Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscalbugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, pentru modificarea prevederilor art. 59 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Dumitru Măcelaru în Dosarul nr. 910/100/2019 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 207D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că nu sunt încălcate dispoziţiile din Constituţie invocate. În ceea ce priveşte respectarea condiţiilor privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, precizează că urgenţa este fundamentată, fiind vorba de o situaţie care trebuia în mod rapid reglementată. Legiuitorul are libertatea de a stabili condiţii referitoare la dreptul la pensie, la baza şi cuantumul pensiilor în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular, iar faptul că pentru gestionarea echitabilă a resurselor financiare bugetare pe anul respectiv sunt prevăzute anumite măsuri reprezintă un aspect care intră în atribuţiile Guvernului. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că legiuitorul are acest drept de a aprecia şi de a stabili condiţiile respective. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 21 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 910/100/2019, Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, pentru modificarea prevederilor art. 59 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Măcelaru într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, de vreme ce abilitarea Guvernului de către Parlament pentru a emite ordonanţe se referă strict la domenii care nu fac obiectul legilor organice, conform art. 115 alin. (1) din Constituţie. Legea nr. 223/2015 este o lege organică în domeniul pensiilor militare de stat, fiind adoptată la data de 24 iulie 2015 de către Parlament, care, din perspectivă juridică, este unicul abilitat constituţional să o modifice, şi nicidecum Guvernul, ca legiuitor delegat, aşa cum s-a procedat în speţă prin modificarea art. 59 alin. (1) şi (2) din această lege prin dispoziţiile neconstituţionale ale art. 84 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. 6. Autorul arată că, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului vizează numai situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, ceea ce exclude modificarea sau completarea unor prevederi legale în vigoare, cu precădere a celor din legi organice. Prin dispoziţiile art. 84 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, Guvernul a ignorat Constituţia, modificând art. 59 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 223/2015, lege organică, ceea ce excedează în mod vădit competenţelor sale ca legiuitor delegat. 7. În opinia autorului excepţiei, la data adoptării dispoziţiilor art. 84 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 nu a existat nicio situaţie extraordinară care să necesite luarea unor măsuri imediate de reglementare, întrucât aceste dispoziţii nu reglementează de sine stătător o situaţie intempestivă în problematica pensiilor militare de stat care să fie nou-ivită în acest domeniu, ci modifică prevederile art. 59 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 223/2015, aflată în vigoare ca lege organică. În acelaşi timp, susţine că Guvernul nu a motivat în niciun fel urgenţa emiterii dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 în preambulul acesteia, aşa cum a procedat cu privire la celelalte dispoziţii din cuprinsul ordonanţei ce vizează alte domenii socioeconomice, ceea ce denotă, o dată în plus, că nu a existat nicio situaţie extraordinară care să fi apărut în problematica pensiilor militare de stat. De asemenea, menţionează că, în emiterea dispoziţiilor legale criticate, legiuitorul delegat a ignorat cu bună ştiinţă conotaţia sub aspect etimologic şi semantic a cuvintelor „extraordinară“ şi „urgenţă“, ceea ce reprezintă corolarul acţiunilor sale neconstituţionale în problematica pensiilor militare de stat. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate prevederile art. 59 alin. (1) şi (2) din forma iniţială a Legii nr. 223/2015. 8. Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. În privinţa urgenţei, instanţa apreciază că aceasta este suficient explicată în cuprinsul preambulului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, legiuitorul delegat menţionând aspectele care l-au determinat să intervină de urgenţă pentru a reglementa problema de drept. Instanţa apreciază că legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii se acordă dreptul la pensie, baza şi cuantumul pensiei în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular, iar faptul că pentru a gestiona echitabil resursele bugetare pentru anul 2019 a stabilit anumite măsuri reprezintă un aspect care intră în atribuţiile Guvernului României. Mai mult, Curtea Constituţională a statuat în mod constant că „legiuitorul este în drept, în considerarea unor situaţii deosebite, să adopte, prin legi speciale, reglementări diferite pentru anumite categorii socioprofesionale“ (Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008). În consecinţă, instanţa apreciază că dispoziţiile art. 84 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 nu aduc atingere prevederilor art. 115 alin. (1) şi (4) din Constituţie. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 84 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, care au următorul cuprins: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. Articolul 59 va avea următorul cuprins: "ART. 59 (1) Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la această dată şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. (2) Cuantumul pensiilor militare de stat nu se indexează dacă rata medie anuală a inflaţiei menţionată la alin. (1) înregistrează valori negative" 13. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 115 alin. (1) şi (4) privind delegarea legislativă. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, fiind vorba însă de ordonanţe simple, şi nu de ordonanţe de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă nu este o varietate a ordonanţei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituţionale, care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă faţă unui caz excepţional (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 98 din 23 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 8 august 2000). 15. De vreme ce în prezenta cauză este vorba despre o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, şi nu de o ordonanţă simplă, nu se poate reţine necesitatea existenţei unei legi de abilitare, aşa încât critica formulată din această perspectivă este neîntemeiată şi, prin urmare, dispoziţiile art. 115 alin. (1) din Constituţie nu sunt, sub niciun aspect, încălcate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021). 16. În acelaşi timp, în acord cu jurisprudenţa sa, Curtea reţine că interdicţia reglementării în domenii care fac obiectul legilor organice este prevăzută de art. 115 alin. (1) din Constituţie pentru ordonanţele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament. Această interdicţie nu operează şi în cazul ordonanţelor de urgenţă, care se adoptă de către Guvern în temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie. Emiterea unor asemenea ordonanţe este condiţionată însă de existenţa unor „situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, iar Guvernul este obligat să motiveze urgenţa în cuprinsul ordonanţei. 17. Analizând preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, Curtea observă că Guvernul a invocat prevederile Programului de guvernare 2018-2020 referitoare la fundamentarea strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 şi necesitatea ca aceste măsuri să fie aprobate prin acte normative, luând în considerare că măsurile de protecţie socială propuse sunt menite să vină în sprijinul populaţiei, atât prin majorarea unor drepturi sociale acordate, cât şi prin menţinerea unora, fără a periclita bunăstarea socială a acestora. De asemenea, în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, se reţin următoarele: „Cu privire la art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, se propune înlocuirea noţiunii juridice de actualizare cu cea de indexare, deoarece, pe de o parte, aceasta este operaţiunea de facto care se realizează prin aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei la pensia militară de stat şi, pe de altă parte, aceeaşi noţiune juridică este folosită în normele juridice care reglementează beneficiul rezultat din aplicarea acestei rate. Totodată, soluţia legislativă propusă la alin. (2) al art. 59 din Legea nr. 223/2015, sprijină, clarifică şi eficientizează activitatea caselor de pensii sectoriale din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională prin faptul că acestea nu mai efectuează activităţi inutile şi nu mai angrenează în acest sens resurse umane şi materiale.“ 18. Având în vedere aceste precizări şi ţinând cont de preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 în care se precizează că „neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanţelor publice“, Curtea constată, pe de o parte, caracterul urgent al adoptării măsurilor, acestea fiind necesare la fundamentarea strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. Urgenţa este, aşadar, motivată în cuprinsul ordonanţei de urgenţă criticate. Pe de altă parte, situaţia care impune adoptarea acestor măsuri constituie o stare de fapt obiectivă, independentă de voinţa Guvernului, care poate fi încadrată în conceptul constituţional de „situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudenţa Curţii. 19. De asemenea, Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, şi Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1091 din 16 noiembrie 2021). 20. În consecinţă, Curtea constată caracterul neîntemeiat al criticilor formulate în raport cu dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dumitru Măcelaru în Dosarul nr. 910/100/2019 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 84 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
