capitolul I „Dispoziţii generale“, care conţine prevederi referitoare la instituirea şi prelungirea stării de alertă pe durata pandemiei de COVID-19, dispoziţiile capitolului II „Măsuri sectoriale“ din Legea nr. 55/2020 reglementează, în mod distinct, pe domenii, tipul de măsuri ce pot fi dispuse în vederea atingerii obiectivului propus de legiuitor. În cadrul art. 5 sunt prevăzute o serie de măsuri de creştere a capacităţii de răspuns, pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor şi pentru diminuarea impactului tipului de risc. Măsura restrângerii sau interzicerii organizării şi desfăşurării unor mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spaţii deschise, precum şi a unor întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spaţii închise, prevăzută de art. 5 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 55/2020, şi măsura de restrângere sau interzicere a circulaţiei persoanelor şi vehiculelor în locurile şi, după caz, în intervalele orare stabilite, prevăzută de art. 5 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 55/2020, fac parte din ansamblul măsurilor pentru diminuarea impactului tipului de risc, instituite de Legea nr. 55/2020 în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19. 18. Dispoziţiile art. 65 din Legea nr. 55/2020, care stabilesc ce fapte prevăzute în acest act normativ constituie contravenţii, trimit, în mod exclusiv, la prevederile art. 5, mai sus menţionate. De asemenea, dispoziţiile art. 66 din Legea nr. 55/2020 prevăd sancţiunile contravenţionale aplicabile în cazul săvârşirii faptelor enumerate la art. 65 din aceeaşi lege, acestea constând în amenzi contravenţionale ale căror limite minime şi maxime sunt menţionate în textul de lege criticat. Dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 55/2020 constituie, aşadar, un tablou exhaustiv al tipurilor de măsuri ce pot fi dispuse în temeiul acestui act normativ în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, măsuri care atrag obligaţii a căror încălcare constituie contravenţii. 19. Prerogativa Guvernului de a emite hotărâri ce vizează implementarea măsurilor instituite la nivelul legii pentru a răspunde în mod adecvat evoluţiei pandemiei de COVID-19 se circumscrie prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor“. De asemenea, de vreme ce aceste măsuri sunt consacrate la nivelul legii adoptate de Parlament, nu se poate reţine încălcarea prerogativelor constituţionale ale acestei autorităţi publice şi nici a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie. 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză. 21. Totodată, Curtea reţine, în acord cu jurisprudenţa sa, că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe care dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exerciţiului unui anume drept având consecinţă fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ţinut să le acorde ocrotire, în egală măsură (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 61 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 11 martie 2014). Astfel, având în vedere ansamblul contextului normativ, astfel cum este stabilit prin Legea nr. 55/2020, Curtea constată că nu poate fi reţinută contrarietatea dispoziţiilor de lege criticate faţă de art. 25 şi art. 39 din Constituţie. 22. Referitor la invocarea în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 457 din 25 iunie 2020, precitată, Curtea constată că aceasta nu prezintă relevanţă în cauză, deoarece vizează o ipoteză juridică distinctă. 23. De asemenea, Curtea precizează că soluţionarea aspectelor referitoare la interpretarea şi aplicarea legii revine instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzei, fără a fi de resortul contenciosului constituţional. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cecilia-Iolanda Budiş în Dosarul nr. 5.344/1.748/2021 al Judecătoriei Cornetu - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 65 lit. k) şi m) şi ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Cornetu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 martie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
