Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Daniel Cătălin Zamfir în Dosarul nr. 2.292/2/2014 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.235 D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, domnul Costin Liviu Oprescu, consilier juridic cu delegaţie la dosar, lipsind autorul excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosar Agenţia Naţională de Integritate a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea excepţiei, în principal, ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, care solicită, în principal, respingerea excepţiei ca inadmisibilă, deoarece se critică interpretarea şi aplicarea legii, aspect ce excedează competenţei Curţii Constituţionale. În subsidiar, excepţia poate fi respinsă ca neîntemeiată, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 345 din 7 mai 2015 şi Decizia nr. 97 din 7 martie 2017. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, deoarece priveşte interpretarea legii, şi, în subsidiar, ca neîntemeiată, arătând că, potrivit art. 71 alin. (3) din Constituţie, Parlamentul poate stabili prin lege organică şi alte incompatibilităţi decât acelea stabilite prin art. 71 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală. Arată că, prin Decizia nr. 345 din 7 mai 2015, Curtea s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 28 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.292/2/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia a fost invocată de Daniel Cătălin Zamfir într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva sentinţei civile prin care s-a respins cererea autorului de anulare a unui raport de evaluare a incompatibilităţii, întocmit de Agenţia Naţională de Integritate. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul face referire la situaţia de fapt din cauză, reţinând că în măsura în care textul art. 82 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 161/2003 este interpretat în sensul că simpla deţinere a calităţii de administrator la o societate şi de comerciant persoană fizică, fără a exercita funcţiile respective, atrage starea de incompatibilitate a autorului care îndeplineşte funcţia de deputat, aduce atingere art. 71 alin. (2) din Constituţie. 8. În mod evident, prin lege organică nu se poate modifica situaţia premisă reglementată în Constituţie, şi anume aceea că starea de incompatibilitate este atrasă de exercitarea efectivă a altei funcţii. Astfel, dacă în Constituţie se prevede că este incompatibilă calitatea de deputat sau senator cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, atunci în baza art. 71 alin. (3) din Legea fundamentală prin lege organică pot fi reglementate şi alte cazuri de incompatibilitate, însă nu se pot institui derogări de la prevederile constituţionale, în vederea înăspririi regimului constituţional al incompatibilităţilor în sensul că starea de incompatibilitate să fie atrasă de simpla deţinere a unor calităţi fără exercitarea vreunei atribuţii, prerogative sau activităţi specifice acesteia. 9. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat cuprinzând norme clare, previzibile, stabilind precis conduita senatorilor şi a deputaţilor, astfel încât starea de incompatibilitate să poată fi evitată, iar scopul legii de asigurare a imparţialităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi de protejare a interesului public să poată fi atins. Motivele invocate vizează de fapt aspecte de interpretare şi aplicare în concret a Legii nr. 161/2003, acestea urmând a fi verificate sub aspectul legalităţii de instanţa de contencios administrativ prin raportare la ansamblul prevederilor legale care au incidenţă în materie. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 345 din 7 mai 2015. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse la dosar, concluziile reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. Din examinarea concluziilor autorului şi a raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 82 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 161/2003 în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017. 15. Curtea observă că prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 87/2017 a fost modificată atât prima teză a art. 82, cât şi litera a) din acest articol care nu mai păstrează soluţia legislativă iniţială. Prin urmare, Curtea reţine că obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 82 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 161/2003 în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 87/2017, care au următorul conţinut: "(1) Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu: a) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;[…] e) calitatea de comerciant persoană fizică.“ " 16. În opinia autorului excepţiei prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 71 alin. (2) şi (3) - Incompatibilităţi. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că în jurisprudenţa sa a făcut referire la expunerea de motive a Legii nr. 161/2003, în care s-a arătat că unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice, interese care trebuie să stea la baza exercitării oricăror demnităţi publice şi funcţii publice, este asigurat prin titlul IV privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice. Prevederile acestui titlu se înscriu pe linia documentelor internaţionale în materie şi se regăsesc în mare măsură în legislaţiile unor state membre ale Uniunii Europene, spre exemplu, în Italia, Spania şi Portugalia. (A se vedea, în acest sens, Decizia nr. 345 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 7 august 2015, paragraful 15) 18. Curtea a mai reţinut că scopul urmărit de legiuitor, prin instituirea incompatibilităţii între calitatea de deputat şi comerciant persoană fizică autorizată, este acela de a asigura exercitarea funcţiei de demnitate publică, în condiţii de integritate şi transparenţă decizională. Prevederile legale criticate sunt adecvate scopului urmărit, deoarece excluderea de la practicarea unei activităţi comerciale constituie un mijloc apt să impună transparenţă şi obiectivitate crescută, cu privire la exercitarea funcţiei de deputat. Cu privire la caracterul necesar al măsurii, Curtea a observat că acesta este justificat, deoarece funcţia de deputat presupune apartenenţa la autoritatea legiuitoare care adoptă actele normative aplicabile comercianţilor şi a constatat, de asemenea, că există un raport rezonabil de proporţionalitate între cerinţele de interes general, referitoare la necesitatea exercitării funcţiei de demnitate publică în condiţii de integritate şi transparenţă decizională, şi protecţia drepturilor fundamentale ale autorului. (A se vedea, în acest sens, Decizia nr. 420 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 9 noiembrie 2018, paragraful 32). 19. Curtea nu poate primi motivarea autorului prin care se face referire la situaţia de fapt din cauză, context în care arată că art. 82 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 161/2003 aduce atingere art. 71 alin. (2) din Constituţie în măsura în care este interpretat în sensul că simpla deţinere a calităţii de administrator la o societate şi de comerciant persoană fizică, fără a exercita funcţiile respective, atrage starea de incompatibilitate a acestuia. Aceasta, deoarece, în jurisprudenţa sa, într-o situaţie similară, Curtea a observat că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale incidente în materie, astfel încât soluţia pronunţată să corespundă scopului legii de asigurare a imparţialităţii şi protejare a interesului social. (A se vedea, în acest sens, Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27, Decizia nr. 114 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016, paragraful 21, şi Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 16 martie 2017, paragraful 27, şi Decizia nr. 420 din 21 iunie 2018, precitată, paragraful 33) 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Daniel Cătălin Zamfir în Dosarul nr. 2.292/2/2014 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că art. 82 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 decembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
