Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), coroborat cu art. 8 alin. (5), art. 1 alin. (3), art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 alin. (1)-(3), art. 7, art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi ale legii în ansamblul său Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), coroborat cu art. 8 alin. (5), art. 1 alin. (3), art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 alin. (1)-(3), art. 7, art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi ale legii în ansamblul său

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 413 din 15 mai 2018
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu     │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya        │- judecător       │
│Teodoroiu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian      │-                 │
│Văduva             │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), coroborat cu art. 8 alin. (5), art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2)-(3), art. 7 alin. (3), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Banca Românească - S.A. din Bucureşti, membră a Grupului Naţional Bank of Greece, în Dosarul nr. 2.682/258/2016 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc, de Societatea Piraeus Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.122/180/2016 al Judecătoriei Bacău - Secţia civilă, de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca, în dosarele nr. 4.792/279/2016 al Judecătoriei Piatra-Neamţ şi nr. 6.763/231/2016 al Judecătoriei Focşani - Secţia civilă, precum şi de Societatea Raiffeisen Bank - S.A. din Bucureşti, în dosarele nr. 1.169/282/2016 al Judecătoriei Pogoanele, nr. 12.803/302/2016 şi nr. 13.979/302/2016 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, nr. 1.671/229/2016 al Judecătoriei Feteşti, nr. 19.048/325/2016 al Judecătoriei Timişoara - Secţia a II-a civilă, nr. 14.964/197/2016 al Judecătoriei Braşov - Secţia I civilă, nr. 1.331/316/2016 al Judecătoriei Târgu Bujor - Secţia civilă, nr. 8.916/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă, nr. 916/310/2016 şi nr. 962/310/2016 ale Judecătoriei Sinaia, nr. 2.835/328/2016 al Judecătoriei Turda, nr. 8.236/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă şi nr. 9.465/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă.
    2. Dezbaterile au avut loc la data de 31 octombrie 2017, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu, şi în lipsa părţilor, care au fost legal citate, când Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus conexarea dosarelor nr. 1.216D/2016, 1.224D/2016, 1.251D/2016, 1.784D/2016, 1.806D/2016, 1.807D/2016, 1.808D/2016, 1.809D/2016, 1.816D/2016, 1.827D/2016, 1.833D/2016, 1.838D/2016, 1.839D/2016, 1.840D/2016, 1.844D/2016, 1.850D/2016 şi 1.867D/2016 la Dosarul nr. 1.204D/2016, care este primul înregistrat, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată. La acelaşi termen, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 7 noiembrie 2017 când, pentru aceleaşi motive, a amânat pronunţarea la data de 9 noiembrie 2017. La acea dată, Curtea a dispus, având în vedere necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, în temeiul dispoziţiilor art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, redeschiderea dezbaterilor pentru data de 7 decembrie 2017, cu citarea părţilor şi a Ministerului Public, dată la care a pronunţat prezenta decizie.
    3. Preşedintele dispune efectuarea apelului în Dosarul nr. 1.204D/2016 şi, constatându-se lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită, pune în discuţie revenirea la măsura conexării dosarelor, dispusă în şedinţa publică din data de 31 octombrie 2017, având în vedere necesitatea conexării acestora în funcţie de criteriul existenţei unei executări silite a consumatorilor, la data transmiterii către creditori a notificării prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 77/2016.
    4. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura pusă în discuţie, iar Curtea, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune revenirea asupra măsurii conexării, luate în şedinţa publică din data de 31 octombrie 2017.
    5. Preşedintele dispune efectuarea apelului în dosarele nr. 1.334D/2016, 1.375D/2016, 1.382D/2016, 1.386D/2016, 1.401D/2016, 1.416D/2016, 1.499D/2016, 1.575D/2016, 1.670D/2016, 1.680D/2016, 1.684D/2016, 1.760D/2016, 1.763D/2016, 1.768D/2016, 1.771D/2016, 1.775D/2016, 1.806D2016, 1.827D/2016, 1.838D/2016, 1.898D/2016, 1.956D/2016, 1.958D/2016, 1.959D/2016, 1.982D/2016, 1.983D/2016, 1.984D/2016, 1.992D/2016, 2.010D/2016, 2.024D/2016, 2.042D/2016, 2.050D/2016, 2.076D/2016, 2.080D/2016, 2.084D/2016, 2.122D/2016, 2.126D/2016, 2.136D/2016, 2.144D/2016, 2.148D/2016, 2.188D/2016, 2.215D/2016, 2.250D/2016, 2.273D/2016, 2.310D/2016, 2.377D/2016, 2.379D/2016, 2.422D/2016, 2.517D/2016, 2.551D/2016, 2.568D/2016, 2.582D/2016, 2.586D/2016, 2.597D/2016, 2.601D/2016, 2.608D/2016, 2.642D/2016, 2.650D/2016, 2.654D/2016, 2.700D/2016, 2.709D/2016, 2.721D/2016, 2.758D/2016, 2.764D/2016, 2.825D/2016, 2.828D/2016, 2.832D/2016, 2.855D/2016, 2.865D/2016, 2.883D/2016, 2.890D/2016, 2.982D/2016, 3.047D/2016, 3.049D/2016, 3.063D/2016, 3.073D/2016, 3.111D/2016, 3.112D/2016, 3.117D/2016, 3.161D/2016, 3.188D/2016, 3.208D/2016, 3.212D/2016, 3.219D/2016, 3.224D/2016, 3.234D/2016, 3.238D/2016, 3.248D/2016, 3.279D/2016, 3.300D/2016, 3.306D/2016, 3.320D/2016, 3.373D/2016, 3.394D/2016, 3.445D/2016, 3.487D/2016, 3.494D/2016, 3.498D/2016, 3.523D/2016, 3.534D/2016, 3.561D/2016, 1D/2017, 7D/2017, 18D/2017, 20D/2017, 86D/2017, 104D/2017, 112D/2017, 131D/2017, 165D/2017, 169D/2017, 247D/2017, 249D/2017, 264D/2017, 268D/2017, 302D/2017, 323D/2017, 326D/2017, 339D/2017, 399D/2017, 413D/2017, 446D/2017, 456D/2017, 488D/2017, 534D/2017, 535D/2017, 570D/2017, 573D/2017, 664D/2017, 665D/2017, 763D/2017, 787D/2017, având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016. Dintre acestea, dosarele nr. 1.806D/2016, 1.827D/2016 şi 1.838D/2016, conexate, la Dosarul nr. 1.204D/2016, în şedinţa publică din 31 octombrie 2017, se află la primul termen de judecată de după repunerea pe rol, iar restul dosarelor enumerate se află la primul termen de judecată.
    6. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    7. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor anterior enumerate la Dosarul nr. 1.334D/2016, care a fost primul înregistrat.
    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost sesizată de instanţele judecătoreşti, după cum urmează:
    10. Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă - Încheierea din 17 iunie 2016 - Dosarul nr. 8.760/318/2016 (1.334D/2016).
    11. Judecătoria Piteşti - Secţia civilă - încheierile din 28 iunie 2016, 30 august 2016, 22 noiembrie 2016, 28 noiembrie 2016, 15 decembrie 2016 - dosarele nr. 9.341/280/2016, nr. 10.898/280/2016, nr. 9.116/280/2016, nr. 12.871/280/2016, nr. 9.227/280/2016, nr. 10.895/280/2016 (1.375D/2016, 1.898D/2016, 2.273D/2016, 3.188D/2016, 3.494D/2016, 763D/2017).
    12. Judecătoria Sfântu Gheorghe - încheierile din 20 iulie 2016, 16 septembrie 2016, 20 octombrie 2016 - dosarele nr. 3.323/305/2016, nr. 3.819/305/2016, nr. 2.804/305/2016 (1.382D/2016, 1.760D/2016, 2.709D/2016).
    13. Judecătoria Bacău - Secţia civilă - încheierile din 18 iulie 2016, 22 noiembrie 2016 - dosarele nr. 9.346/ 180/2016, nr. 12.996/180/2016 (1.386D/2016, 3.320D/2016).
    14. Judecătoria Sinaia - încheierile din 19 iulie 2016, 13 septembrie 2016, 16 septembrie 2016 - dosarele nr. 760/310/2016, nr. 1.128/310/2016, nr. 916/310/2016 (1.401D/2016, 1.775D/2016, 1.838D/2016).
    15. Judecătoria Focşani - Secţia civilă - încheierile din 7 iulie 2016, 19 septembrie 2016 - dosarele nr. 6.911/231/ 2016, nr. 9.986/231/2016 (1.416D/2016, 2.080D/2016).
    16. Judecătoria Aiud - Sentinţa civilă nr. 917 din 3 august 2016 şi încheierile din 11 octombrie 2016, 10 noiembrie 2016 - dosarele nr. 2.343/175/2016, nr. 2.808/175/2016, nr. 1.863/175/ 2016 (1.499D/2016, 2.982D/2016, 3.063D/2016).
    17. Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secţia civilă − Încheierea din 10 august 2016 - Dosarul nr. 7.266/288/2016 (1.575D/2016).
    18. Judecătoria Sebeş - încheierile din 6 septembrie 2016, 6 decembrie 2016 - dosarele nr. 1.680/298/2016, nr. 1.262/ 298/2016 (1.670D/2016, 3.238D/2016).
    19. Judecătoria Hunedoara - Secţia civilă - încheierile din 5 septembrie 2016, 15 decembrie 2016 - dosarele nr. 3.247/ 243/2016, nr. 3.920/243/2016 (1.680D/2016, 3.534D/2016).
    20. Judecătoria Braşov - încheierile din 22 iulie 2016, 1 noiembrie 2016, 11 noiembrie 2016, 15 noiembrie 2016, 23 noiembrie 2016 - dosarele nr. 13.282/197/2016, nr. 16.634/ 197/2016, nr. 12.099/197/2016, nr. 15.476/197/2016, nr. 13.633/ 197/2016, nr. 12.902/197/2016 (1.684D/2016, 2.828D/2016, 3.049D/2016, 3.234D/2016, 413D/2017, 787D/2017).
    21. Judecătoria Oradea - Secţia civilă - Încheierea din 12 septembrie 2016 - Dosarul nr. 9.484/271/2016 (1.763D/ 2016).
    22. Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă - Încheierea din 8 septembrie 2016 - Dosarul nr. 4.821/190/2016 (1.768D/2016).
    23. Judecătoria Câmpina - Secţia civilă - încheierile din 31 august 2016, 14 septembrie 2016 - dosarele nr. 4.321/ 204/2016, nr. 5.002/204/2016 (1.771D/2016, 1.982D/2016).
    24. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă - încheierile din 30 august 2016, 13 octombrie 2016, 23 noiembrie 2016, 28 noiembrie 2016, 18 ianuarie 2017 - dosarele nr. 12.803/302/2016, nr. 16.129/302/2016, nr. 16.810/302/2016, nr. 13.489/302/2016, nr. 11.967/302/2016 (1.806D/2016, 2.597D/ 2016, 3.073D/2016, 3.219D/2016, 399D/2017).
    25. Judecătoria Târgu Bujor - Secţia civilă - Încheierea din 14 septembrie 2016 - Dosarul nr. 1.331/316/2016 (1.827D/2016).
    26. Judecătoria Arad - Secţia civilă - încheierile din 7 septembrie 2016, 26 septembrie 2016, 26 octombrie 2016 - dosarele nr. 8.736/55/2016, nr. 8.737/55/2016, nr. 12.237/ 55/2016 (1.956D/2016, 2.122D/2016, 2.654D/2016).
    27. Judecătoria Urziceni - încheierile din 29 septembrie 2016, 21 noiembrie 2016 - dosarele nr. 1.685/330/2016, nr. 2.839/330/2016 (1.958D/2016, 326D/2017).
    28. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă - încheierile din 20 septembrie 2016, 23 septembrie 2016, 27 septembrie 2016, 3 octombrie 2016, 20 octombrie 2016, 27 octombrie 2016, 12 decembrie 2016, 19 decembrie 2016 - dosarele nr. 21.327/301/2016, nr. 17.002/301/2016, nr. 13.887/301/2016, nr. 13.616/301/2016, nr. 18.939/301/2016, nr. 13.621/301/2016, nr. 19.179/301/2016, nr. 19.975/301/2016, nr. 13.313/301/2016 (1.959D/2016, 2.136D/2016, 2.188D/2016, 2.642D/2016, 2.650D/2016, 2.721D/2016, 2.855D/2016, 3.498D/2016, 488D/2017).
    29. Judecătoria Târgovişte - încheierile din 13 septembrie 2016, 7 octombrie 2016 - dosarele nr. 7.278/315/2016, nr. 5.032/315/2016 (1.983D/2016, 2.126D/2016).
    30. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - încheierile din 7 septembrie 2016, 15 septembrie 2016, 24 noiembrie 2016 - dosarele nr. 26.447/299/2016, nr. 24.877/299/2016, nr. 32.472/299/2016 (1.984D/2016, 2.076D/2016, 3.224D/2016).
    31. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă - încheierile nr. 14.265 din 27 septembrie 2016, nr. 14.338 din 28 septembrie 2016, nr. 16.731 din 3 noiembrie 2016, nr. 18.186 din 22 noiembrie 2016, nr. 19.962 din 15 decembrie 2016 - Dosarul nr. 14.585/212/2016/a1, nr. 14.596/212/2016/a1, nr. 12.554/212/ 2016/a1, nr. 22.687/212/2016/a1, nr. 21.840/212/2016/a1 (1.992D/2016, 2.050D/2016, 2.890D/2016, 3.161D/2016, 86D/2017).
    32. Judecătoria Horezu - Încheierea din 3 octombrie 2016 - Dosarul nr. 1.612/241/2016 (2.010D/2016).
    33. Judecătoria Cornetu - încheierile din 6 septembrie 2016, 14 septembrie 2016, 14 decembrie 2016 - dosarele nr. 6.172/1748/2016, nr. 6.553/1748/2016, nr. 11.903/1748/2016 (2.024D/2016, 2.084D/2016, 169D/2017).
    34. Judecătoria Tulcea - Secţia civilă şi penală -încheierile din 30 septembrie 2016, 10 ianuarie 2017 - Dosarul nr. 3.968/327/2016, nr. 4.834/327/2016 (2.042D/2016, 302D/2017).
    35. Judecătoria Zalău - Încheierea din 30 septembrie 2016 - Dosarul nr. 2.714/337/2016 (2.144D/2016).
    36. Judecătoria Timişoara - Secţia a II-a civilă - încheierile din 19 septembrie 2016, 31 octombrie 2016 - dosarele nr. 13.772/325/2016, nr. 13.952/325/2016 (2.148D/2016, 339D/2017).
    37. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă - încheierile din 10 octombrie 2016, 25 octombrie 2016, 1 noiembrie 2016, 2 noiembrie 2016, 4 noiembrie 2016, îndreptată prin Încheierea din 9 decembrie 2016, 8 noiembrie 2016, 9 noiembrie 2016, 11 noiembrie 2016, 6 decembrie 2016, 15 decembrie 2016, 16 ianuarie 2017 şi Sentinţa civilă nr. 13.908 din 16 decembrie 2016 - dosarele nr. 14.095/ 4/2016, nr. 17.775/4/2016, nr. 19.502/4/2016, nr. 11.778/4/2016, nr. 20.669/4/2016, nr. 14.254/4/2016, nr. 18.269/4/2016, nr. 16.579/4/2016, nr. 17.164/4/2016, nr. 18.729/4/2016, nr. 12.224/4/2016, nr. 20.298/4/2016, nr. 17.163/4/2016 (2.215D/2016, 2.601D/2016, 2.825D/2016, 3.279D/2016, 3.300D/2016, 3.445D/2016, 264D/2017, 446D/2017, 534D/2017, 535D/2017, 573D/2017, 664D/2017, 665D/2017).
    38. Judecătoria Alexandria - Încheierea din 13 octombrie 2016 - Dosarul nr. 4.017/740/2016 (2.250D/2016).
    39. Judecătoria Mediaş - Secţia generală - Încheierea din 14 octombrie 2016 - Dosarul nr. 1.897/257/2016 (2.310D/2016).
    40. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă - încheierile din 29 septembrie 2016, 21 decembrie 2016 - dosarele nr. 13.907/233/2016, nr. 10.545/233/2016 (2.377D/2016, 323D/2017).
    41. Judecătoria Deva - Secţia civilă - Încheierea din 20 octombrie 2016 - Dosarul nr. 4.796/221/2016 (2.379D/2016).
    42. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti – Secţia civilă - încheierile din 21 octombrie 2016, 24 noiembrie 2016, 12 ianuarie 2017 - dosarele nr. 14.302/300/2016, nr. 16.959/ 300/2016, nr. 16.731/300/2016 (2.422D/2016, 3.523D/2016, 570D/2017).
    43. Judecătoria Alba Iulia - încheierile din 14 septembrie 2016, 21 noiembrie 2016, 25 noiembrie 2016 - dosarele nr. 3.300/176/2016, nr. 4.375/176/2016, nr. 4.097/176/2016 (2.517D/2016, 3.306D/2016, 3.487D/2016).
    44. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă - încheierile din 18 octombrie 2016, 1 noiembrie 2016 - dosarele nr. 9.719/303/2016, nr. 10.506/303/2016 (2.551D/2016, 2.700D/2016).
    45. Judecătoria Drobeta-Turnu Severin - Încheierea din 6 iulie 2016 - Dosarul nr. 6.291/225/2016 (2.568D/2016).
    46. Judecătoria Buftea - Secţia civilă - încheierile din 23 septembrie 2016, 3 octombrie 2016 - dosarele nr. 9.038/94/ 2016, nr. 11.376/94/2016 (2.582D/2016, 2.586D/2016).
    47. Judecătoria Cluj-Napoca - Încheierea din 28 septembrie 2016 - Dosarul nr. 10.480/211/2016 (2.608D/2016).
    48. Judecătoria Sibiu - Secţia civilă - încheierile din 4 noiembrie 2016, 9 decembrie 2016 - dosarele nr. 7.764/306/2016, nr. 9.514/306/2016 (2.758D/2016, 104D/2017).
    49. Judecătoria Brăila - Secţia civilă - Încheierea din 21 octombrie 2016 - Dosarul nr. 12.648/196/2016 (2.764D/2016).
    50. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă - încheierile din 2 noiembrie 2016, 11 noiembrie 2016, 14 noiembrie 2016, 18 noiembrie 2016, 25 noiembrie 2016, 29 noiembrie 2016, 12 decembrie 2016, 21 decembrie 2016 - dosarele nr. 18.909/245/2016, nr. 20.560/245/2016, nr. 25.020/245/2016, nr. 22.960/245/2016, nr. 19.699/245/2016, nr. 28.879/245/2016, nr. 26.560/245/2016, nr. 29.094/245/2016, nr. 19.709/245/2016, nr. 23.448/245/2016 (2.832D/2016, 2.865D/2016, 2.883D/2016, 3.047D/2016, 3.373D/2016, 1D/2017, 18D/2017, 112D/2017, 131D/2017, 456D/2017).
    51. Judecătoria Craiova - Secţia civilă - încheierile din 14 noiembrie 2016, 23 noiembrie 2016 - dosarele nr. 16.451/215/2016, nr. 16.889/215/2016, nr. 17.527/215/2016 (3.111D/2016, 3.112D/2016, 3.248D/2016).
    52. Judecătoria Târgu Mureş - Secţia civilă - încheierile din 18 noiembrie 2016, 8 decembrie 2016 - dosarele nr. 7.096/320/2016/a1, nr. 7.340/320/2016/a1 (3.117D/2016, 7D/2017).
    53. Judecătoria Caracal - Secţia civilă - Încheierea din 18 octombrie 2016 - Dosarul nr. 2.853/207/2016 (3.208D/2016).
    54. Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă - încheierile din 2 noiembrie 2016, 4 noiembrie 2016 - dosarele nr. 12.268/281/2016, nr. 15.526/281/2016 (3.212D/2016, 3.394D/2016).
    55. Judecătoria Lugoj - Încheierea din 16 decembrie 2016 - Dosarul nr. 2.864/252/2016 (3.561D/2016).
    56. Judecătoria Medgidia - Sentinţa civilă nr. 1.330 din 19 iulie 2016 - Dosarul nr. 4.962/256/2016 (20D/2017).
    57. Judecătoria Suceava - Încheierea din 17 noiembrie 2016 - Dosarul nr. 5.434/314/2016 (165D/2017).
    58. Judecătoria Vaslui - încheierile din 7 decembrie 2016 - dosarele nr. 4.248/333/2016, nr. 5.692/333/2016 (247D/2017, 249D/2017).
    59. Judecătoria Odorheiu Secuiesc - Încheierea nr. 4 din 17 ianuarie 2017 - Dosarul nr. 1.968/268/2016 (268D/2017).
    60. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de Societatea Banca Românească - S.A., membră a Grupului Naţional Bank of Greece din Bucureşti, Societatea Piraeus Bank România - S.A. din Bucureşti, Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca, Societatea OTP Faktoring ZRT din Budapesta, Societatea BRD – Groupe Société Générale - S.A. din Bucureşti, Societatea Raiffeisen Bank - S.A. din Bucureşti, Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti şi Societatea ERB New Europe Funding II BV din Bucureşti.
    61. În dosarele Curţii nr. 1.401D/2016 şi 1.768D/2016, excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate, din oficiu, de Judecătoria Sinaia şi, respectiv, Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă.
    62. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în cauze al căror obiect constă în formularea, de către autoarele excepţiilor, a unor contestaţii privind neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii dării în plată. În dosarele Curţii nr. 1.401D/2016, 1.670D/2016, 1.680D/2016, 1.684D/2016, 1.760D/2016, 1.982D/2016, 2.379D/2016, 2.422D/2016, 2.654D/2016, 2.764D/2016, 2.828D/2016, 2.832D/2016, 2.890D/2016, 3.279D/2016, 1D/2017, 7D/2017, 112D/2017 şi 268D/2017, excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în cauze având ca obiect soluţionarea unor acţiuni formulate, în temeiul Legii nr. 77/2016, de către consumatori. De asemenea, în dosarele Curţii nr. 2.586D/2016, 3.445D/2016 şi 535D/2017, excepţiile de neconstituţionalitate a fost ridicate în cauze având ca obiect soluţionarea, pe lângă a unor acţiuni formulate de către profesionişti, şi a unor cereri reconvenţionale ale consumatorilor faţă de aceste acţiuni ale profesioniştilor.
    63. În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate, referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinseci, autoarele consideră că dispoziţiile art. 3 şi art. 8 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 77/2016 încalcă cerinţele referitoare la procedura de adoptare a actelor normative, întrucât Legea nr. 77/2016 a fost adoptată conform prevederilor constituţionale aplicabile unei legi ordinare, în condiţiile în care Codul civil - actul normativ de la care Legea nr. 77/2016 derogă - este o lege organică.
    64. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinseci, raportat la art. 1 alin. (4), coroborat cu art. 126 alin. (1) din Constituţie, se arată că, prin art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, se intervine asupra caracterului executoriu şi/sau definitiv al unei hotărâri judecătoreşti, precum şi asupra modalităţii de încetare a unei executări silite, stabilindu-se că un consumator, indiferent de situaţia juridică la care este parte, poate solicita instanţei modificarea acesteia în virtutea noii legi. Aşa fiind, apreciază că Legea nr. 77/2016 contravine principiului separaţiei puterilor în stat.
    65. Principiul constituţional al statului de drept este încălcat, în opinia autoarelor, întrucât modificarea/reaşezarea riscurilor asumate prin contract sau chiar modificarea preţului agreat de părţi nu poate avea loc printr-o ingerinţă a legiuitorului în economia contractului, ci doar în ipotezele excepţionale de rupere a echilibrului contractual şi doar după verificarea prealabilă de către judecător, de la caz la caz, a nevoii de schimbare a câmpului de riscuri acceptate.
    66. Criticile de neconstituţionalitate a Legii nr. 77/2016, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituţie, au în vedere modul defectuos în care legiuitorul şi-a exercitat competenţa de legiferare, prin încălcarea cerinţelor referitoare la previzibilitatea pe care trebuie să o aibă un act normativ. Astfel, nu se clarifică mai multe aspecte privitoare la modul de aplicare a dispoziţiilor sale; se prevede o derogare de la dispoziţiile Codului civil, fără a preciza care sunt dispoziţiile legale vizate de aceasta; se prevede faptul că Legea nr. 77/2016 „se coroborează“ cu dispoziţiile mai multor acte normative, fără să se prevadă, însă, în ce fel se va face această operaţiune de coroborare, în condiţiile în care, din punct de vedere material, dispoziţiile Legii nr. 77/2016 tind, mai mult, spre o modificare, iar uneori (cum ar fi cazul Legii nr. 190/1999) spre o înlăturare de la aplicare şi schimbare totală a reglementării; Legea nr. 77/2016 lasă o largă marjă de interpretare aspectelor tranzitorii, deoarece nu face nicio referire la regimul aplicabil contractelor încheiate sub imperiul Codului Civil din 1864; există o inadvertenţă între scopul declarat de legiuitor (pe care îl putem extrage din Expunerea de motive) şi textul legii dării în plată.
    67. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la încălcarea principiului securităţii juridice, autoarele excepţiilor susţin că Legea nr. 77/2016 prevede posibilitatea retroactivării legii civile, intervine peste principiul pacta sunt servanda, dispunând peste voinţa părţilor la mult timp după realizarea raportului juridic dintre acestea, creează un dezechilibru în interpretarea unitară a legii şi contravine oricărei aşteptări legitime a creditorului în legătură cu derularea raportului contractual. Apreciază, astfel, că prevederile Legii nr. 77/2016 sunt total incerte şi instituie doar noţiunea de contract în derulare, fără a da o explicaţie aferentă acestor contracte.
    68. Se încalcă principiile previzibilităţii şi accesibilităţii legii, întrucât i se impune creditorului ipotecar să accepte bunul în orice condiţii, cu efect liberatoriu, sub sancţiunea pronunţării împotriva sa a unei hotărâri judecătoreşti care să confirme transferul dreptului de proprietare în patrimoniul său.
    69. În continuare, se arată că art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât consacră efectul retroactiv al legii, în totalitatea sa. Astfel, Legea nr. 77/2016 este aplicabilă contractelor de credit încheiate anterior intrării sale în vigoare, precum şi executărilor silite demarate anterior acestui moment, indiferent de stadiul lor.
    70. Autoarele excepţiilor susţin că legea nouă adaugă raportului juridic născut sub imperiul legii vechi o instituţie juridică cu caracter de noutate faţă de dispoziţiile legale aplicabile la data încheierii raportului juridic avute în vedere de părţi. Prin aplicarea legii noi se ajunge, aşadar, la o altă consecinţă, la alte efecte ale contractului şi la un alt mecanism de stingere a obligaţiilor, decât cele prevăzute de legea sub imperiul căreia au fost încheiate contractele. Atunci când s-a încheiat contractul de credit, părţile au convenit ca debitorul să se oblige să restituie sumele de bani primite cu titlu de împrumut. Ulterior, în viaţa contractului intervine legiuitorul şi, împotriva voinţei creditorului, conferă debitorului dreptul ca acesta să se libereze de obligaţia sa faţă de creditor printr-un alt bun decât cel la care s-a aşteptat şi se aşteaptă în mod legitim creditorul, fără să distingă după cum bunul este afectat sau nu de alte sarcini ori de stadiul în care acesta se găseşte, ori să solicite creditorului stingerea tuturor obligaţiilor în cazul în care bunul imobil afectat garanţiei creditorului a fost, deja, supus procedurii de executare silită.
    71. Autoarele excepţiilor apreciază că se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie. Prin Legea nr. 77/2016 se instituie un tratament discriminatoriu al creditorilor faţă de consumatorii care au încheiat contracte de credit garantate cu ipotecă, întrucât consumatorului i se recunoaşte dreptul absolut de a se libera de datorie prin simplul transfer al imobilului constituit drept garanţie, fără a ţine cont de interesul şi opţiunea creditorului, situaţie de natură să îl plaseze într-o poziţie privilegiată pe debitor, cu nesocotirea dispoziţiilor constituţionale.
    72. Se susţine că, în urma ştergerii datoriei ipotecare, creditorii ipotecari diligenţi, care şi-au constituit o ipotecă, sunt discriminaţi prin raportare la ceilalţi creditori (ipotecari sau chirografari), care nu au calitatea de instituţie de credit, instituţie financiară nebancară sau cesionar al acestora ce beneficiază de ipotecă şi care vor rămâne cu un drept de urmărire asupra celorlalte bunuri din patrimoniul debitorului.
    73. Neconstituţionalitatea art. 7 din Legea nr. 77/2016 decurge, în primul rând, din încălcarea dreptului la apărare şi a accesului la justiţie, având în vedere că obiectul contestaţiei este limitat strict la condiţiile de admisibilitate prevăzute în art. 4 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 - dispoziţii care sunt neconstituţionale în raport cu libertatea economică şi dreptul de proprietate. Practic, deşi creditorul are dreptul de a contesta notificarea cu privire la transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului afectat garanţiei, prin darea în plată, acesta nu poate formula nicio apărare cu privire la drepturile sale şi cu privire la aspectele particulare ale speţei care ar putea conduce, eventual, la o inadmisibilitate a notificării. Având în vedere că, faţă de condiţiile de admisibilitate prevăzute în lege, se conferă un drept general tuturor consumatorilor, fără a se avea în vedere o reechilibrare a contractului, în contextul în care executarea acestuia ar deveni prea oneroasă pentru consumator, din diverse circumstanţe excepţionale, limitarea obiectului contestaţiei strict la aceste motive echivalează, în cele din urmă, cu o îngrădire nejustificată a dreptului la apărare şi a accesului la justiţie, care, în aceste condiţii, devin ineficace şi iluzorii. Aceasta reprezintă şi o încălcare a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    74. Autoarele excepţiilor mai susţin că, prin dispoziţiile criticate, se aduce o atingere nepermisă prevederilor art. 44 din Constituţie. Astfel, este afectat dreptul de proprietate privată al creditorului asupra sumelor de bani acordate cu titlu de împrumut, sume care nu se vor mai restitui în integralitate, ca urmare a aplicării Legii nr. 77/2016. Or, creditorii deţin un drept de proprietate asupra întregii sume acordate cu titlu de împrumut, iar dispoziţiile legale prin care se prevede recuperarea creanţei numai în limita valorii imobilului adus în garanţie şi supus transferului forţat de proprietate echivalează cu o expropriere, câtă vreme nu se va recupera toată suma acordată. Această expropriere nu se produce în conformitate cu dispoziţiile constituţionale, întrucât pierderea dreptului de proprietate asupra creanţei nu este compensată de o prealabilă şi dreaptă despăgubire, şi nici nu operează pentru o cauză de utilitate publică, stabilită conform legii.
    75. Limitarea gravă adusă dreptului de proprietate prin mecanismul dării în plată nu se încadrează în limitele permise de art. 53 din Constituţie, pierderea dreptului de proprietate nefiind proporţională cu scopul urmărit, elementul de protecţie socială neregăsindu-se în condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege.
    76. Se arată că legea criticată instituie o măsură de protecţie socială, suportată nu de stat, ci de către un subiect de drept privat, ceea ce contravine art. 44 din Constituţie.
    77. Se arată că, prin ştergerea creanţei reziduale a băncii formate din diferenţa dintre soldul creditului la momentul plăţii şi valoarea imobilului, dreptul de proprietate al băncii dispare.
    78. Ca efect al Legii nr. 77/2016, în cazul contractelor existente la data intrării sale în vigoare, debitorul este exonerat de o datorie, sarcina financiară şi riscul fiind plasate direct creditorului, contrar înţelegerii contractuale a părţilor.
    79. Deşi accesul liber la o activitate economică şi libera iniţiativă sunt garantate prin art. 45 din Constituţie, dispoziţiile legale criticate limitează această garanţie sub două aspecte. Operaţiunile de creditare, care reprezintă unele dintre activităţile principale ale creditorilor, sunt limitate sub aspectul operaţiunilor de recuperare a sumelor acordate, în baza cărora au fost întocmite planurile de profitabilitate, cu atât mai mult cu cât legea afectează contractele şi executările anterioare intrării sale în vigoare. Cel de-al doilea aspect vizează transformarea forţată a creditorului într-un „vehicul imobiliar“, deşi nu a exprimat liber o astfel de iniţiativă economică. Banca nu are ca obiect principal de activitate desfăşurarea activităţilor comerciale privitoare la imobile, iar, prin transferul forţat al proprietăţii asupra imobilelor, va fi obligată să desfăşoare această activitate neprevizionată.
    80. Se mai susţine că, atunci când este vorba despre un raport dintre particulari, statul trebuie să reglementeze justa exercitare a drepturilor concurente şi nu să supună un particular la voinţa arbitrară a unui alt particular.
    81. Raportat la art. 53 din Constituţie, se arată că măsurile impuse prin Legea nr. 77/2016 nu sunt necesare în societatea românească, atâta vreme cât şi un consumator care deţine mijloace de achitare a obligaţiilor asumate prin contractele de credit poate beneficia de aceasta. În plus, se susţine că simpla modificare a condiţiilor economice pe parcursul executării unui contract de credit, care nu se află sub influenţa creditorului, nu justifică modificarea obligaţiei esenţiale a debitorului prin lipsirea creditorului de posibilitatea de recuperare în integralitate a creanţei sale.
    82. Măsurile criticate sunt disproporţionate întrucât transferă întregul risc asupra creditorului care, la finalul procedurii de dare în plată, se află în situaţia de a nu fi primit suma de bani prevăzută de contractul de credit, ci de a primi un drept de proprietate a cărui valoare reală de piaţă nu acoperă creanţa. Se mai arată că măsurile legale criticate se aplică în mod discriminatoriu, în sensul că un creditor diligent, care a cerut debitorului său să aducă o garanţie sub forma ipotecii este discriminat faţă de un creditor mai puţin prudent care beneficiază, în continuare, de posibilitatea urmăririi debitorului în limitele gajului general.
    83. Se arată că art. 3 şi 4 din Legea nr. 77/2016 sunt neconstituţionale în măsura în care nu limitează exercitarea dreptului de a da în plată a debitorului la situaţii de imposibilitate fortuită de executare şi criză a contractului, ci permit hazardul moral al liberării discreţionare de datorie de către debitori, aflaţi, sau nu, în situaţii economico-financiare excepţionale.
    84. Raportat la art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie, autoarele excepţiilor arată că Legea nr. 77/2016 instituie în sarcina creditorilor - indiferent de calitatea acestora, instituţii de credit, cesionari sau alte persoane, obligaţii severe cu privire la modalitatea de administrare a patrimoniului acestora, prin impunerea preluării imediate a unui bun imobil cu care a fost garantat contractul de credit şi a eliminării oricăror sume ce urmau a fi recuperate de aceştia în baza contractului de credit odată cu obţinerea proprietăţii asupra imobilului respectiv.
    85. Cu referire la art. 148 alin. (2) din Constituţie, se arată că, prin nerespectarea obligaţiei de a solicita avizul Băncii Centrale Europene cu privire la adoptarea Legii nr. 77/2016, proiect ce are o influenţă substanţială asupra stabilităţii instituţiilor şi pieţei financiare, Statul şi-a eludat obligaţia de a adecvare a dreptului naţional cu cel european.
    86. Se mai arată că Legea nr. 77/2016 încalcă dispoziţiile art. 43 din Directiva 2014/17/UE.
    87. În final, se afirmă că, întrucât Legea nr. 77/2016 aduce atingere art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1)-(3), art. 45 şi art. 53 din Constituţie, este evidentă încălcarea art. 1 din Constituţie.
    88. Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.334D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.
    89. Judecătoria Piteşti - Secţia civilă, în dosarele nr. 1.375D/2016, nr. 1.898D/2016, nr. 2.273D/2016, nr. 763D/2017, apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
    90. Judecătoria Piteşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.188D/2016, apreciază că se impune admiterea excepţiei de neconstituţionalitate numai sub aspectul verificării condiţiilor referitoare la existenţa impreviziunii în contractele anterioare Legii nr. 77/2016, precum şi respingerea excepţiei ca neîntemeiată în ceea ce priveşte argumentele autoarei.
    91. Judecătoria Piteşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.494D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3, art. 8 alin. (5) şi art. 10 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, iar excepţia de neconstituţionalitate referitoare la celelalte dispoziţii legale criticate este neîntemeiată.
    92. Judecătoria Sfântu Gheorghe apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
    93. Judecătoria Bacău - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.386D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.
    94. Judecătoria Bacău - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.320D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
    95. Judecătoria Sinaia, în Dosarul nr. 1.401D/2016, în calitate de autoare, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
    96. Judecătoria Sinaia, în dosarele nr. 1.775D/2016, nr. 1.838D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu formulează o opinie cu privire la temeinicia excepţiilor de neconstituţionalitate.
    97. Judecătoria Focşani - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.416D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.
    98. Judecătoria Focşani - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.080D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă. De asemenea, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 5 alin. 2 teza finală şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 este întemeiată, prin raportare la dispoziţiile prevederilor art. 44 alin. (2) şi art. l al Protocolului adiţional nr. 1 din Convenţia Europeană, cu referire la art. 53 din Constituţie, iar dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale din perspectiva celorlalte critici formulate.
    99. Judecătoria Aiud, în Dosarul nr. 1.499D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    100. Judecătoria Aiud, în Dosarul nr. 2.982D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
    101. Judecătoria Aiud, în Dosarul nr. 3.063D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu îşi formulează opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.
    102. Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secţia civilă, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu îşi formulează opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.
    103. Judecătoria Sebeş apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 sunt întemeiate, iar excepţiile vizând celelalte dispoziţii legale criticate sunt neîntemeiate.
    104. Judecătoria Hunedoara - Secţia civilă apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
    105. Judecătoria Braşov, în dosarele nr. 1.684D/2016, nr. 2.828D/2016 nr. 3.049D/2016, nr. 413D/2017, nr. 787D/2017, apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
    106. Judecătoria Braşov, în Dosarul nr. 3.234D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu îşi formulează opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.
    107. Judecătoria Oradea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.763D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dar fără a-şi motiva opinia.
    108. Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.768D/2016, în calitatea de autoare a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciază că aceasta este întemeiată.
    109. Judecătoria Câmpina - Secţia civilă apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
    110. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, în dosarele nr. 1.806D/2016, nr. 2.597D/2016, nr. 3.219D/2016, nr. 399D/2017, apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt întemeiate.
    111. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. 3.073D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    112. Judecătoria Târgu Bujor - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    113. Judecătoria Arad - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.956D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
    114. Judecătoria Arad - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.122D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 este întemeiată, excepţia vizând celelalte dispoziţii legale criticate fiind neîntemeiată.
    115. Judecătoria Arad - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.654D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu îşi formulează opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.
    116. Judecătoria Urziceni, în Dosarul nr. 1.958D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    117. Judecătoria Urziceni, în Dosarul nr. 326D/2017, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu îşi formulează opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.
    118. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, în dosarele nr. 1.959D/2016, nr. 2.721D/2016, nr. 2.855D/2016, nr. 3.498D/2016, apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
    119. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, în dosarele nr. 2.136D/2016, nr. 2.188D/2016, nr. 2.642D/2016, apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt întemeiate.
    120. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.650D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, restul dispoziţiilor legale criticate fiind constituţionale.
    121. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 488D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, iar excepţia referitoare la celelalte dispoziţii legale criticate este neîntemeiată.
    122. Judecătoria Târgovişte, în Dosarul nr. 1.983D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (5) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, restul dispoziţiilor criticate fiind constituţionale.
    123. Judecătoria Târgovişte, în Dosarul nr. 2.126D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 este întemeiată, excepţia vizând celelalte dispoziţii legale criticate fiind neîntemeiată.
    124. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în Dosarul nr. 1.984D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, fără a-şi motiva, însă, opinia.
    125. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în dosarele nr. 2.076D/2016, nr. 3.224D/2016, apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt întemeiate, apreciind că este necesară extinderea controlului de constituţionalitate cu privire la Legea nr. 77/2016 în ansamblul său, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
    126. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă, în dosarele nr. 1.992D/2016, nr. 2.050D/2016, nr. 2.890D/2016, apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt întemeiate.
    127. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă, în dosarele nr. 3.161D/2016, nr. 86D/2017, apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
    128. Judecătoria Horezu, în Dosarul nr. 2.010D/2016, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu îşi formulează opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.
    129. Judecătoria Cornetu, în dosarele nr. 2.024D/2016, nr. 1.69D/2017, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu îşi formulează opinia cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate.
    130. Judecătoria Cornetu, în Dosarul nr. 2.084D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
    131. Judecătoria Tulcea - Secţia civilă şi penală, în Dosarul nr. 2.042D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 este întemeiată, fără să îşi formuleze opinia şi cu privire la art. 10 din Legea nr. 77/2016, cu a cărui excepţie de neconstituţionalitate a sesizat, de asemenea, Curtea.
    132. Judecătoria Tulcea - Secţia civilă şi penală, în Dosarul nr. 302D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
    133. Judecătoria Zalău, în Dosarul nr. 2.144D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
    134. Judecătoria Timişoara - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
    135. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, în dosarele nr. 2.215D/2016, nr. 2.601D/2016, nr. 2.825D/2016, nr. 3.279D/2016, nr. 573D/2017, apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
    136. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, în dosarele nr. 3.300D/2016, nr. 534D/2017, nr. 535D/2017, nr. 664D/2017, nr. 665D/2017, apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt întemeiate.
    137. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.445D/2016, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu îşi formulează opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.
    138. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 264D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a art. 11 din Legea nr. 77/2016 referitor la sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile“ este inadmisibilă, iar excepţia de neconstituţionalitate referitoare la celelalte dispoziţii legale criticate este neîntemeiată.
    139. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 446D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, fără a-şi motiva, însă, opinia.
    140. Judecătoria Alexandria, în Dosarul nr. 2.250D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, apreciind că este necesară extinderea controlului de constituţionalitate cu privire la Legea nr. 77/2016 în ansamblul său, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
    141. Judecătoria Mediaş - Secţia generală, în Dosarul nr. 2.310D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
    142. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt întemeiate.
    143. Judecătoria Deva - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.379D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
    144. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.422D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 este întemeiată, restul dispoziţiilor legale criticate fiind constituţionale, fără ca instanţa să îşi motiveze această opinie.
    145. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.523D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, dar fără a-şi motiva opinia.
    146. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 570D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    147. Judecătoria Alba Iulia, în Dosarul nr. 2.517D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (5) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, fără să îşi exprime, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate a celorlalte prevederi legale criticate.
    148. Judecătoria Alba Iulia, în Dosarul nr. 3.306D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a art. 11 din Legea nr. 77/2016 referitor la sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile“ este inadmisibilă, iar excepţia de neconstituţionalitate referitoare la celelalte dispoziţii legale criticate este întemeiată.
    149. Judecătoria Alba Iulia, în Dosarul nr. 3.487D/2016, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu îşi formulează opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.
    150. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt întemeiate.
    151. Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu îşi motivează opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate cu care a sesizat Curtea.
    152. Judecătoria Buftea - Secţia civilă apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt întemeiate.
    153. Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
    154. Judecătoria Sibiu - Secţia civilă apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt întemeiate.
    155. Judecătoria Brăila - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    156. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă, în dosarele nr. 2.832D/2016, nr. 3.373D/2016, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu formulează opinia cu privire la temeinicia excepţiilor de neconstituţionalitate.
    157. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.865D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dar fără să îşi motiveze opinia.
    158. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă, în dosarele nr. 2.883D/2016, nr. 1D/2017, apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt întemeiate.
    159. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă, în dosarele nr. 3.047D/2016, nr. 18D/2017, nr. 112D/2017, nr. 131D/2017, nr. 456D/2017, apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
    160. Judecătoria Craiova - Secţia civilă apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate, fără a-şi motiva, însă, opinia.
    161. Judecătoria Târgu Mureş - Secţia civilă apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt întemeiate.
    162. Judecătoria Caracal - Secţia civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Lega nr. 47/1992, nu îşi formulează opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.
    163. Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.212D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, fără a-şi motiva, însă, opinia.
    164. Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.394D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
    165. Judecătoria Lugoj apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    166. Judecătoria Medgidia apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    167. Judecătoria Suceava apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    168. Judecătoria Vaslui - Secţia civilă apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 sunt inadmisibile, iar excepţiile de neconstituţionalitate a celorlalte prevederi legale criticate sunt neîntemeiate.
    169. Judecătoria Odorheiu Secuiesc apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
    170. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.
    171. Guvernul, în punctul său de vedere, transmis în dosarele Curţii nr. 3.049D/2016, 3.063D/2016, 3.073D/2016, 3.111D/2016, 3.112D/2016, 3.117D/2016, 3.212D/2016, 3.219D/2016, 3.224D/2016, 3.234D/2016, 3.238D/2016, 3.248D/2016, 3.279D/2016, 3.300D/2016, 3.306D/2016, 3.320D/2016, 3.373D/2016, 3.394D/2016, 3.445D/2016, 3.487D/2016, 3.494D/2016, 3.498D/2016, 3.523D/2016, 3.534D/2016, 3.561D/2016, 1D/2017, 7D/2017, 18D/2017, 20D/2017, 446D/2017, 456D/2017, 488D/2017, 534D/2017 şi 535D/2017, aminteşte soluţiile pe care le-a pronunţat Curtea Constituţională în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 şi îşi justifică punctul de vedere prin raportare la acestea. Astfel, Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 referitor la sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile“ este inadmisibilă, având în vedere prevederile art. 29 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 47/1992. De asemenea, Guvernul arată că prevederile art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 şi 8 din Legea nr. 77/2016, sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi, precum şi a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă. Excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la celelalte dispoziţii din Legea nr. 77/2016, este neîntemeiată.
    172. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    173. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    174. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl constituie prevederile art. 1 alin. (1), coroborat cu art. 8 alin. (5), art. 1 alin. (3), art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 alin. (1)-(3), art. 7, art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum şi ale legii în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, Curtea constată că motivarea autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate nu vizează, în fapt, dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 77/2016, în integralitatea lui, ci alineatele (1), (2), (3), (5) şi (6) ale acestuia. Prin urmare, în soluţionarea prezentei cauze, Curtea constată că este învestită exclusiv cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1), (2), (3), (5) şi (6) din Legea nr. 77/2016, şi nu se va pronunţa cu privire la constituţionalitatea prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016. Astfel, prevederile criticate menţionate au următorul conţinut:
    - Art. 1:
    "(1) Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor. […]
(3) Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi în cazul în care creanţa creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea şi/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori.;"

    – Art. 2: „Dispoziţiile prezentei legi se coroborează cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu celelalte dispoziţii legale în vigoare.“;
    – Art. 3: „Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord.“;
    – Art. 4:
    "(1) Pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
    a) creditorul şi consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislaţia specială;
    b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depăşea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit;
    c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;
    d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi.
(2) În situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului.;"

    – Art. 5:
    "(1) În vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4.
(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă şi stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convenţional al instituţiei de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalităţi, izvorând din contractul de credit ipotecar, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
(3) Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia.;"

    – Art. 7 alin. (1)-(3) şi (5)-(6):
    "(1) În termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispoziţiile art. 5, creditorul poate contesta îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege.
(2) Cererea se judecă în procedură de urgenţă, cu citarea părţilor, de judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază consumatorul.
(3) Apelul împotriva hotărârii pronunţate în conformitate cu dispoziţiile alin. (2) se depune de partea interesată în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare şi se judecă cu celeritate.[…]
(5) În situaţia în care se admite contestaţia formulată de creditor, părţile vor fi puse în situaţia anterioară îndeplinirii demersurilor prevăzute de prezenta lege.
(6) În termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestaţiei, creditorul are obligaţia să se prezinte, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia. Dispoziţiile art. 5 alin. (4) sunt aplicabile atât în vederea transmiterii informaţiilor şi a înscrisurilor, cât şi în vederea stabilirii datei exacte a semnării actului de dare în plată.;"

    – Art. 8:
    "(1) În situaţia în care creditorul nu se conformează dispoziţiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către creditor.
(2) Cererea se judecă cu celeritate, cu citarea părţilor, de către judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază debitorul.
(3) Până la soluţionarea definitivă a cererii prevăzute la alin. (1) se menţine suspendarea oricărei plăţi către creditor, precum şi a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.
(4) Acţiunea prevăzută de prezentul articol este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
(5) Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.;"

    – Art. 10:
    "(1) La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.
(2) De dispoziţiile prezentului articol beneficiază şi codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligaţia debitorului principal.;"

    – Art. 11: „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată“.

    175. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarele acesteia formulează atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă, cât şi intrinsecă. Criticile extrinseci se raportează la art. 73 alin. (3) lit. m) referitor la reglementarea, prin lege organică, a regimului juridic general al proprietăţii şi al moştenirii şi la art. 76 alin. (1) referitor la votul necesar adoptării legilor organice, iar criticile de neconstituţionalitate intrinsecă se raportează la dispoziţiile constituţionale care se regăsesc la art. 1 alin. (4), coroborat cu art. 126 alin. (1) privind separaţia puterilor în stat, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind liberul acces la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a) privind economia şi art. 148 alin. (2) privind raportul dintre dreptul intern şi european. Principiile constituţionale, fără o consacrare textuală, dar invocate în legătură cu art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală sunt principiile accesibilităţii, previzibilităţii, securităţii, statului de drept. De asemenea au fost invocate şi dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind protecţia proprietăţii.
    176. Curtea reţine că prevederile legale criticate din Legea nr. 77/2016 au mai format, în repetate rânduri, obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, deciziile nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, nr. 15 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 7 aprilie 2017, nr. 35 din 19 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 10 mai 2017, nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, nr. 93 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 22 mai 2017, nr. 94 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 4 august 2017, nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, nr. 238 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 11 august 2017, nr. 240 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 29 mai 2017, nr. 357 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 19 octombrie 2017, nr. 358 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 3 octombrie 2017, nr. 359 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 1 noiembrie 2017, nr. 367 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 17 iulie 2017, şi nr. 391 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 31 octombrie 2017.
    177. Având în vedere necesitatea verificării îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate prevăzute de dispoziţiile art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, precum şi faptul că, în cauză, au fost formulate, deopotrivă, critici de neconstituţionalitate extrinseci şi intrinseci, Curtea va verifica, mai întâi, îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate, apoi va soluţiona criticile de neconstituţionalitate extrinsecă şi, în sfârşit, criticile de neconstituţionalitate intrinsecă.
    178. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la prevederile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă din perspectiva dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor [...] privind neconstituţionalitatea […] unei dispoziţii dintr-o lege […] care are legătură cu soluţionarea cauzei […]“.
    179. Curtea observă, ca element comun situaţiei de fapt din cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti care au sesizat Curtea în prezentele dosare, că toate contractele de credit au fost încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. Autoarele excepţiilor au invocat neconstituţionalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze, în mod distinct, aşa cum a procedat Curtea în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil („Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare“) şi ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă.
    180. Faptul că toate contractele de credit ce fac obiectul cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti care au sesizat Curtea în aceste dosare au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil este relevant şi în examinarea admisibilităţii, de asemenea din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, a excepţiei de neconstituţionalitate a tezei a doua a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Astfel, potrivit primei teze a acestuia, dispoziţiile Legii nr. 77/2016 se aplică şi contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, iar, potrivit celei de-a doua teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, întrucât acestea vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016.
    181. Prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016, sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească are posibilitatea şi obligaţia de a verifica îndeplinirea condiţiilor impreviziunii pentru fiecare contract de credit în parte.
    182. Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“, faptul că, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a constatat că prevederile menţionate în prealabil sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească, în condiţiile manifestării opoziţiei creditorului, poate şi trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare, precum şi faptul că decizia precitată a fost publicată în Monitorul Oficial al României ulterior datei la care a fost sesizată Curtea Constituţională în dosarele conexate în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3) şi (5)-(6) şi ale art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016 va fi respinsă ca devenită inadmisibilă.
    183. În continuare, Curtea va examina, din perspectiva jurisprudenţei sale anterioare în materie, pretinsa contrarietate dintre principiile şi dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, pe de o parte, şi celelalte dispoziţii ale Legii nr. 77/2016 criticate, pe de altă parte.
    184. Astfel, în paragrafele 107-108 ale Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă, care se referă la lege, în ansamblul său, Curtea a reţinut că autoarele excepţiei de neconstituţionalitate au susţinut, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât Legea nr. 77/2016 a fost adoptată ca o lege ordinară. Or, în condiţiile în care se instituie un regim derogatoriu de la regimul general al proprietăţii [care este reglementat, potrivit art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţie, prin lege organică], această derogare trebuie operată tot printro lege organică. În acest context se menţionează, cu titlu de exemplu, art. 8 alin. (1) din lege prin care se reglementează posibilitatea pentru instanţa de judecată de a obliga creditorul să devină titular al dreptului de proprietate asupra imobilului. Aşadar, critica de neconstituţionalitate formulată de autoarele excepţiei de neconstituţionalitate s-a raportat la problema reglementării printr-o lege ordinară, cum este Legea nr. 77/2016, a unor situaţii care vizează aspecte importante legate de dreptul de proprietate (precum transmiterea forţată a unui imobil în patrimoniul creditorului).
    185. Astfel, Curtea a reţinut că Legea nr. 77/2016 reglementează situaţii specifice care nu se referă la regimul general al proprietăţii, în sensul că vizează doar o modalitate de executare a unor obligaţii derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietăţii, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietăţii în România, şi nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituţii de drept civil. În concordanţă cu jurisprudenţa sa (Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992), Curtea a constatat că regimul juridic general al proprietăţii, publică sau privată, vizează, ca esenţă, cele trei elemente ale dreptului de proprietate: posesia, folosinţa şi dispoziţia, fiind preponderent un regim de drept privat. Regimul proprietăţii şi al dreptului de proprietate, şi încă la nivel general, reprezintă o realitate juridică care guvernează raporturile juridice de o valoare socială semnificativă ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, pe când regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate reprezintă o altă realitate juridică, de o importanţă mai mică, putând fi stabilită prin legi ordinare sau, după caz, prin ordonanţe. De altfel, legiuitorul a mai adoptat reglementări care au un impact asupra dreptului de proprietate prin intermediul unor legi ordinare, cum ar fi Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015) care în art. 348 reglementează confiscările dispuse potrivit legii. Prin urmare, Curtea constată că această critică de neconstituţionalitate extrinsecă este neîntemeiată.
    186. Ca răspuns la critica autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, formulată din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (4), coroborat cu 126 alin. (1) din Constituţie referitor la separaţia puterilor în stat, Curtea constată că, în paragraful 116 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, a reţinut că instituţia impreviziunii aplicabilă ope legis pentru toate contractele încheiate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016 nu poate fi recunoscută, fiind în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi cele ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.
    187. Această critică a autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate trebuie, deci, privită prin prisma neutralizării, prin această intervenţie a Curţii, a riscurilor pe care Legea nr. 77/2016 le ridica cu privire la înfăptuirea justiţiei şi, în genere, a rolului instanţelor judecătoreşti în realizarea justiţiei. Cu alte cuvinte, unul dintre obiectivele urmărite de Curte prin pronunţarea soluţiei de constatare, numai sub rezervă, a constituţionalităţii prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la cele ale art. 4, 7 şi 8 din Legea nr. 77/2016, a fost acela de a proteja rolul constituţional al instanţelor judecătoreşti. De altfel, în aceeaşi decizie, în paragraful 121, Curtea a mai reţinut că instanţa judecătorească care, în condiţiile legii, este independentă în aprecierea sa va putea face aplicarea impreviziunii până la limita superioară impusă de Legea nr. 77/2016 (predarea imobilului şi ştergerea datoriilor principale şi accesorii).
    188. În ceea ce priveşte criticile formulate din perspectiva respectării exigenţelor impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie şi a principiilor subsumate acestuia de către autoarele excepţiei, respectiv al accesibilităţii, previzibilităţii, securităţii, legalităţii, siguranţei circuitului civil, statului de drept, autorităţii de lucru judecat şi stabilităţii legii, Curtea aminteşte paragrafele 109-111 ale Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, în care a reţinut, în esenţă, că aspectele invocate în legătură cu art. 1 alin. (5) din Constituţie vizează, mai degrabă, chestiuni care ţin de interpretarea sau aplicarea legii de către instanţa judecătorească sau se referă la corelarea dintre prevederi legale din acte normative diferite.
    189. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reţinut, în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, că „Indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 şi art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează.“ (paragraful 115).
    190. Cu privire la critica raportată la art. 16 din Constituţie referitor la principiul egalităţii, pe lângă cele reţinute de Curte în paragraful 112 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, prin care a constatat conformitatea cu acest standard constituţional a prevederilor criticate, se observă şi că, în Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017 (paragraful 64), Curtea a reiterat jurisprudenţa sa constantă potrivit căreia noţiunea fundamentală de egalitate în faţa legii nu presupune că stabilirea unui tratament juridic diferenţiat unor situaţii distincte este discriminatorie. Dimpotrivă, în acest fel se asigură deplina respectare a acestui principiu constituţional fundamental. Curtea a mai reţinut, în Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017, că deosebirile obiective dintre categoria profesioniştilor şi cea a consumatorilor sunt suficient de relevante şi semnificative încât să justifice opţiunea legiuitorului de a le aplica un regim juridic distinct.
    191. Totodată, în Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, Curtea a precizat că „Egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituţie, îşi găseşte aplicare doar atunci când părţile se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic şi deci instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat“.
    192. În ceea ce priveşte criticile formulate din perspectiva art. 21 şi art. 24 din Constituţie, şi care vizează prevederile art. 7 din Legea nr. 77/2016, Curtea reaminteşte că, în paragraful 116 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, a reţinut că instituţia impreviziunii aplicabilă ope legis, pentru toate contractele încheiate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016, nu poate fi recunoscută, fiind în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi cele ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.
    193. În ceea ce priveşte criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 44 din Constituţie şi Primul Protocol adiţional al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sunt aplicabile considerentele din paragraful 128 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016. Astfel, Curtea a reţinut că, în jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, paragraful 19), a statuat că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul şi limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate şi atributele acestuia şi se instituie în vederea apărării intereselor sociale şi economice generale sau pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale altor persoane, esenţial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens a se vedea şi Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituţie, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind, astfel, nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Aşadar, textul art. 44 din Constituţie cuprinde expres în cadrul alin. (1) o dispoziţie specială în temeiul căreia legiuitorul are competenţa de a stabili conţinutul şi limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. În aceste condiţii, Curtea a reţinut că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie; însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăşi suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condiţiile exercitării sale cu bună-credinţă (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragrafele 59 şi 60). Dreptul de proprietate al instituţiilor de credit nu cunoaşte nicio limitare în condiţiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate.
    194. De asemenea, prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 22 mai 2017, Curtea a constatat că măsurile prevăzute de prevederile art. 5 alin. (3), criticate în prezenta cauză, şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 respectă exigenţele testului de proporţionalitate şi nu aduc atingere substanţei dreptului de proprietate al creditorilor.
    195. În sfârşit, referitor la prevederile art. 11 teza întâi, raportate la prevederile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, Curtea reţine că, potrivit art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, „Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.“
    196. Pentru o înţelegere clară a acestui text se impune situarea sa în contextul mai larg al art. 8 din Legea nr. 77/2016, în integralitatea lui. Alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 77/2016 instituie un remediu judiciar de drept civil specific Legii nr. 77/2016, respectiv dreptul a cere instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către creditor. Art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 mai reglementează, deopotrivă, două aspecte cu referire la acest remediu judiciar.
    197. În primul rând, acest remediu judiciar are o natură subsidiară, în sensul că se poate recurge la el numai în situaţia în care creditorul nu se conformează dispoziţiilor prevăzute de Legea nr. 77/2016. Mai precis, în situaţia în care creditorul nu procedează, potrivit art. 5 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 77/2016, la încheierea actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalităţi, izvorând din contractul de credit ipotecar sau/şi în situaţia, reglementată de art. 7 alin. (6) din Legea nr. 77/2016, în care, în termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestaţiei formulate potrivit art. 7 din Legea nr. 77/2016, creditorul nu se prezintă, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia, în vederea semnării actului de dare în plată.
    198. În al doilea rând, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 îl indică pe titularul dreptului de a recurge la acest remediu judiciar specific, respectiv debitorul. Prevederile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 reprezintă, la rândul lor, o clarificare a sferei titularului dreptului de a recurge la remediul judiciar specific instituit de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016. Astfel, dacă art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 nu face decât să se refere la categoria generală a debitorului, art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 se referă la o anumită categorie, specifică, de titulari ai acestui drept la acţiune, respectiv consumatorul care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat. Cu alte cuvinte, legiuitorul a specificat, în mod expres, o anumită categorie de titulari ai remediului judiciar specific instituit de art. 8 al Legii nr. 77/2016 - consumatorul care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat. În sfârşit, de asemenea în scopul clarificării sferei titularului dreptului la acţiunea instituită de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, art. 8 alin. (5) al acesteia dispune că acel consumator care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat poate formula această acţiune, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra sa.
    199. Rezultă că, în soluţionarea acţiunii în constatare instituite de art. 8 al Legii nr. 77/2016, deci inclusiv al celei formulate de către consumatorul care a fost supus executării silite a imobilului ipotecat, instanţa judecătorească va aplica, în mod obligatoriu, teoria impreviziunii. O asemenea concluzie este, de altfel, consolidată şi în paragraful 123 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, în care Curtea a reţinut că instanţa judecătorească poate aprecia cu privire la îndeplinirea condiţiilor privind existenţa impreviziunii şi în faza executării silite. În urma procesului de aplicare, inclusiv în faza executării silite, a teoriei impreviziunii, instanţa judecătorească, potrivit considerentelor de la paragraful 121 al deciziei antereferite, va pronunţa o hotărâre prin care va dispune fie adaptarea contractului în forma pe care o decide, fie încetarea sa.
    200. Cu referire la criticile prevederilor Legii nr. 77/2016 formulate din perspectiva art. 45 şi art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, Curtea a reţinut, în Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017 (paragraful 65), că însuşi textul art. 45 din Constituţie dispune că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora sunt garantate în condiţiile legii. Or, dispoziţiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie - în condiţiile legii - legiuitorul constituant însuşi acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condiţiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum şi pe cel al liberei iniţiative. De altfel, Curtea Constituţională a stabilit în Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, că „principiul libertăţii economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiţionat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor.“.
    201. Cu privire la criticile formulate în această excepţie de neconstituţionalitate din perspectiva prevederilor art. 53 din Constituţie, apreciem că, pentru identitate cu raţiunea avută în vedere de Curte în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, acestea nu au incidenţă în soluţionarea acestora (paragraful 130).
    202. Cu privire la invocarea art. 148 din Constituţie, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a reţinut că, în cauzele deduse judecăţii, prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale şi de modificare a directivelor 2008/48/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 60 din 28 februarie 2014, nu au legătură cu ipoteza normativă a legii criticate, ele referindu-se la conversia creditelor în valută. Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 148 nu au incidenţă în cauză (paragraful 129).
    203. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 5 alin. (3) şi art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, şi cu unanimitate de voturi, cu privire la celelalte dispoziţii legale,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi, precum şi a dispoziţiilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Banca Românească - S.A., Membră a Grupului Naţional Bank of Greece din Bucureşti, Societatea Piraeus Bank România - S.A. din Bucureşti, Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca, Societatea OTP Faktoring ZRT din Budapesta, Societatea BRD - Groupe Société Générale - S.A. din Bucureşti, Societatea Raiffeisen Bank - S.A. din Bucureşti, Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti şi Societatea ERB New Europe Funding II BV din Bucureşti, în dosarele nr. 8.760/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă, nr. 9.341/280/2016, nr. 10.898/280/2016, nr. 9.116/280/2016, nr. 12.871/280/2016, nr. 10.895/280/2016 şi nr. 9.227/280/2016 ale Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă, nr. 3.323/305/2016, nr. 3.819/305/2016 şi nr. 2.804/305/2016 ale Judecătoriei Sfântu Gheorghe, nr. 9.346/180/2016 şi nr. 12.996/180/2016 ale Judecătoriei Bacău - Secţia civilă, nr. 6.911/231/2016 şi nr. 9.986/231/2016 ale Judecătoriei Focşani - Secţia civilă, nr. 2.343/175/2016, nr. 2.808/175/2016 şi nr. 1.863/175/2016 ale Judecătoriei Aiud, nr. 7.266/288/2016 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secţia civilă, nr. 1.680/298/2016 şi nr. 1.262/298/2016 ale Judecătoriei Sebeş, nr. 3.247/243/2016 şi nr. 3.920/243/2016 ale Judecătoriei Hunedoara - Secţia civilă, nr. 13.282/197/2016, nr. 16.634/197/2016, nr. 12.099/197/2016, nr. 15.476/197/2016, nr. 13.633/197/2016 şi nr. 12.902/197/2016 ale Judecătoriei Braşov, nr. 9.484/271/2016 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, nr. 4.321/204/2016 şi nr. 5.002/204/2016 ale Judecătoriei Câmpina - Secţia civilă, nr. 1.128/310/2016 şi nr. 916/310/2016 ale Judecătoriei Sinaia, nr. 12.803/302/2016, nr. 16.129/302/2016, nr. 16.810/302/2016, nr. 13.489/302/2016 şi nr. 11.967/302/2016 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, nr. 1.331/316/2016 al Judecătoriei Târgu Bujor - Secţia civilă, nr. 8.736/55/2016, nr. 8.737/55/2016 şi nr. 12.237/55/2016 ale Judecătoriei Arad - Secţia civilă, nr. 1.685/330/2016 şi nr. 2.839/330/2016 ale Judecătoriei Urziceni, nr. 21.327/301/2016, nr. 17.002/301/2016, nr. 13.887/301/2016, nr. 13.616/301/2016, nr. 18.939/301/2016, nr. 13.621/301/2016, nr. 19.179/301/2016, nr. 19.975/301/2016 şi nr. 13.313/301/2016 ale Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, nr. 7.278/315/2016 şi nr. 5.032/315/2016 ale Judecătoriei Târgovişte, nr. 26.447/299/2016, nr. 24.877/299/2016 şi nr. 32.472/299/2016 ale Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, nr. 14.585/212/2016/a1, nr. 14.596/212/2016/a1, nr. 12.554/212/2016/a1, nr. 22.687/212/2016/a1 şi nr. 21.840/212/2016/a1 ale Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, nr. 1.612/241/2016 al Judecătoriei Horezu, nr. 6.172/1.748/2016, nr. 6.553/1.748/2016 şi nr. 11.903/1.748/2016 ale Judecătoriei Cornetu, nr. 3.968/327/2016 şi nr. 4.834/327/2016 ale Judecătoriei Tulcea - Secţia civilă şi penală, nr. 2.714/337/2016 al Judecătoriei Zalău, nr. 13.772/325/2016 şi nr. 13.952/325/2016 ale Judecătoriei Timişoara - Secţia a II-a civilă, nr. 14.095/4/2016, nr. 17.775/4/2016, nr. 19.502/4/2016, nr. 11.778/4/2016, nr. 20.669/4/2016, nr. 14.254/4/2016, nr. 18.269/4/2016, nr. 16.579/4/2016, nr. 17.164/4/2016, nr. 18.729/4/2016, nr. 12.224/4/2016, nr. 20.298/4/2016 şi nr. 17.163/4/2016 ale Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, nr. 4.017/740/2016 al Judecătoriei Alexandria, nr. 1.897/257/2016 al Judecătoriei Mediaş - Secţia generală, nr. 13.907/233/2016 şi nr. 10.545/233/2016 ale Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, nr. 4.796/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă, nr. 14.302/300/2016, nr. 16.959/300/2016 şi nr. 16.731/300/2016 ale Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, nr. 3.300/176/2016, nr. 4.375/176/2016 şi nr. 4.097/176/2016 ale Judecătoriei Alba Iulia, nr. 9.719/303/2016 şi nr. 10.506/303/2016 ale Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, nr. 6.291/225/2016 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, nr. 9.038/94/2016 şi nr. 11.376/94/2016 ale Judecătoriei Buftea - Secţia civilă, nr. 10.480/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca, nr. 7.764/306/2016 şi nr. 9.514/306/2016 ale Judecătoriei Sibiu - Secţia civilă, nr. 12.648/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, nr. 18.909/245/2016, nr. 20.560/245/2016, nr. 25.020/245/2016, nr. 22.960/245/2016, nr. 19.699/245/2016, nr. 28.879/245/2016, nr. 26.560/245/2016, nr. 29.094/245/2016, nr. 19.709/245/2016 şi nr. 23.448/245/2016 ale Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, nr. 16.451/215/2016, nr. 16.889/215/2016 şi nr. 17.527/215/2016 ale Judecătoriei Craiova - Secţia civilă, nr. 7.096/320/2016/a1 şi nr. 7.340/320/2016/a1 ale Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia civilă, nr. 2.853/207/2016 al Judecătoriei Caracal - Secţia civilă, nr. 12.268/281/2016 şi nr. 15.526/281/2016 ale Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă, nr. 2.864/252/2016 al Judecătoriei Lugoj, nr. 4.962/256/2016 al Judecătoriei Medgidia, nr. 5.434/314/2016 al Judecătoriei Suceava, nr. 4.248/333/2016 şi nr. 5.692/333/2016 ale Judecătoriei Vaslui - Secţia civilă, nr. 1.968/268/2016 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, precum şi, din oficiu, în Dosarul nr. 760/310/2016, de Judecătoria Sinaia şi, în Dosarul nr. 4.821/190/2016, de Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă.
    2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3) şi (5)-(6) şi ale art. 8 alin. (1)--(4) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de aceleaşi părţi în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe.
    3. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la celelalte dispoziţii din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de aceleaşi părţi în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă, Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă, Judecătoriei Sfântu Gheorghe, Judecătoriei Bacău - Secţia civilă, Judecătoriei Sinaia, Judecătoriei Focşani - Secţia civilă, Judecătoriei Aiud, Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secţia civilă, Judecătoriei Sebeş, Judecătoriei Hunedoara - Secţia civilă, Judecătoriei Braşov, Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă, Judecătoriei Câmpina - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, Judecătoriei Târgu Bujor - Secţia civilă, Judecătoriei Arad - Secţia civilă, Judecătoriei Urziceni, Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Târgovişte, Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, Judecătoriei Horezu, Judecătoriei Cornetu, Judecătoriei Tulcea - Secţia civilă şi penală, Judecătoriei Zalău, Judecătoriei Timişoara - Secţia a II-a civilă, Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Alexandria, Judecătoriei Mediaş - Secţia generală, Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, Judecătoriei Deva - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Alba Iulia, Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, Judecătoriei Buftea - Secţia civilă, Judecătoriei Cluj-Napoca, Judecătoriei Sibiu - Secţia civilă, Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, Judecătoriei Craiova - Secţia civilă, Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia civilă, Judecătoriei Caracal - Secţia civilă, Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă, Judecătoriei Lugoj, Judecătoriei Medgidia, Judecătoriei Suceava, Judecătoriei Vaslui şi Judecătoriei Odorheiu Secuiesc.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 decembrie 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2017

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016