Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din capitolul VIII - „Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei“ din anexa nr. V - „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Carmen Oana Cadea în Dosarul nr. 6.497/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.432D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate reprezintă, în realitate, o măsură de protecţie a magistraţilor care ocupă funcţii de conducere, în sensul neafectării drepturilor salariale câştigate, raportat la funcţia de execuţie. De altfel, dispoziţiile de lege criticate s-au regăsit şi în conţinutul Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, fiind analizate de Curtea Constituţională. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentinţa civilă nr. 2.184 din 10 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 6.497/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din capitolul VIII - „Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei“ din anexa nr. V - „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Carmen Oana Cadea într-o cauză având ca obiect cererea referitoare la anularea unui act administrativ privind salarizarea şi emiterea unui nou ordin de salarizare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată, în esenţă, că este judecător care funcţionează în cadrul unui tribunal, dar a fost promovată pe loc cu grad de curte de apel şi beneficiază de o indemnizaţie corespunzătoare acestui grad profesional. Această indemnizaţie corespunzătoare funcţiei de execuţie are un cuantum superior celei aferente funcţiei de preşedinte de secţie exercitate de un judecător cu grad de tribunal care funcţionează la instanţa corespunzătoare gradului profesional deţinut. 6. Dispoziţiile de lege criticate înlătură pentru judecătorii care deţin un grad profesional superior instanţei la care funcţionează şi exercită şi o funcţie de conducere în cadrul acestei instanţe dreptul la indemnizaţia corespunzătoare funcţiei de conducere. Sunt încălcate astfel dispoziţiile constituţionale şi convenţionale referitoare la egalitatea în drepturi şi interzicerea discriminării. 7. Autoarea excepţiei arată că atribuţiile corespunzătoare funcţiei de conducere sunt stabilite de art. 24 din anexa la Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, fără vreo distincţie raportată la gradul profesional deţinut de judecător ori la instanţa în care exercită funcţia de conducere. 8. Judecătorii cu grad profesional corespunzător instanţei în cadrul căreia exercită funcţia de conducere beneficiază de indemnizaţia aferentă funcţiei de conducere, situaţie care nu este incidentă judecătorilor cu grad profesional superior instanţei în care funcţionează ca preşedinţi de secţie/vicepreşedinţi/ preşedinţi. Sarcinile preşedintelui de secţie sunt suplimentare activităţii de judecată şi vizează organizarea şi controlul activităţii administrativ-judiciare a secţiei astfel încât indemnizaţia corespunzătoare funcţiei de conducere nu are legătură cu activitatea de judecată propriu-zisă. 9. Nu există vreo condiţionare reciprocă între promovarea pe loc în funcţii de execuţie şi numirea într-o funcţie de conducere. Întrucât atribuţiile funcţiei de execuţie nu se suprapun peste cele specifice funcţiei de conducere, nici salarizarea funcţiei de conducere nu poate depinde de salarizarea funcţiei de execuţie. 10. Autoarea excepţiei susţine şi că textul de lege criticat încalcă dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Constituţie, care consacră dreptul la muncă, întrucât au un efect inhibitor asupra judecătorilor care deţin un grad profesional superior instanţei în care funcţionează în ceea ce priveşte ocuparea unei funcţii de conducere, în condiţiile în care pentru exercitarea atribuţiilor suplimentare nu se prevede în situaţia lor dreptul la o remuneraţie corespunzătoare. În consecinţă, nu mai există libertatea de alegere de vreme ce legiuitorul impune o restricţie de ordin pecuniar. 11. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal arată că tratamentul juridic diferit pe care îl critică autoarea excepţiei nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, în măsura în care elementul care îi îndreptăţeşte pe colegii care primesc cota de 5% - îndeplinirea unor atribuţii de conducere - este incident şi în cazul său. În ceea ce priveşte prevederile art. 41 alin. (1) din Constituţie, apreciază că acestea nu sunt incidente. 12. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (2) din capitolul VIII - „Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei“ din anexa nr. V - „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, dispoziţii potrivit cărora: „Judecătorii şi procurorii numiţi în funcţii de conducere în cadrul instanţelor şi parchetelor îşi păstrează indemnizaţia lunară de încadrare şi celelalte drepturi salariale corespunzătoare funcţiei de execuţie pe care o deţin, dacă acestea sunt mai favorabile.“ 16. Autoarea excepţiei consideră că aceste dispoziţii de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate fac parte din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 prin care se reglementează salarizarea pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“ şi Curtea Constituţională. Art. 10 alin. (1) din această anexă reglementează majorările indemnizaţiilor de care beneficiază judecătorii şi procurorii care ocupă funcţii de conducere, în timp ce prevederile alin. (2) din acelaşi articol de lege - care constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate - instituie o normă în favoarea judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, aşa încât această numire să nu afecteze drepturile deja câştigate, aferente funcţiei de execuţie din care provine judecătorul sau procurorul. 18. Contrar susţinerilor autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate nu reglementează modul de acordare a majorării indemnizaţiei aferente ocupării unei funcţii de conducere şi nu prevăd că nu se acordă drepturile salariale cuvenite funcţiei de conducere. 19. Astfel, Curtea apreciază că, în realitate, criticile formulate vizează dispoziţiile de lege care reglementează acordarea majorării indemnizaţiei aferente ocupării unei funcţii de conducere - dispoziţii legale care nu constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi modul de interpretare şi aplicare a acestora, atribuţii ce excedează controlului de constituţionalitate. 20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Carmen Oana Cadea în Dosarul nr. 6.497/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 2 martie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
